7,552 matches
-
unele tematizări favorabile antinomicului. Va fi un prilej de a pune în evidență originalitatea metodei antinomiei transfigurate. 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale Orientul a fost, în genere, mult mai permisiv față de antinomic. Gândirea filosofică orientală nu a resimțit, cel puțin în antichitate, nici o dificultate în a conviețui cu antinomia sau paradoxul. Formula paradoxală a fost adoptată aici cu ușurință, fiind cultivată "ca fapt normal pentru existență"299. Voi aduce, în acest sens, în discuție două contexte din filosofia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru rațiunea pozitivă și cea discursivă sau conceptuală în genere 316. În teologia mistică a lui Dionisie Areopagitul, această formă de cunoaștere a lui Dumnezeu apare sub numele de "cunoaștere negativă" sau "apofatică". Ea este traversată de categoria antinomicului, fiind resimțită ca "o provocare absolută a logicii"317. Ideea unei cunoașteri apofatice sau negative este paradoxală în sine, fiind o cunoaștere prin necunoaștere sau o cunoaștere necunoscătoare. Ea forțează conceptul clasic al cunoașterii, care presupune determinații pozitive ale obiectului, să acopere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
împreună cu buclele de informație și conștiință, definește al treilea termen al cunoașterii transdisciplinare Interacțiunea dintre Subiect și Obiect 669. O experiență ireductibilă la orice teoretizare este percepția sacrului, adică a spațiului dintre nivelurile de Realitate și percepție. Acest spațiu este resimțit ca vid, interior și exterior, fapt ce se traduce în tăcerea de dincolo de cuvinte, pe care o regăsim și în scrierile mistice. S-ar putea vorbi și aici de niveluri de tăcere, spune Basarab Nicolescu, corespunzătoare diferitelor întâlniri cu vidul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
demarcație între aceste ființe și oameni. Scanlon 41 revizuiește teza contractualistă și acceptă ca părți cu statut moral într-un contract a ființelor care ar putea fi prejudiciate în felul lor de a fi pentru că sunt capabile să simtă durerea, resimt frustrare sau orice altă stare ca urmare a anumitor situații. Se poate obiecta că pentru a justifica această extindere comparăm ființele non-umane cu anumite cazuri limită ale ființelor umane, ceea ce ar echivala cu o degradare a ființelor non-umane. La această
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Și teoriile comunitariene au în vedere cooperarea între agenți raționali, chiar dacă, eventual, acordă o valoare și unor ființe non-umane, așa cum ar fi animalele de companie. Abia utilitarismul, prin Bentham, creează o breșă prin întrebarea sa cu privire la suferința pe care o resimt animalele și favorizează ideea unei posibile extinderi a domeniului moralității astfel încât să cuprindă nu doar ființele raționale, ci orice ființă care poate suferi. Pe scurt, în teoriile antropocentrice ființele umane sunt considerate speciale pentru că sunt raționale, sunt agenți morali și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecosistemului, fără a amenința în vreun fel și bunăstarea omului. Drept urmare, susțin că orice activitate care afectează mediul natural are consecințe și asupra stării de bunăstare a omului. Exploatarea de la Roșia Montană ar produce asemenea efecte ireversibile care vor fi resimțite și de comunitatea umană. Ea nu produce doar beneficii economice, și aceste minime pentru populație, ci efecte ireversibile cu consecințe economice negative pe termen mediu și lung. Unul dintre drepturile despre care se vorbește din ce în ce mai mult este acela la un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
exterioritatea unui obiect străin, într-un negativ pe care trebuie să-l primească la sine din moment ce i se dă. Dar i se dă ca non-eu limitativ, obiectivant, așa cum lectura exterioară a unui poem întâlnește o lume străină pe care o resimte mai întâi ca pe o negare a tot ce este știut și admis, în care nu poate intra decât cu prețul destituirii eului, jertfind idealul în virtutea unui real impropriu. Este de altfel și motivul pentru care vorbim de natura apofatică
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe lucruri" (Coincidențe); căruțele "au spart pietrele luminii", iar plămânul "sparge lumina" (După diluviu)2. În toate aceste situații, lumina nu semnifică mai mult decât arată: suprafața limpezită a lumii, dat al unei exteriorități preexistente, "naturale", chiar dacă uneori aceasta e resimțită fizic, în materialitatea sa fragilă, casantă. Or, lumina trebuie într-adevăr să se spargă, să se dezintegreze, să-și dezarticuleze această apariție de primă instanță pentru a putea prefigura o nouă dimensiune. (Supra)fața întinsă peste lucruri se destramă, făcând
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care e "replică la această realitate, adică un nou univers cu existență pur artistică, în verb, un univers care dublează și minează universul înconjurător"14. În și prin imagine, realul își dă propria replică, răspunsul la chemarea pe care o resimte în adâncul său. Ceea ce îl cheamă nu e altceva decât posibilul unei semnificări care îl reașază în datele sale genuine, date care suferă o semnificativă mutație de orizont, o redimensionare datorită căreia noua lume nu numai se arată a fi
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
exteriorului face cu putință manifestarea interiorului; exteriorul mort, pus în paranteza desfigurării, devine vălul transparent, diafania prin care se întrevede lumea din noi: "lumea din noi, dacă am putea să o ridicăm cu venele,/ dacă am putea, în impudoare, să resimțim clipociri și/ tonuri/ în resorbție,/ am privi cu pielea,/ ne întoarcem în materia pură, fără buze,/ cu pământ în gură și cu propoziții/ devenim una cu parola neagră,/ la începutul unei zile ce nu se mai poate naște,/ după tranzacții
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
negru/ cântă-nzestrând tot restul lumii/ cu sfântul dor de izolare/ înstrăinându-mă puțin de mine/ atâta cât să nu mă doară tare". Printr-o subtilă tehnică a reflectării, imaginile exteriorului reverberează în adâncul unui suflet care le primește zvonul, le resimte cu acuitatea tragică a unei fidelități fără voie. A te durea câmpul care te înconjoară înseamnă a fi câmpul, de data aceasta însă nu cel dimprejur, ci propriul tău câmp de durere și de apăsare. Nu o atmosferă întâlnim aici
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
că li se dă o clipă de vedere/ și-atunci absorb căldura din pământ/ un suflu-mpinge lateral în pene/ se scrie sau se zboară / amândouă". Aici, într-adevăr, așa cum spune Schelling, spiritul naturii se eliberează de legăturile sale și resimte înrudirea cu sufletul. "Sunt singură" nu e starea închisă între "sunt mulți" și "e lună", zarea eclipsată a resemnării. Abia în mediul acestui interval sufletul formei iese la vedere, prin contrastul pe care îl insinuează evanescența însăși, în contratimpul unui
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
parte, ceea ce se dă este transparența prin care se trece, albul lucrurilor sau miezul incolor în care vederea se înmormântează 85. Dar ceea ce e astfel expropriat - din vedere, ca și din orizontul prezenței - este împropriat prin punerea sa în adânc, resimțit ca propriul autorevelării sinelui. Nu e acesta tocmai darul abia acum vizibil al sufletelor pierdute, pierdute și regăsite în distanța care le profilează imaginea? O imagine a golului transparent, a urmei sau a ecoului ce duce vederea mai departe, cheamă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din lume, ci, din istoria ei, s-a stins însăși strălucirea zeității. Timpul acestei nopți a lumii este timpul sărac, deoarece el devine din ce în ce mai sărac. Și el a devenit până într-atât de sărac, încât nu mai are putința să resimtă lipsa zeului ca lipsă" (M. Heidegger, "La ce bun poeți?", în op. cit., p. 243). 31 "Cum poate ceva care prin esența sa rămâne necunoscut să devină vreodată măsură? (...) Dar dacă apare, înseamnă că este cunoscut. Dar iată că zeul este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
desprinse din starea de copilărie a lumii, pe vremea când "în roua unui suflet invulnerabilă se oglindea Firea", iar "un duh al vârstei de aur se prefira printre degete" (în op. cit., pp. 54, 56, 57); "când singură atracția paradisului o/ resimțeai un magnet căruia nu te puteai împotrivi/ limpezimea dintâi, transparența nesfârșită/ a zorilor sacrului", "numai văz pentru ceea ce nu se îmbie vederii" (Cantorul, vol. Kaspar Hauser, 1991, în op. cit., p. 133). 58 Dar și începutul și sfârșitul, sfârșitul prevăzut prin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de defecație și sânge roșu În vasul de toaletă. Cancerul rectului Începe cu constipație și jenă la defecare, scaune moi, cu mucus, sânge și puroi. Defecarea este anevoioasă, supărătoare și cu senzație de evacuare incompletă; durerea se accentuează și este resimțită În pelvis, În osul sacral și În coapse. La toate aceste tipuri de localizare, bolnavul devine palid, fără poftă de mâncare, cu aversiune față de mâncărurile cu carne, grețuri dimineața și pierderi În greutate fără un motiv evident. Treptat, Într-un
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
a face concesii terenului înșelător numai spre a asigura avansul cât mai netulburat al unui ansamblu cu neputință de cuprins din perspectiva fiecărei zale individuale. Întocmai ca mușcătura unei șenile de tanc camuflat cu ramuri de pomi înfloriți a fost resimțită și intrarea în cort a arhitecților. Veniseră cu un proiect de salubrizare "prin înțelegerea pe teren a nevoilor beneficiarilor", după formularea oficială. Acestea urmau să fie scoase la lumină în chiar seara respectivă, spre a se putea apoi trece prompt
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
auziră în politicoasa interpelare mai mult un șuier de lasou ce-i viza (deși totuși greu explicabil, dată fiind absența consoanelor siflante atât din originalul olandez cât și din traducere). De câte ori fuseseră abordați în acest fel impecabil, sfârșiseră prin a resimți, într-un fel sau altul, revendicarea fondului cu armături juridice al lumii lui de baștină. Ca și cum, de dincolo de respectul vehiculat de cei doi termeni, ar fi răzbătut exigențele ce-l făceau cu putință și ce reprezentau, pentru naturi mai rebele
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și mai mult? Grija ce i-o porți mă face geloasă. − Nu știu exact de ce. Da, face parte dintr-un proiect la care lucrez, dar interesul rămâne profund personal - ca dealtfel tot ce privește studiile de istoria artei. Urgența o resimt pur subiectiv, ca înaintea unei întâlniri ce, deși nefixate, nu mai suferă amânare. − Aha! Dumneaei vrea să ia Minotaurul de coarne... dădu Trees din cap cu subânțeles, expediind totodată un ghiont complice înspre coastele vechii ei tovarășe. Un nou val
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
disimula la perfecție. Ca erou civilizator, și nu simplu ucigaș de rând, Tezeu nu putea minimaliza importanța gestului dătător de moarte. Descoperindu-se marginalizat pe poziția de simplă cotitură a Labirintului capitonată cu păr și piele, Minotaurul își va fi resimțit în toată irefutabila-i evidență deficitul extrem de ființă și îi va fi sucombat neviolent, străpuns de el ca de-o trestie întunecată și iute crescătoare înăuntru-i. Ca și cum eroul nu ar fi fost decât portarul și călăuza către un alt
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
simultană a suveranității și filogenezei: vertebrarea omului prin frumos. Se prea poate ca unicitatea individuală să fie condiția dăruită nouă odată cu ființa, dar trăirea ei efectivă, ca evidență irefutabilă și irezistibilă, rămâne în viața fiecăruia lucrarea pasiunii - o îmbrățișare ciclonică resimțită în felul ieșirii din comun prin smulgere și racordării înălțătoare la respectivul loc gol. Chiar dacă el ne este, în principiu, rezervat, principiul ca atare nu garantează și declanșarea elanului într-acolo. Suntem noi înșine doar în măsura în care ne abandonăm pasiunii - aberantul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tras la fund de valul foarte agitat al pasiunii trupești colective. Nu că s-ar fi pierdut complet cu firea în nodul de trupuri arse pe dinafară de soarele occitan, iar pe dinăuntru de-o stelărime și mai pârjolitoare; totuși, resimțea prea marea libertate în care adunarea plutea ca pe-o apă adâncă rău, în care, chiar dacă știi să te ții la suprafață, ești copleșit de gândul botului abisal ce se cască dedesubtul tău, care te face să te gândești la
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
depărta de problema proprie. Din fericire pentru Ian, un puternic curent subcutanat îl împingea fără greș într-acolo, în derivă în raport cu ceea ce-i distrăgea atât de stăruitor atenția în timpul promenadei. Valul de venit creează un efect de sucțiune dinaintea lui, resimțit nu la suprafață, ci în adâncime (ceea ce englezii numesc undertow). Lăsând suprafața relativ nemișcată, el sustrage fileurile de apă ce o susțin, dovedindu-se astfel maestru în arta marțială a destabilizării. În vreme ce prin cortexul arhitectului se învălmășeau semnale în curs
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a drumului. Când, în sfârșit, cuvintele debordară gurile ce le rețineau, era clar că jocul de artificii creat de ele mai mult conjura decât ținea la respect tăcerea adâncă. Se temeau amândoi strașnic de ea, iar viitura ei, de-acum resimțită în toată iminența-i, se cerea grabnic îndiguită ca ultim omagiu adus rațiunii. Există lucruri pe care oamenii le fac numai spre a-și demonstra convingător futilitatea lor - cu alte cuvinte, că nu mai e de făcut nimic efectiv în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
contribuie la civilizarea "continentului" format la frontiera electronicului. The Well are regiuni ca amazon.com (paradisul cărților). Terminația com indică faptul că regiunea aparține comerțului pe internet. Empireul (Împărăția Cerurilor) este o altă metaforă a ciberspațiului, la nivelul căreia se resimte influența culturii occidentale. Sensurile metaforei diferă: 1) Ciberspațiul este deschis tuturor și nu rezervat unor națiuni sau rase privilegiate. 2) Ciberspațiul este populat cu ființe de-corporalizate asemănătoare cu îngerii. 3) Ciberspațiul nu are frontiere, oferă un remediu împotriva singurătății. Lista
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]