7,546 matches
-
doi ofițeri de stat major, un auditor, doi boieri, doi ofițeri superiori, ca asesori, un secretar german și unul român, împreună cu doi canceliști germani și doi români, un funcționar pentru finanțe, un grefier, un casier, un furier, un jandarm de regiment și doisprezece umblători, care serveau și ca servitori judecătorești. Consiliul trebuia să se întrunească în sesiune săptămânală, marțea și sâmbăta, urmând nu numai să ia cunoștință de ordinele venite de la forurile centrale, ci și să întocmească anumite reglementări polițienești sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de comunicații și construirea de poduri peste diverse râuri etc., toate în ideea de a putea face față oricăror amenințări externe 54. Apărarea se realiza cu ajutorul a trei batalioane de infanterie, aflate la Cernăuți, Suceava și Sadagura, și cu două regimente de cavalerie, dispuse, primul, în zona dintre râurile Nistru, Prut și Siret, iar al doilea, în zona dintre râul Siret și Moldova 55. Prin menținerea statu-quo-ului, Administrației militare îi era subordonată, nemijlocit, vechea structură politico-administrativă de tip medieval, moștenită din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
generalului Spleny de a fi mutat într-un post în armata din vestul monarhiei, în a doua jumătate a lunii noiembrie 1777, autoritățile centrale din Viena l-au numit pe generalul-maior Karl baron von Enzenberg, comandantul celui de-al doilea regiment valah de granița din Năsăud, în funcția de șef al Administrației militare a Bucovinei. Acesta era un bun cunoscător al realităților românești din Transilvania, având și cunoștințe de limba română. Odată cu instalarea generalului Enzenberg, la 3 aprilie 1778, în calitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sale din ocolul Cernăuți, precum și Mihalachi, ce era folosit în Administrația militară a Bucovinei. Alături de aceștia mai erau propuși: Pizelli, secretarul Consiliului, grefierul Ergelet din Lemberg și judecătorul militar Harsany, cunoscător al limbii române, care era un sârguincios tălmaci al Regimentului întâi de graniță transilvănean. Deoarece persoanele propuse urmau să fie întrebuințate în mod excepțional, nu ca funcționari obișnuiți, acestea urmau să nu primească salariu, ci doar o diurnă de un taler pe zi și decontarea cheltuielilor de călătorie 171. Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să nu le socotească ca subiecte nevrednice. Temeiuri pentru menținerea jurisdicției militare în Bucovina. A. Întreaga zonă turcească, care este vecină, de la formarea sa, orișicând a fost supusă jurisdicției militare și a fost locuită chiar de prinți, de la care unele regimente și-au împrumutat numele. De vreme ce acum Bucovina, ca o parte ce a fost a Moldovei, tot la fel are nevoie, chiar fără o luminare prea amplă, ca locuitorii și poporul să aibă printr-o obișnuință înnăscută, chiar o înclinație înnăscută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și reviste care apăreau atunci în țară. Aspectele sale biografice sunt tot mai ciudate, între altele are gratuitate pe CFR călătorind mereu spre București. Serviciul militar și-l face tocmai acum după război, deci cu o mare întârziere, tocmai la Regimentul 83 Infanterie. Această unitate făcea parte din Corpul IV, armată comandată tot de un vasluian, generalul Nicolae Petala care îl solicită ca redactor al revistei « Cultura poporului » pe care o edita generalul. George Talaz s-ar fi dovedit un foarte
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
2-3 ani...În orice caz, războiul m-a afectat enorm, mai ales după ce în iunie 1941, în conflict a intrat și România. Tatăl meu, Constantin Toloacă, împlinea atunci doar treizeci de ani. Fusese concentrat, cu gradul de sergent, într-un regiment de infanterie, la Bârlad, fiind încadrat într-o companie de mitraliere. Mi-aduc aminte perfect de ziua în care începea războiul la Prut. Era într-o duminică de vară însorită. M-am trezit mai târziu. De obicei, în zilele de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
care bătea uneori cu putere din fundul Racovei. Era prin mai, 1942, tot într-o zi de duminică frumoasă. Am înhămat caii la căruță și am plecat să-l duc pe tata la gara Băcești. Trebuia să se prezinte la regiment. Am făcut un popas de vreo oră la Gârceni, unde aveam neamuri, și unde, în mijlocul satului, la drumul mare, avea loc hora obișnuită pe la noi. Am așteptat în căruță, cu hățurile în mână, până când tata a dat ocol pe la rude
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
două luni doar în perioada de iarnă. Asemenea cursuri erau frecventate de învățătorii fără calificare și de tinerii care doreau să devină dascăli. Absolvenții ,,cu spor bun” primeau un certificat (testimonium), semnat de directorul școlilor de graniță și de comandantul Regimentului grăniceresc, după care erau numiți învățători în școlile urbane sau rurale. În această școală Loga preda toate disciplinele, dar din cauza timpului redus de pregătire al învățătorilor, el va adopta un procedeu didactic adecvat situației: ,,eu aicea le propun mai scurt
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
preocuparea constantă a lui Loga pentru utilizarea corectă a limbii, scrisă și vorbită, dar și pentru unitatea lingvistică a românilor din diferite provincii. Grigorie Obradovici (1771-1847) a desfășurat o intensă activitate didactică și de manageriat a învățământului românesc de pe arealul Regimentului valaho-iliric al cărui sediu era în Caransebeș. Între anii 1807-1811 el a îndeplinit competențele de director al școlilor din Banat. În activitatea sa de îndrumare a învățământului poporal din Banat, Obradovici a insistat pe funcția formativă a științei și literaturii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pentru că nu-i venea să creadă. A mers la cancelarie, la secretariat și acolo i s-a confirmat rezultatul. Ca elev la seminar îl vizitam în vacanțe pe unchniul Dumitru. În anii 1939-1940, unchiul Dumitru a fost concentrat la un regiment din Buzău și l-am vizitat la regiment. Între timp fiica lui, Meluța, a făcut liceul la Buzău și a intrat la Facultatea de Biologie. După terminarea războiului, după ce am fost „lăsat la vatră”, pentru că nu aveam bani ca să merg
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
la cancelarie, la secretariat și acolo i s-a confirmat rezultatul. Ca elev la seminar îl vizitam în vacanțe pe unchniul Dumitru. În anii 1939-1940, unchiul Dumitru a fost concentrat la un regiment din Buzău și l-am vizitat la regiment. Între timp fiica lui, Meluța, a făcut liceul la Buzău și a intrat la Facultatea de Biologie. După terminarea războiului, după ce am fost „lăsat la vatră”, pentru că nu aveam bani ca să merg la Suceava, unde era Facultatea de Teologie refugiată
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nici un fel. Faptul că n-am fost pedepsit mi-a dat mult de gândit, în favoarea ofițerilor prezenți la exercițiu. O RĂBUFNIRE În iarna anului 1945, am aflat că se preconizează o ședință legionară în cadrul Școlii de Ofițeri, înainte de plecarea la regimente a elevilor din anul al II-lea. Ședința a vut loc într-o duminică după masă, în pădurea de sub castelul lui Șoimoș și a fost condusă de regretatul nostru frate Gheorghe Pivin. Am recunoscut printre cei peste 50 de participanți
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
aș fi acceptat orice pedeapsă și m-aș fi angajat ca după terminarea serviciului militar să-i plătesc aparatul dar, omenosul căpitan n-a pretins nimic. „Bine c-ai scăpat cu viață”. După absolvirea Școlii Militare, am fost repartizat la Regimentul 35 Infanterie din Brăila, unde am fost cooptat într- un „batalion de marș” care trebuia să plece în Cehoslovacia în primăvara lui 1945, dar cu câteva zile înainte de a pleca trenul din Brăila „a căzut Berlinul” și s-a anulat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cooptat într- un „batalion de marș” care trebuia să plece în Cehoslovacia în primăvara lui 1945, dar cu câteva zile înainte de a pleca trenul din Brăila „a căzut Berlinul” și s-a anulat plecarea. Ca elev plutonier major, încadrat la Regimentul 35 Infanterie Cetarea Albă, cu sediul în Brăila, în ziua de 8 mai 1945, după amiază, am fost convocat- ca toți gradații- la biroul mobilizării, și s-a organizat serbarea victoriei pentru a doua zi. Acolo am văzut primele tablouri
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
doua zi, am fost declarat sublocotenent de rezervă. Se pregătea eliberarea, lăsarea la vatră a tinerilor sublocotenenți. Eram atât de sărac încât nu aveam nici lenjerie corporală, nici îmbrăcăminte, nici încălțăminte. La „lăsarea la vatră” am raportat căpitanului de la magazia regimentului situația mea și acesta, cu multă omenie, m-a îmbrăcat în uniformă nouă, cu bocanci noi și mi-a dat și o foaie de cort la trecerea mea în viața civilă. Acasă era sărăcie multă. Mama mi-a făcut cămașă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
aprovizionau cu flori nu numai orașele din țară. Vizitând Cadrilaterul În 1986 și poposind mai mult timp În peisajul Încântător al Balcicului Îl ascult pe Andrei Șarametev găgăuz dintr-un sat de lângă Varna. Pe timpul romanilor a fost sergent Într-un regiment pe Valea Prahovei.” De la Balcic la Turtucaie toate satele sunt locuite de neamuri amestecate - români, bulgari, găgăuzi, turci. În fiecare sat este câte o biserica și școală. La romăni funcționa un singur preot care dimineața oficia În limba româna si
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
al Prutului, căci sosise seraskierul cu o armată numeroasă. Din ordinul regelui, ostașii au încercat să urce un tun lituanian în vârful movilei, dar nu au reușit. Armata s-a retras apoi spre Albița-Drânceni, unde o parte din infanterie și regimentele de cavalerie ușoară au opus o dârză rezistență. Ostașii poloni au trecut prin Drânceni, Moșna, Podoleni, s-au oprit între Prut și Jijia, apoi au continuat deplasarea prin Bohotin, Chiperești, Măcărești. La 10 septembrie, regele se întorsese la Țuțora. Încercările
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înzestrată cu 84 tunuri, 360 piese de câmp, 25 mortiere. Mai aproape de realitate era situația statistică privind armata rusă dintr-o altă sursă: 38.246 combatanți (31.554 - infanterie și 6.692 - cavalerie), 18 tunuri, 69 tunuri care erau la regimente, 13 mortiere. În Raport către regele Stanislaw Leszczynski, generalul Stanislaw Poniatowski considera că armata turcă era alcătuită din 120.000 ieniceri și spahii, în afară de tătari și poloni, iar armata rusă era de numai 50.000-60.000 de oameni, fiind dotați
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tătari și poloni, iar armata rusă era de numai 50.000-60.000 de oameni, fiind dotați cu 44 de tunuri. Moreau de Brasey susținea că armata rusă, la trecerea Nistrului, avea un efectiv de 79.800 de combatanți, din care Regimentele Preobrajenski, Semeonovski, Ingermanland și Astrakhan, cu 15 batalioane (15.000 de oameni), erau comandate de Petru I, având gradul de general-locotenent, de prințul Galițân, ca general-locotenent și de contele M. B. Șeremetev, fiul lui B. P. Șeremetev, ca brigadier; 15
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ostași, sub comanda generalului baron Karl Edward von Rönne. Deci, rămâneau 64.800, care apoi s-au redus la 37.515 oameni. Feldmareșal și președinte al Colegiului de război, cneazul Anikita Ivanovici Repnin (1668-1726) comanda o divizie alcătuită din opt regimente de infanterie, fiecare având 1.400 de oameni; în total: 11.200 de oameni. Același număr de regimente alcătuiau diviziile comandate de generalii Ludwig Nicholas Allard, Weide și Ensberg. Divizia generalului Lebrecht Janus, care îndeplinea și funcția de locțiitor al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la 37.515 oameni. Feldmareșal și președinte al Colegiului de război, cneazul Anikita Ivanovici Repnin (1668-1726) comanda o divizie alcătuită din opt regimente de infanterie, fiecare având 1.400 de oameni; în total: 11.200 de oameni. Același număr de regimente alcătuiau diviziile comandate de generalii Ludwig Nicholas Allard, Weide și Ensberg. Divizia generalului Lebrecht Janus, care îndeplinea și funcția de locțiitor al generalului B. P. Șeremetev, era alcătuită din opt regimente de cavalerie, fiecare regiment având 1.000 de călăreți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în total: 11.200 de oameni. Același număr de regimente alcătuiau diviziile comandate de generalii Ludwig Nicholas Allard, Weide și Ensberg. Divizia generalului Lebrecht Janus, care îndeplinea și funcția de locțiitor al generalului B. P. Șeremetev, era alcătuită din opt regimente de cavalerie, fiecare regiment având 1.000 de călăreți, în total: 8.000 de oameni. Divizia generalului baron Karl Edward von Rönne, cu același număr de regimente, cuprindea și un escadron de gardă, format din 300 de gradați, cu misiunea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de oameni. Același număr de regimente alcătuiau diviziile comandate de generalii Ludwig Nicholas Allard, Weide și Ensberg. Divizia generalului Lebrecht Janus, care îndeplinea și funcția de locțiitor al generalului B. P. Șeremetev, era alcătuită din opt regimente de cavalerie, fiecare regiment având 1.000 de călăreți, în total: 8.000 de oameni. Divizia generalului baron Karl Edward von Rönne, cu același număr de regimente, cuprindea și un escadron de gardă, format din 300 de gradați, cu misiunea de a asigura paza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și funcția de locțiitor al generalului B. P. Șeremetev, era alcătuită din opt regimente de cavalerie, fiecare regiment având 1.000 de călăreți, în total: 8.000 de oameni. Divizia generalului baron Karl Edward von Rönne, cu același număr de regimente, cuprindea și un escadron de gardă, format din 300 de gradați, cu misiunea de a asigura paza țarului. Artileria rusă avea un regiment de tunari cu 1.500 de oameni și unul de „bombardiere”, cu același număr de oameni. Ea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]