6,982 matches
-
obișnuit săraci (usually poor - ce se află cel mai adesea în sărăcie, dar care reușesc uneori să se ridice deasupra acestui prag), săracii oscilanți (the churning poor - indivizii care sunt întotdeauna în jurul pragului de sărăcie - uneori deasupra, alteori dedesubt) și săracii ocazionali (occasionally poor - cea mai mare parte a timpului dispun de bani). Conceptele de mai sus nu sunt numai ambigue, ci și neexclusive. Chiar dacă prin manipularea datelor cantitative pare simplu să distingem, de exemplu, între săracii în mod obișnuit și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deasupra, alteori dedesubt) și săracii ocazionali (occasionally poor - cea mai mare parte a timpului dispun de bani). Conceptele de mai sus nu sunt numai ambigue, ci și neexclusive. Chiar dacă prin manipularea datelor cantitative pare simplu să distingem, de exemplu, între săracii în mod obișnuit și săracii oscilanți, în viața reală diferența este cu siguranță mai dificil de realizat în cazul în care criteriul unic de diferențiere este dimensiunea consumului/monetară. Pentru a nu repera prea multe categorii, vom distinge în studiul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ocazionali (occasionally poor - cea mai mare parte a timpului dispun de bani). Conceptele de mai sus nu sunt numai ambigue, ci și neexclusive. Chiar dacă prin manipularea datelor cantitative pare simplu să distingem, de exemplu, între săracii în mod obișnuit și săracii oscilanți, în viața reală diferența este cu siguranță mai dificil de realizat în cazul în care criteriul unic de diferențiere este dimensiunea consumului/monetară. Pentru a nu repera prea multe categorii, vom distinge în studiul nostru doar patru grupuri de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
viața reală diferența este cu siguranță mai dificil de realizat în cazul în care criteriul unic de diferențiere este dimensiunea consumului/monetară. Pentru a nu repera prea multe categorii, vom distinge în studiul nostru doar patru grupuri de indivizi: 1. Săracii persistenți. Preferăm să folosim conceptul de „săraci persistenți”, și nu cel de „săraci permanenți” deoarece mulți dintre indivizii incluși în această categorie nu au fost întotdeauna săraci înainte de anchetă, așa cum ar putea sugera conceptul lui Hulme. În acest sens, într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dificil de realizat în cazul în care criteriul unic de diferențiere este dimensiunea consumului/monetară. Pentru a nu repera prea multe categorii, vom distinge în studiul nostru doar patru grupuri de indivizi: 1. Săracii persistenți. Preferăm să folosim conceptul de „săraci persistenți”, și nu cel de „săraci permanenți” deoarece mulți dintre indivizii incluși în această categorie nu au fost întotdeauna săraci înainte de anchetă, așa cum ar putea sugera conceptul lui Hulme. În acest sens, într-o carte centrată pe sărăcia extremă, Manuela
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care criteriul unic de diferențiere este dimensiunea consumului/monetară. Pentru a nu repera prea multe categorii, vom distinge în studiul nostru doar patru grupuri de indivizi: 1. Săracii persistenți. Preferăm să folosim conceptul de „săraci persistenți”, și nu cel de „săraci permanenți” deoarece mulți dintre indivizii incluși în această categorie nu au fost întotdeauna săraci înainte de anchetă, așa cum ar putea sugera conceptul lui Hulme. În acest sens, într-o carte centrată pe sărăcia extremă, Manuela Stănculescu afirmă: „Cel mai frecvent însă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
multe categorii, vom distinge în studiul nostru doar patru grupuri de indivizi: 1. Săracii persistenți. Preferăm să folosim conceptul de „săraci persistenți”, și nu cel de „săraci permanenți” deoarece mulți dintre indivizii incluși în această categorie nu au fost întotdeauna săraci înainte de anchetă, așa cum ar putea sugera conceptul lui Hulme. În acest sens, într-o carte centrată pe sărăcia extremă, Manuela Stănculescu afirmă: „Cel mai frecvent însă, istoriile individuale vorbesc despre traiectorii «normale» de viață - o școală, o slujbă, căsătorie și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în sărăcie extremă chiar dacă în viețile lor intervin doar mici șocuri deoarece „au economii reduse pentru a putea face față situațiilor de viață negative, capital social redus pentru a mobiliza resursele în situații de criză etc.” (Sandu, 2003, 17). 3. Săracii temporar. Multe studii subliniază faptul că sărăcia este strâns legată de ciclurile de viață sau de anumite evenimente negative ce au loc în viața individului, dar că aceste situații pot fi doar temporare, fără a avea repercusiuni asupra situației financiare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Ele devin mai puțin îngrijorătoare dacă nu ne gândim la numărul indivizilor excluși sau trăiesc într-o sărăcie cronică, ci la anumite patternuri pe care aceștia tind să le urmeze. Metodologie În mod obișnuit, se disting două metode în identificarea săracilor cronici: abordarea „duratei” și cea a „componentei”. Prima ia în considerare numărul de ani/luni trăiți în sărăcie, pe când cealaltă încearcă să distingă între „componenta permanentă a venitului sau consumului gospodăriei și variațiile tranzitorii” (McKay și Lawson, 2002, 5) comparând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în considerare durata este cea adecvată. Pe de altă parte, metoda duratei depinde însă puternic de datele colectate și, ca atare rezultatele pot fi mai ușor distorsionate 8. Luând în considerare toate aceste aspecte, vom încerca să detectăm tipurile de săraci, adaptând posibilele categorii la specificitatea panelului pe trei ani: - indivizii în sărăcie persistentă sunt cei care au trăit în sărăcie în toți cei trei ani; - indivizii vulnerabili la sărăcie persistentă sunt persoanele care au trăit în sărăcie doi din cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
categorii la specificitatea panelului pe trei ani: - indivizii în sărăcie persistentă sunt cei care au trăit în sărăcie în toți cei trei ani; - indivizii vulnerabili la sărăcie persistentă sunt persoanele care au trăit în sărăcie doi din cei trei ani; - săracii tranzitorii sunt în general non-săraci (în cazul nostru, sunt săraci doar într-un an din trei); - non-săracii sunt indivizii care au fost întotdeauna deasupra pragului de sărăcie. În ceea ce privește modalitatea de calcul a sărăciei anuale, voi utiliza metoda oficială 9 (cea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se, dar ne permite să ne apropiem mai mult de ea (o determinăm cu o mai mare probabilitate decât o putem face prin studii transversale). Asumpția este că o persoană săracă trei ani are o probabilitate mai mare să fie sărac cronic în realitate decât o persoană aflată sub prag doar doi ani etc. Diferite studii au evidențiat că este cu atât mai puțin probabil ca o persoană să iasă din sărăcie pe măsură ce aceasta trăiește mai mult în această stare (Yaqub
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să iasă din sărăcie pe măsură ce aceasta trăiește mai mult în această stare (Yaqub, 2002,12). Răspunsul oferit de datele de anchetă confirmă acest punct de vedere: după un an în sărăcie, 47% dintre indivizi rămân în aceeași poziție, dar dintre săracii care sunt în această situație în primii doi ani 80,4% vor trăi această experiență și în al treilea an. Probabil că dacă cercetarea-panel s-ar mai fi făcut un an în plus, am observa că proporția indivizilor care trăiesc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
doar datele pentru indivizii din subeșantionul-panel de compatibilitate cu indicatorii longitudinali. Datele pentru cei trei ani (anexa, tabelul 6) conduc la următoarele observații: - sărăcia și excluziunea socială, măsurate transversal, nu se suprapun atât de puternic așa cum susține teoria. Chiar dacă există săraci excluși de la diferite dimensiuni, mulți dintre ei sunt totuși integrați în subsistemele respective: peste 40% dintre indivizii cu vârsta cuprinsă între între 18 și 60 de ani care trăiesc în sărăcie sunt integrați pe piața muncii, doar 12% dintre tinerii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sau excluziunii sociale reale (din cauza problemelor de colectare a datelor sau, pur și simplu, a nereprezentativității caracteristicilor unei luni particulare pentru perioade mai mari). Cel de-al doilea „inculpat” este oferit de teorie: relația slabă se poate datora diferențelor dintre săracii temporari și cei cronici - pe de o parte există persoane care se întâmplă să fie sărace (din cauza ciclului de viață în care se află sau unui șoc economic recent etc.), dar reușesc să își rezolve problemele prin propriile puteri, și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sărăcie pe durata unui singur an. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Persoanele aflate în diferite tipuri de sărăcie (%) Ani Indivizi (%) Total (%) Săraci persistenți 1995-1996-1997 11 11 Vulnerabili la sărăcie 1995-1996 2,6 13,5 1995-1997 7,6 1996-1997 3,3 Săraci temporar 1995 7,7 20,4 1996 2 1997 10,7 Nonsăraci 1995-1996-1997 55,1 55,1 Total 100 Săraci anual 1995 28,9 1996 18,9 1997 32,6 Un mod simplu și intuitiv de analiză a relațiilor dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Total (%) Săraci persistenți 1995-1996-1997 11 11 Vulnerabili la sărăcie 1995-1996 2,6 13,5 1995-1997 7,6 1996-1997 3,3 Săraci temporar 1995 7,7 20,4 1996 2 1997 10,7 Nonsăraci 1995-1996-1997 55,1 55,1 Total 100 Săraci anual 1995 28,9 1996 18,9 1997 32,6 Un mod simplu și intuitiv de analiză a relațiilor dintre sărăcie și excluziune utilizând date longitudinale constă în încrucișarea tabelară a celor două fenomene. Comparând tabelul 2, ce reprezintă imaginea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
datele pe trei ani fac ca relația dintre sărăcie și excluziune socială să fie mai evidentă decât atunci când se utilizează doar date anuale. Excluziunea pe care o trăiesc cei aflați în sărăcie cronică este mult mai puternică decât cea a săracilor calculați anual. Pe de altă parte, la extrema cealaltă, această abordare „cerne” mai bine nonsăracii și astfel procentul persoanelor excluse, care să nu fi trăit deloc în sărăcie, este semnificativ mai mic decât dacă am utiliza doar date anuale; - identificarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
altă parte, doar 9,1% dintre nonsăraci în cei trei ani au fost excluși pe întreaga perioadă. Informația longitudinală marchează o distincție mai clară între grupuri decât cea rezultată doar din datele anuale unde, de exemplu, în 1997, 42% dintre săraci nu sunt excluși de la piața muncii și 22,7% dintre nonsăraci sunt excluși. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Tipurile de sărăcie și formele de excluziune în funcție de timp (%) Săraci persistenți Vulnerabili la sărăcie Săraci temporari Non săraci Total Indivizi sub 18
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rezultată doar din datele anuale unde, de exemplu, în 1997, 42% dintre săraci nu sunt excluși de la piața muncii și 22,7% dintre nonsăraci sunt excluși. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Tipurile de sărăcie și formele de excluziune în funcție de timp (%) Săraci persistenți Vulnerabili la sărăcie Săraci temporari Non săraci Total Indivizi sub 18 ani Excluziune de la educație 20 14,8 8,6 4,3 8,8 Excluziune de la bunuri primare Nu 13,6 37,3 57,9 86,4 63,4
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unde, de exemplu, în 1997, 42% dintre săraci nu sunt excluși de la piața muncii și 22,7% dintre nonsăraci sunt excluși. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Tipurile de sărăcie și formele de excluziune în funcție de timp (%) Săraci persistenți Vulnerabili la sărăcie Săraci temporari Non săraci Total Indivizi sub 18 ani Excluziune de la educație 20 14,8 8,6 4,3 8,8 Excluziune de la bunuri primare Nu 13,6 37,3 57,9 86,4 63,4 Într-un an 8,2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în 1997, 42% dintre săraci nu sunt excluși de la piața muncii și 22,7% dintre nonsăraci sunt excluși. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Tipurile de sărăcie și formele de excluziune în funcție de timp (%) Săraci persistenți Vulnerabili la sărăcie Săraci temporari Non săraci Total Indivizi sub 18 ani Excluziune de la educație 20 14,8 8,6 4,3 8,8 Excluziune de la bunuri primare Nu 13,6 37,3 57,9 86,4 63,4 Într-un an 8,2 7,1 15
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
identifică relația dintre sărăcie și grupurile descrise mai sus. Diferențele dintre indivizi sunt mult mai puternice acum decât atunci când utilizăm doar simple descrieri și grupurile noastre devin din ce în ce mai „empirice”. Situația devine mai interesantă atunci când vedem nu doar că diferențele dintre săraci și nonsăraci sunt mari, ci și că săracii sunt diferiți în termeni de excluziune multiplă. Indivizii aflați în sărăcie cronică au o șansă extrem de ridicată de a fi multiplu excluși (circa 77% dintre persoanele tinere, 73% dintre adulți și mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sus. Diferențele dintre indivizi sunt mult mai puternice acum decât atunci când utilizăm doar simple descrieri și grupurile noastre devin din ce în ce mai „empirice”. Situația devine mai interesantă atunci când vedem nu doar că diferențele dintre săraci și nonsăraci sunt mari, ci și că săracii sunt diferiți în termeni de excluziune multiplă. Indivizii aflați în sărăcie cronică au o șansă extrem de ridicată de a fi multiplu excluși (circa 77% dintre persoanele tinere, 73% dintre adulți și mai mult de 97% dintre persoanele în vârstă sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
extrem de ridicată de a fi multiplu excluși (circa 77% dintre persoanele tinere, 73% dintre adulți și mai mult de 97% dintre persoanele în vârstă sunt multiplu excluse). Pentru persoanele tinere procentele de multiplă excludere scad puternic pe măsură ce ne apropiem de săracii temporari (cu diferențe de aproape 50%: de la 77% la 56% și, în final, la 29%). Comparația dintre persoanele aflate în sărăcie cronică și nonsăraci este revelatoare pentru concluziile studiului nostru. Pe de o parte, săracii cronici sunt cu siguranță excluși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]