7,913 matches
-
impresionat de lucrările pe care le-a văzut, considerând că redarea corpurilor umane s-a realizat cu o oarecare stângăcie, iar compoziția nu este nici ea foarte iscusită. Este oarecum contrariat de cât de mult lipsește din aceste opere influența realismului rus, cu temele sale care vizau politicul și socialul. Nu aceeași impresie i-au lăsat-o sculpturile în redarea cărora artiștii au dovedit o adevărată măiestrie în ceea ce privește proporția corpului. De altfel, pe străzile orașului Helsinki sau în parcuri și piețe
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
aplatizează. O convorbire cu teoreticianul și curatorul Marius Babias, interviu luat de Kito Nedo și Sebastian Preuss amintește de artista finlandeză Laura Horelli. Operele artistei pun accentul pe descoperirea lumii prin anchete, interviuri, documentări, dar toate acestea fără a neglija "realismul poetic"333. Lucrările artistei sunt realizate prin utilizarea tehnicilor video 334. Europa în devenire, prin artă, articol ce poartă semnătura Dariei Ghiu, ne prezintă expoziția artistei finlandeze Laura Horelli, deja menționată mai sus. Sub denumirea de Everything/Synchronization, aceasta se
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mod lucid, ironic, critic, sarcastic. El este inițiatorul unei noi direcții în cinematografia finlandeză și anume filmul stilizat. Un mare succes l-a avut pelicula Juha, "un virtuos exercițiu de estetică a filmului mut"459. Filmul poate fi integrat în realismul simbolic, dar are și unele influențe postmoderniste. "Aki Kaurismäki este creatorul unui cinematograf de aleasă vibrație intelectuală"460. Filmul Omul fără trecut a obținut Premiul Palme d'Or și Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină, care i-a revenit
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Finlanda 689. Finlanda s-a numărat printre țările care au participat la Întâlniri culturale internaționale ARS MARIS, ediția a IV-a, organizate la Reghin în perioada 7-10 octombrie 2010. Finlanda a avut lucrări expuse la expoziția internațională de grafică Fantasticul - Realismul magic, organizată în sala festivă a Primăriei din Reghin 690. În numărul din aprilie 2011 sunt prezentate câteva poeme de Elena Guro. Printre ele se numără și poemul Melodie finlandeză 691. Mircea Morariu scrie în articolul Adevărata revenire despre Aurel
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
care au menirea de a promova scrierile unor intelectuali finlandezi, în vederea militării pentru formarea unei patrii comune 734. Creatorul romanului în literatura finlandeză este considerat Aleksis Kivi, capodopera sa fiind romanul Șapte frați. Prin opera sa, el contribuie la promovarea realismului. Sub influența acestui curent, urmându-i apoi naturalismul, se dezvoltă literatura finlandeză. Temele preferate ale realismului au fost conflictele sociale, dezbătând în mod special condiția femeii în societate. Figurile reprezentative ale noii literaturi manifestate la sfârșitul secolului al XIX au
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
comune 734. Creatorul romanului în literatura finlandeză este considerat Aleksis Kivi, capodopera sa fiind romanul Șapte frați. Prin opera sa, el contribuie la promovarea realismului. Sub influența acestui curent, urmându-i apoi naturalismul, se dezvoltă literatura finlandeză. Temele preferate ale realismului au fost conflictele sociale, dezbătând în mod special condiția femeii în societate. Figurile reprezentative ale noii literaturi manifestate la sfârșitul secolului al XIX au fost Minna Canth și Juhani Aho. Acesta din urmă a făcut parte din "Grupul Järnefelt" și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de romane, piese de teatru și eseuri. Dintre operele sale sunt amintite volumele de balade Helkavirsiä (Cântecele Helka)735. Dacă articolul precedent trata perioada de început a literaturii finlandeze, articolul Literatura în Finlanda II. Vârsta de aur a prozei finlandeze. Realismul în proză. Modernismul în poezie. Teatrul se îndreaptă spre literatura secolului XX. La începutul secolului XX literatura modernistă își avea originile în opera lui Kivi și Runeberg, dar aceasta suferă transformări pe parcurs. Romanul tradițional subliniază aspectul important al relației
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1940, p. 328. Aldea, Marilena, Literatura în Finlanda. Considerații generale. Schiță istorică. De la începuturile literaturii moderne până la poezia secolului XX, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, p. 65. Aldea, Marilena, Literatura în Finlanda II. Vârsta de aur a prozei finlandeze. Realismul în proză. Modernismul în poezie. Teatrul, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 73. Aldea, Marilena, Săptămâna filmului finlandez, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, p. 37. Aldea, Marilena, Profesorul Lauri Lindgren - 70, în "Columna", nr. 17, mai 2003, p.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
literaturii interbelice. Operele lor se dedică femeii de la țară, căreia îi aduc un omagiu și pe care o prezintă drept principalul pilon de receptare a ideilor inovatoare. Cf. Marilena Aldea, Literatura în Finlanda II. Vârsta de aur a prozei finlandeze. realismul în proză. Modernismul în poezie. Teatrul se îndreaptă spre literatura secolului XX, în "Columna", nr. 16, 2002, pp. 73-82. 737 Sillanpää este autorul a aproape 20 de volume în proză, majoritatea abordând mediul rural. Am tratat mai pe larg acest
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și Aale Tynni. Sfârșitul deceniului este influențat de psihanaliza lui Freud, care se resimte în opera lui Iris Uurto și Helvi Hämäläinen. Cf. Ibidem, pp.73-82. 739 Cf. Marilena Aldea, Literatura în Finlanda II. Vârsta de aur a prozei finlandeze. realismul în proză. Modernismul în poezie. Teatrul se îndreaptă spre literatura secolului XX, în "Columna", nr. 16, 2002, pp. 73-82. 740 Ioana Bot avea să publice de-a lungul timpului mai multe studii și traduceri din literatura finlandeză. 741 Ioana Bot
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
deja două vieți în urmă și mai multe schelete în dulap. De fapt, s-ar zice, nu există „întâlnire“ nici între soți, darmite între oameni care nu s-au văzut de decenii, dacă s-au văzut vreodată. O creație solidă Realismul fundamental al viziunii nu exclude (dimpotrivă!) o viziune ironică sau chiar sarcastică, într-o serie autohtonă prestigioasă începută de Călinescu și Kirițescu, serie în care personajul Vica Delcă din Dimineață pierdută ocupă un loc de seamă. Mulțimea de rude adevărate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
urmă, ea însăși să fie discreditată. Aluzia mitică are sensul unei structuri de joc, în jurul căreia o altă structură, mobilă, își țese pânza. Iar semnificația acestor referințe se împlinește și la nivel metatextual. Înglobând referința postmodernă, ba chiar (auto)ironică, realismul esențial al Gabrielei Adameșteanu se reîntoarce, mai puternic, la vocația sa. Întâlnirea rămâne o creație solidă, plină de o grație limpidă și inteligentă. Citatul, fie el cât de postmodern, utilizat cum se cuvine, consolidează prezentul textului. Finalul, mult mai romanesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Căci portretul ei este, după umila și nepriceputa mea părere, unul din cele mai minunate din istoria picturii și, cu siguranță, cel mai frumos al lui Ingres. Jean Auguste Dominique Ingres, reprezentant al clasicismului francez și inițiator al romantismului și realismului, cel despre care Théophile Silvestre (cine-o mai fi fost și el) zicea că e „un chinez rătăcit pe străzile din Atena“, iar Baudelaire spunea că e pe placul „excentricilor, al blazaților, al o mie de spirite delicate, mereu în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
acestor țări sunt mai mult ascunse decât prezentate. De aceea și titlul acestui proiect: În spatele feței. Este un joc cu tradiția, pe care ei îl practică foarte diferit. Ea lucrează cu transparențe, cu forme colorate, pe când el cu elemente ale realismului socialist“, explică criticul de artă Liviana Dan. Expoziția va fi deschisă până pe 25 mai. La Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Brukenthal, vor urma alte două evenimente interesante. Din 29 mai, va fi expoziția Getei Brătescu. „Va expune seria de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Aschner 132. Dacă aprecierile și rațiunile țin de apetența și competența criticului, în ceea ce privește criteriile sau regulile, acestea s-au schimbat adeseori de-a lungul istoriei artei. Simplificând tipurile de criterii la patru categorii, dezvoltate sub forma unor teorii ale artei: realismul, expresionismul (sau romantismul), formalismul și instrumentalismul, Barrett consideră că, deși putem asimila realismul, expresionismul și instrumentalismul premodernismului, iar formalismul modernismului, putem încă aplica în zilele noastre aceste criterii, datorită păstrării unor influențe din trecut în practica artei contemporane. Astfel, în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
criteriile sau regulile, acestea s-au schimbat adeseori de-a lungul istoriei artei. Simplificând tipurile de criterii la patru categorii, dezvoltate sub forma unor teorii ale artei: realismul, expresionismul (sau romantismul), formalismul și instrumentalismul, Barrett consideră că, deși putem asimila realismul, expresionismul și instrumentalismul premodernismului, iar formalismul modernismului, putem încă aplica în zilele noastre aceste criterii, datorită păstrării unor influențe din trecut în practica artei contemporane. Astfel, în cazul aprecierilor în funcție de criterii realiste, lumea ar fi văzută ca un standard al
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
aceste criterii, datorită păstrării unor influențe din trecut în practica artei contemporane. Astfel, în cazul aprecierilor în funcție de criterii realiste, lumea ar fi văzută ca un standard al adevărului și al frumuseții, iar artistul ar trebui să surprindă adecvat varietatea realității. Realismul abordat în critica de artă corespunde în estetică teoriei imitației. În ceea ce privește expresionismul, înțeles de unii teoreticieni și ca romantism, acesta ar fi apreciat în funcție de sensibilitățile expresive ale artistului, respectiv în funcție de capacitatea artistului de a transmite publicului experiențele sale intuitive și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ora actuală la activități ale artei care se desfășoară dincoace de sfârșitul (istoriei) artei. În Europa, critica de artă s-a dezvoltat în principal în jurul curentelor neo-avangardiste, furnizând, în anumite cazuri, structura manifestelor noilor mișcări artistice sau evaluări teoretice: noul realism, arte povera, arta conceptuală, plastica socială, transavangarda sau arta relațională și post-productivă. În 1960 Pierre Restany a creat, în Paris și Milano, grupul Noilor Realiști, teoria sa bazându-se pe comentarea disoluției dintre artă și viață, pe descrierea artei ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
tradiția și inovația teoretică, s-ar putea spune că ostilitățile se desfășoară după două principii de conduită teoretică: pe de o parte s-ar putea vorbi despre un principiu al co-habitării teoriilor clasice cu cele postmoderne, care ar presupune asumarea realismului politic de a accepta coexistența puterii tendințelor dominante de teoretizare a artei cu opoziția tendințelor alternative de studiere a câmpului artistic, iar pe de altă parte poate fi pus în discuție principiul de-localizării, prin care o teorie nouă își
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
interpretation of cultural signification of images than in their aesthetic value, regarding the history of images as social history of art. In the second chapter of the book, there are examined different versions of the theory of art criticism, from realism and expressionism to formalism and instrumentalism, and also a series of tendencies in art criticism that influenced the discourse of the contemporary visual studies. These are the critique of object, originality, difference, language and institution. There are many typologies of
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
altceva decât "un simplu coeficient al puterii, care îl face capabil să meargă cel mai eficient în direcția pe care și-a ales-o"462. Practic, "vocea interioară" pe care Hitler o articulează este garantul "celui mai înalt grad de realism, în ce privește tacticile eficiente"463. De exemplu, notează Burke, în momentul în care Hitler a hotărât că masele au nevoie de certitudini ca și el însuși, de altfel a încropit un "program cu 25 de puncte, drept platformă a Partidului Național
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
bunul simț. Bunul simț, zice Lewis, constă "într-o mulțime de convingeri asupra cărora nu e necesară reflecția, al căror "adevăr" este evident și care sunt întrebuințate în înțelegerea situațiilor și evenimentelor"602. Astfel, bunul simț consolidează un gen de "realism transparent"603, în baza căruia "o afirmație de bun simț constituie ceea ce toată lumea știe; o evaluare de bun simț reprezintă ceea ce orice persoană inteligentă ar face"604. Mai mult, bunul simț este atât de evident celor care îl acceptă, încât
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de faptul că publicul însuși, potrivit aceluiași raționament, se raportează la unul și același discurs în modalități diferite, tocmai pentru că "aplică aceste criterii diferite de înțelegere"617, specifice, fiecare, lentilei din perspec-tiva căreia publicul respectiv vede lumea. Astfel, "îndemnul la realism, dezbatere și adevăr sunt fundamentale analizei raționale"618, în timp ce apelul președintelui american la forma narativă "definește relația celor care acceptă retorica lui Reagan cu un complex de chestiuni fundamentale"619. În cazul particular al problemei reducerii impozitelor, de pildă, Lewis
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
că pe cît te iubesc, tot așa, uneori te urăsc...”2 Cum deja am spus-o, poetul pare conștient de un anume risc presupus de idealizarea femeii, încât, într-un lung exercițiu de laborator (Icoană și privaz) „se autoinvită” la realism: „Ce-i zic Dumnezeire, și înger, stea și zee, / Când ea este femeie și vrea a fi femeie?”. Plasarea în biografic deschide perspectiva „domestică”, cu normala fericire a cuplului: „S-ajung o zi în care, în strâmta mea chilie, / Tu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
că pe cît te iubesc, tot așa, uneori te urăsc...”2 Cum deja am spus-o, poetul pare conștient de un anume risc presupus de idealizarea femeii, încât, într-un lung exercițiu de laborator (Icoană și privaz) „se autoinvită” la realism: „Ce-i zic Dumnezeire, și înger, stea și zee, / Când ea este femeie și vrea a fi femeie?”. Plasarea în biografic deschide perspectiva „domestică”, cu normala fericire a cuplului: „S-ajung o zi în care, în strâmta mea chilie, / Tu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]