6,803 matches
-
ca și cum s-ar fi deschis ușa din față. — Arăți bine, scumpo, mi-a fost dor de tine, spuse Gerard, imitând vocea soțului ei. — Gerard, începu ea. O voce de femeie: — Oh, Richard, a trecut atât de mult ... Tăcere. Sunetul unui sărut. Gail încremeni, uitându-se la Gerard. Papagalul continuă, abia mișcându-și ciocul. Era ca un casetofon. Vocea de femeie: — Suntem singuri? Da, spuse soțul ei. Copilul se întoarce abia la trei. — Și ... ăă ... — Gail este la o conferință în Geneva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
-și ciocul. Era ca un casetofon. Vocea de femeie: — Suntem singuri? Da, spuse soțul ei. Copilul se întoarce abia la trei. — Și ... ăă ... — Gail este la o conferință în Geneva. — Oh, deci avem toată ziua la dispoziție. Oh, Dumnezeule! Alte săruturi. Două sunete de pași. Traversând camera. — Vrei să bei ceva? întrebă soțul ei. — Poate mai târziu, scumpule. În clipa asta, nu te vreau decât pe tine. Gail se răsuci și opri camera video. — Acum vrei să-mi faci baie? întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
era epuizat și, după ce condusese peste trei mii de kilometri, devenise ciudat de dezorientat. Ori ratase curba de la San Berdoo, ori ... ori nu era sigur. Se rătăcise. Iar pasărea continua să țipe. — Inima-ți asudă, corpul îți tremură, încă un sărut e de ajuns... Trase pe dreapta. Deschise ușa din spate. Dădu cârpa la o parte. — De ce faci asta, Gerard? Nu poți dormi, nu poți mânca ... Termină, Gerard. De ce? — Mi-e frică. — De ce? Suntem prea departe de casă. Pasărea clipi, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
copiii celor care greșesc. Am să-ți povestesc odată și de Ani, că semeni cu ea, tot blondă, tot ochi albaștri, tot subțire la trup. Poate și asta mă ține lângă tine, o văd pe Ani de fiecare dată, o sărut pe Ani de fiecare dată. Nu te superi, nu? Așa că, nu te mai da de ceasul morții, că n-ai de ce, numai tu însemni ceva în viața mea de-acuma. Sper să reziste cuplul nostru, tu o copilă, eu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
incredibil de intransigent... Și, brusc, o zăresc pe Lissy, Îmbujorată și radioasă, Înconjurată de o groază de tipi cu fețe de avocați, dintre care unul se holbează cu nesimțire la picioarele ei. — Lissy ! strig. Se Întoarce spre mine și o sărut pe obraz. Habar n-am avut că știi să dansezi atât de bine ! Ai fost uluitoare ! — Ba nu. N-am fost deloc, spune imediat și-și ia expresia tipică de Lissy. Am fost sub orice critică... — Termină ! o Întrerup. Lissy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
dovadă că este așa, Xenia Își apropie botișorul de el, gura ei schițând dorința de a fi sărutată. Va Își aminti ce gură zenzuală are, se apropie lent de acea minune nepământeană și bucuria clipei o trăiră cu intensitatea unui sărut pătimaș și aproape de neînchipuit la doi tineri, chiar foarte tineri. Va i-a mângâiat Încetișor și cu tandrețe fața, ochii, urechiușele și pufulețul de pe gât, apoi a tras-o puțin câte puțin peste pieptul său, săruturile erau prelungi și din ce În ce mai
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
trăiră cu intensitatea unui sărut pătimaș și aproape de neînchipuit la doi tineri, chiar foarte tineri. Va i-a mângâiat Încetișor și cu tandrețe fața, ochii, urechiușele și pufulețul de pe gât, apoi a tras-o puțin câte puțin peste pieptul său, săruturile erau prelungi și din ce În ce mai dese, cele două trupuri erau Înfiorate și străbătute de curenți electrici, nu mai vorbeau. Mâinile lor se căutau cu febrilitate, iar când băiatul căutând ceva prin bluză și Încercând să pună stăpânire pe unul din cei
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
lucrurile și dacă Îți este teamă... Am spus că nu-mi este teamă cu tine și de tine! Apoi, cu aceeași naturalețe, fata se apropie de el, unul din frumoasele ei picioare Îl așeză peste piciorul lui Va și În timp ce săruturile pătimașe se țineau lanț (Va nu Îndrăznea să Încerce unul franțuzesc, așa cum Îl Învățaseră cele două profesoare ale lui!), mâna sa Înainta ușor de la genunchiul sub care găsi un loc delicat și cald, către marginea fustiței deja urcată mai sus
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Dumnezeu m-a ajutat să-mi opresc pornirea, nu ar fi bine dacă am merge mai departe iar pentru mine ar fi o impietate, vom avea destul timp mai târziu, avem de Învățat și ne vom putea iubi frumos cu săruturi, mângâieri și strângeri În brațe! Este bine așa, mai spuse Va cu un glas care nu era al său? Cred și eu că este bine, așa cum spui tu, mai cred că nici altfel nu ar fi fost atât de rău
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mânat de patima care pune stăpânire pe noi toți, avea inițiativă și dorea să se achite de toate Îndatoririle și să-și ofere o noapte nepământeană, fără a pierde din vedere probabilitatea din ce În ce mai Îndepărtată de a fi ... exmatriculat. Ploua cu săruturi, când tandre, când focoase, puține părți ale celor două corpuri au rămas neacoperite de acestea, sângele circula cu viteză cosmică și cele două trupuri erau ca electrocutate. Tuți era expertă și știa ce să ceară de la un bărbat, dorea să
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
arăta siguranță, putere și stăpânire de sine. S-a prezentat simplu: Mă numesc Amina și răspund de comerț și protocol la firma BCD din Tanger. Ștefan a fost surprins de buna cunoștere a limbii române, a spus un Bună ziua și Sărut mâna!, apoi a așteptat să vorbească directorul. Acesta vorbea În franceză, iar Amina Îi traducea. Bine ați venit În Maroc și la BCD! În legătură cu cantitatea de cincizeci de tone fire răsucite vă comunic faptul că aproximativ 30% prezintă diverse deficiențe
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
formulă amabilă de refuz când privirea intensă a celor doi ochi Îl străpunse făcându-l să se răzgândească. Făcu gestul de invitație să ia loc, fata se conformă, Îl privi cu atenție, se aplecă spre el Într-o tentativă de sărut la care el se feri. Ștefan ar fi vrut să râdă de cioclul din fața sa dar Își aminti că portul este sacru și tradiția trebuie respectată În Maroc, așa că tăcu neștiind ce să facă mai departe. Tot fata Îl scoase
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
-i fața cu pletele sale frumos mirositoare, transmițându-i căldura și freamătul buzelor și având puterea să-l mai Întrebe: Știi să săruți? Băiatul avu doar timp să răspundă cu capul și buzele celor doi tineri se Întâlniră Într-un sărut pasional În timp ce mâinile lor se căutau și pătrundeau În locuri mai mult ori mai puțin permise, fiecare realizând că sunt foarte norocoși și că sunt pregătiți a mege mai departe, spre iad, spre cer, drum de Întoarcere nu mai era
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
la vedere o grimasă care exprima rușine, decădere și repulsie. Rică a asistat la o foarte scurtă partidă În care bărbatul trecut de patruzeci de ani, Încă frumos, o folosea pe iubita lui profesoară de pian. Nimic din tandrețea și săruturile pe care băiatul, a cărui mână zvâcnise involuntar către o anume zonă a corpului său Încălzit, le considera necesare. Cu sunete nearticulate, bărbatul Își exprimă satifacția și satisfacerea unei pofte primare, se Îmbrăcă În pripă și pe când Îi spunea iubitei
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
altă zi, la fel și așa proceda de fiecare dată, schimbând treptat locul. Atunci când era mama de față, obișnuia să mă sărute pe obraji, dar de la o vreme, atunci când eram singuri, mă săruta pe obraz și treptat ajungea la un sărut pe gură și din ce În ce mai lung. Anii treceu, jocul cu bancnota continua, mă ruga să nu-i spun mamei de banii de pachet că mi-i confiscă și că el nu-mi mai dă alții. Ascundea bancnota În rochiță, În sân
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
departe de aceasta. După ce gazdele s au retras, cei doi s-au mutat În clubul discret și romantic, cu lumină difuză și cu un lux greu de Înțeles pentru anii ’70. Dansau lasciv, dăruindu se reciproc și mângâindu-se nepermis, săruturile fiindu-le acoperite de lumina discretă. În pauze mergeau la bar, se tratau cu șampanie frapată, Ger plătea și când Rică a făcut observația că el este ...domnul, Ger Îi strecură mâna pe sub hainiă și pe sub cămașă, Îl mângâie Îndelung
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a Întors cu partea dreaptă către cei doi bătrânei au putut fi văzute cele două mari cicatrice și ochiul deformat vizibil, Maria a strigat gâtuită de emoție: Victori, da’ aista-i Fănicî, Fănic-a neu! Hai, vinî la mam-Maria sî ti sărut, cî credem cî oi muri șî nu ti mai văd! Victor Olaru s-a grăbit să-l Întâmpine și impresionat de statura și hainele oaspetelui său spuse: Bine-ați venit la noi, domnu’ Ștefan! Mă bucur sincer! Ce mai faci
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a adus două cârje de la familia săracă a unui bătrân infirm care murise. A dat pe ele 10 lei. La 66 de ani Ben pare mult mai În vârstă și trăiește doar pentru câteva amintiri dragi. Una dintre ele este sărutul pe care l-a dat fetei În seara crimei. Și acum mai simte răcoarea buzelor ei și ochii albaștri, mari și absenți. Altă amintire sunt niște cărți pe care a apucat să le citească În copilăria Îndepărtată. Acum, ochii Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
fereastra autobuzului, reclamele ce-au Început să se aprindă una câte una, mișcându-și culorile amețitor. În spatele lui, o tânără veselă Îi povestește iubitului un film de dragoste, care se termină prost. Din când În când povestirea este Întreruptă de săruturi lungi și pasionale. Coboară din autobuz anevoie, Îl chinuie durerea de picioare și abia mai poate traversa calea ferată. Undeva, nu departe, Cartierul de lux se vede ca o fortăreață falnică și inexpugnabilă a capitalismului de tranziție, când banii trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să aibă În față superbele vitralii venețiene, Înfățișând păsări și principese. Era Întins pe canapea, și papucii Îi căzuseră din picioare. Ea s-a apropiat cu sfială de canapeaua pe care zăcea bătrânul și l-a săruta pe obraji. Era sărutul morții, a comentat după dispariția bătrânului, femeia care-l Îngrijea. Optsprezece iulie Am visat după multe zile un ozene uriaș care, Înainte de-a se roti deasupra unei mări calme, a aruncat limbi de foc transformându-le pe pământ În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Nu da întrebări,nu aștepta răspuns”.Artizanul misiunii,un american-arab și cetățean român e așteptat cu drag în țară pentru protecție sau pentru punere sub acuzație? „Ii plac poveștile,încet și la ureche, Și ce-i spun nou!Dac-o sărut fără poveste, E veșnic nouă pentru noi povestea veche”. (George Cosbuc) Labirintul Sfârșit de august.M-am decis să merg la Iași.Colega mea de liceu,Mioara m-a invitat.Incă din prima zi ne-am plimbat prin Copou,pe lângă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Clapton.Alinta se strânse la pieptul lui.O sărută tandru pe gât,pe păr,pe frunte,pe năsuc și coborî la buza de jos.Percuția tobelor îi determină să găsească o poziție adecvată îmbrățișării.Inimile lor dominau întunericul.Urmă un sărut lung.Mâinile lui modelau formele pieptului,modelau ecuațiile de curbură ale șoldurilor,modelau acoladele coapselor.Inlănțuit în clepsidra iubirii,simți temperatura ecuatorială,percepu un zbor de cuvinte de pe buzele ei și se cufundă în neant. Pentru amândoi fu o îmbrățișare
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
amendă.Service-ul se ocupă de transportul epavei auto. Merse la spital pentru un control medical.I se pansară rănile de la cap. Acasă soția îl sărută pătimaș,cu dragoste. Niciodată nu-l mai sărutase așa.Admise în glumă: Pentru așa sărut dulce merita să mă răstorn”... „Nu uita vazându-mi piatra,dinaintea ei când treci/ Prea puțin m-apasă doară somnul greu al morții reci./ Căci de când eram ca tine pe pământ viețuitor,/Sînt deprins să-mi placă somnul :eram veșnic senator
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
îți mai aduci aminte? Nu aveam nimic la început, totul trebuia făcut și ne-am apucat, dar era atât de greu... Ne trebuia curaj și perseverență. Ne trebuia dragoste, iar dragostea nu este ceea ce se crede; nu sunt doar acele săruturi pe care ni le oferim, acele cuvințele șoptite la ureche sau îmbrățișările ce ne țin legați strâns unul de altul: timpul vieții e lung, ziua căsătoriei nu durează decât o zi; abia mai apoi - îți amintești? -, abia mai apoi începe
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
noastre atunci când trăiam în labirint? chiar dacă nu ne vedeam, auzeam foșnetul lor de plantă ce crește. pe atunci, nici aer nu prea aveam, trebuia să-l împărțim pe cel ce ne ajuta inima să nu se oprească. îl culegeam din sărut, din oftat, dintr-un icnet de râs sau de plâns și-l drămuiam iscusit având grijă de celălalt. din când în când, ne speria urletul de lup ce se auzea dinspre pădurea din noi, pe care o tot ocoleam, încredințați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]