KorAP: Find »[drukola/base=savant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...245 246 247 ...262 >

6,540 matches

Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775

în politică, e nevoie de timp. Deci e puțin inutil să propui o decizie despre care se știe că primul său efect va fi să șubrezească poziția celui care o ia sau să-l elimine, chiar dacă decizia e bună. Obiectiv, savantul îndepărtat nu are față de cel care ia deci-zia obligația de a-l proteja. Subiectiv, o resimte încă și mai puțin, însă persoana cu putere de deci-zie va fi întotdeauna legată de un cabinet care va exagera cu prudența. Am un

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
social și pe cel al Se-curitații sociale... Presa se aruncă asupra acestei chestiuni și nu mai e posibilă discreția de dinainte de a organiza rezultatele negocierilor. Se începe așadar negocierea înainte de a se solicita intervenția miniștrilor. Totul începe cu vestiții experți, "savanții" în acest domeniu. De îndată ce un om de știință foarte important e angajat într-o procedură de acest fel, apare ca expert. Din conciliabul în conciliabul, în absența personalității guvernamentale "bătătoare la ochi" ceea ce permite să se lucreze funcționarii și experții

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
fost angoasa de a menține ordinea mai mult decît frumusețea științei. Nu am construit, deci, o punte completă. B.C. Asta înseamnă că aportul unui grup precum Grupul celor Zece e interesant în măsura în care permite politicienilor să se afle în contact cu savanți care nu sînt experți, care nu sînt, deci, implicați în acest sistem... M.R. Da, absolut. B.C. Omul politic trebuie să țină cont în același timp de elementele științifice, de argumentele date de experți, dar și de mulți alți factori. M.R.

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
Grupului celor Zece era de a-i apropia pe oamenii de știință și pe oamenii politici. M.S. Îi auzisem pe Jacques Robin și pe ceilalți responsabili ai Grupului celor Zece dezvol-tînd acest proiect. B.C. Cum vedeați raporturile dintre politicieni și savanți la vremea respectivă? M.S. Nu le vedeam deloc. Nici acum, de altfel. Jacques Robin voia să-i apropie în mod concret pe oamenii politici și pe oamenii de știință. Credea, în mod absolut corect, că politicienii sînt extraordinar de constrînși

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
Nu le vedeam deloc. Nici acum, de altfel. Jacques Robin voia să-i apropie în mod concret pe oamenii politici și pe oamenii de știință. Credea, în mod absolut corect, că politicienii sînt extraordinar de constrînși de termenul scurt, în timp ce savanții, oricare-ar fi ei, au timp să dezvolte reflecții pe care le pot transmite politicieni-lor. Obiectivul era de a pune în legătură termenul scurt și pe cel lung, ceea ce continuă să fie o idee bună. Politica e înghițită de termenul

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
timp real. M.S. Nu-mi amintesc nimic despre asta. Ce-mi amintesc în schimb e că Léon Brillouin și cartea sa, Știința și teoria informației, mă intere-sau mult la vremea respectivă. Ce mă deranja în Grupul celor Zece era absența "savanților puri" și, mai ales, extinderea nepotrivită a unor concepte științifice riguroase: noțiunea de simbioză, spre exemplu, nu se folosește oricum. B.C. Bănuiesc că ați intervenit în nume-roase rînduri cu privire la definiția cuvintelor. M.S. Făceam asta foarte des în Grupul celor Zece

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
Mitterrand era ales, el va încerca, în ceea ce-l privește, să recreeze "un Grup al celor Zece aflat aproape de putere". Jacques Attali simțea nevoia de a regăsi spiritul Grupului celor Zece) și dorea să creeze o celulă în care intelectuali, savanți, cercetători și politicieni să poată să gîndească împreună în permanență 80. După alegerea lui Francois Mitterrand la președinția Republicii în 1981, Jacques Attali i-a explicat lui Jacques Robin că avea în mîini dosarul Institutului Auguste Comte, fondat de Valéry

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
Sainte-Geneviève, pentru a crea în loc un centru mult mai deschis, în care unii membri ai Grupului al celor Zece se puteau regăsi și participa la realizarea unui nou proiect: barierele disciplinare ar fi abolite, s-ar înmulți schimburile între industriași, savanți, sindicaliști, organisme de cercetare, colectivități și întreprinderi. Jacques Attali l-a însărcinat pe Joël de Rosnay să pregătească un raport pe acest subiect. Noul centru apărea sub numele de CESTA (Centre d'étude des systèmes et technologies avancées) (Centru de

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
EXERCITAT GRUPUL CELOR ZECE? În acest capitol e vorba despre modul de funcționare, evoluția și influența Grupului celor Zece. Voi începe prin a aborda motivațiile și interesele unora dintre participanții la acest tip de întîlniri informale ce îi adunau pe savanți și politicieni, și prin a studia rolul specific jucat de unii dintre ei, în special de Jacques Robin, unul dintre fondatorii grupului. Voi aborda apoi felul în care se traduc pluri-apartenența și transdisciplina-ritatea pe care le revendică membrii grupului. Va

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
de multă vreme de politică, el frecventa medici, biologi, industriași, dar și politicieni. Poziția sa de fondator și organizator al grupului îi conferea un rol-cheie în această structură. Participa activ în fixarea obiectivului de a-i apropia pe politicieni și savanți și și-a prezentat de mai multe ori în anii '70 concepțiile sale, în același timp naive și pozitiviste, despre o știință obiectivă și rațională, preconizînd metoda științifică drept metoda ideală pentru a aborda proble-mele sociale, economice, politice. Atracția sa

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
de la un nivel la altul, căzînd fă-ră să-și dea seamă pradă defectelor pe care le criticau la alții. O altă particularitate cu care se mîn-dreau mai mulți membri ai grupului privește ca-racterul marginal sau cel puțin foarte original al savanților prezenți: Henri Laborit, care debutase ca medic militar, studia acțiunea diferitelor molecule asupra sistemului nervos, dar nu era întot-deauna bine privit de mediul științific ortodox: formația, metodele, afirmațiile sale uneori foarte nete făceau din el un marginal care, ca mulți

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
conduce o întreprindere farmaceutică. Cît despre Henri Atlan, e greu de clasat într-un gen anume: biofizician, filosof, scriitor (ca Henri Laborit, de altfel), personalitatea sa foarte complexă îl transformă într-o ființă eteroclită aflată destul de de-parte de imaginea savantului specializat. Membrii s-au ales, oare, după aceste criterii ale diferențelor? "Ne-am recunoscut unii pe alții", va spune René Passet, economist care insistă asupra marginalității sale (profesionale) și asupra celei a celor-lalți membri ai grupului. Fiecare se simțea marginal

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
reprezentare a lumii de cînd se sprijină pe date experimentale precise (...). În următoarele decade, biologia va "domina" celelalte științe așa cum fizica și chimia dominaseră celelalte discipline științifice în secolele trecu-te, și, pentru a-și extinde competențele, ea anexează deja savanți capabili să-i ofere o mai bună cu-noaștere a ființelor vii și mai ales a omului: biofizicieni, biochimiști, biosociologi, bioinformatici-eni...". A domina, a anexa, acești termeni, folosiți de obicei în contextul unei victorii, nu prea erau în armonie cu discursurile

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
anumite discipline nu erau reprezentate, confruntarea diferitelor pă-reri va ajunge să-i facă pe membri conștienți că acest text mergea prea departe și, un an mai tîrziu, ideea de a redacta și difuza manifestul ce acorda o importanță prea mare savanților, și mai ales biologilor, e abandonată în fața reticențelor unora dintre membrii grupului. Jack Baillet explică, într-o scrisoare datată 22 noiembrie 1971: Fără îndoială că, prin osmoză cu ideile unora dintre fondatorii săi (biologii) și cu practica experimentală a tuturor

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
sau mai puțin mitică, obiectivă, logică, rațională e puternic înrădăcinată. Membrii entuziaști ai Grupului celor Zece vor să creadă că știința și tehnologiile constituie cele mai bune mijloace pentru a ameliora condițiile de viață ale cetățenilor lumii și că rolul savantului este de a contribui la progresul social. Egalitatea, cooperarea și virtutea esențială a educației fac parte dintre concepțiile asimilate și apărate de acești oameni de știință, care ridică în slăvi dezvoltarea ființei umane și justiția socială. În al doilea Cahier

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
încerca să îmbunătățim armamentul pentru a vinde arme noi unor popoare care nu dispun de mijloace ca să le plătească sau dacă vom căuta să luptăm împotriva foametei din lume". În mintea lui Robert Buron, e clar că, dacă rolul atribuit savanților e de a găsi noi mijloace, acela al politicienilor e de a alege. Temperînd orientarea exclusiv științifică și tehnologică propusă de unii membri ai grupului, refuză "o atitudine pur științifică în materie de politică"137 și acordă omului politic rolul

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
crede că "folosirea celor mai recente mijloace audiovizuale și a calculatoarelor de a patra generație va permite or-ganizarea vieții societății în timp real". Un viitor care să nu fie centrat pe știință era de neconceput pentru o întreagă generație de savanți. Planificare, stăpînire, control și organizare sînt cuvintele-cheie. Uitînd că, în politică, în economie, în știință multe chestiuni sînt, prin esența lor, imposibil de tranșat și că acestea țin de problema alegerii, Jacques Robin visează la eficacitate, chiar la cea pe

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
să fie -, ar permite pregătirea unui număr mai mare de indivizi pen-tru situația dificilă de "om în fața universului", situație față de care filosofii și guvernele mi se par azi cumplit de anacronici": această frază a lui Oppenheimer 141 rezumă ceea ce mulți savanți gîn-deau la începutul anilor '70. Ideea de a apropia oameni de știință și politicieni, clar formulată de fondatorii Grupului celor Zece, nu e cu adevărat nouă. Analiza lui Jean-Jacques Salomon 142 ne ajută să clarificăm legăturile care s-au țesut

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
în spiritul secolului, care vede în progresul cunoașterii instrumentul progresului social și politic, "Condorcet imaginează o societate științifică al cărei principiu este democrația și a cărei punere în practică reprezintă ultima peripeție a devenirii istorice a umanității"145. Astfel, societatea savanților își pierde valoarea de prototip al societății ideale 146. Secolul al XVIII-lea apare ca expresia unei alianțe perfecte între știință și politică. Pentru Condorcet, Statul nu intervine decît în calitate de garant financiar al dezvoltării cercetărilor. Totuși, știința s-a trezit

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
parte direct la mersul afacerilor Statului din cauza amenințărilor ce apăsau asupra Revoluției franceze. Co-mitetul salvării publice a apelat la specialiști în chimie și mecanică și le-a încredințat misiuni tehnice de organizare și dezvoltare, motivațiile fiind de ordin militar. Numeroși savanți vor contribui la apărarea națională. E vorba de a îndrepta știința spre sarcini concrete și utilitare, adică spre cercetări aplicate 147. Odată cu revoluția industrială, noțiunea de creșterea înlocuiește ideea de progres și, dacă puterile publice se feresc să ajute cercetarea

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
cercetări aplicate 147. Odată cu revoluția industrială, noțiunea de creșterea înlocuiește ideea de progres și, dacă puterile publice se feresc să ajute cercetarea științifică în mod direct, ele contribuie la dezvoltarea științei susținînd reformele din învățămîntul superior care vor consacra profesionalizarea savanților. La acea vreme, activitățile de cercetare apar ca un scop în sine. Statul subvenționează cercetarea științifică precum o activitate culturală printre altele, acordîndu-și sprijinul cercetărilor așa-zis pure mai degrabă decît celor aplicate 148. E vremea în care Ernest Renan

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
străini față de lumea acțiunii, în timp ce, la rîndul lor, oamenii de știință nu vor să se ocupe de politică. Ei se tem ca mijloacele și scopurile politicienilor să nu invadeze terenul științei. Totuși, "anii '30 vor avea drept consecință, pentru mulți savanți pe care politica îi lăsa indiferenți, conștientizarea, uneori un angajament sau chiar un jurămînt de credință"151. Criza economică și conștientizarea implicațiilor sociale ale activității lor profesionale îi fac pe savanți să se implice mai mult în viață socială. Războiul

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
Totuși, "anii '30 vor avea drept consecință, pentru mulți savanți pe care politica îi lăsa indiferenți, conștientizarea, uneori un angajament sau chiar un jurămînt de credință"151. Criza economică și conștientizarea implicațiilor sociale ale activității lor profesionale îi fac pe savanți să se implice mai mult în viață socială. Războiul din Spania, München, persecuția evreilor provoacă angajarea unor oameni de știință în bătălia politică. Atracția comunismului și umbra fascismului conduc la mobilizarea ideologică a unor savanți, dar, prin chiar acest fapt

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
lor profesionale îi fac pe savanți să se implice mai mult în viață socială. Războiul din Spania, München, persecuția evreilor provoacă angajarea unor oameni de știință în bătălia politică. Atracția comunismului și umbra fascismului conduc la mobilizarea ideologică a unor savanți, dar, prin chiar acest fapt, și la o divizare a comunității științifice. Regimurile totalitare acaparează știința de la bun început și, în fața amenințărilor ce apasă din partea Germaniei naziste și a Italiei fasciste, sînt duse campanii în favoarea sprijinului pentru cercetarea științifică drept

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
ca o adaptare a sistemului de cercetare la cerințele Statului. Poziții intermediare între cele două concepții sînt adoptate în funcție de perioade și de indivizi, însă se pare că ultima învinge astăzi, deși nu e întotdeauna evidentă distincția între ce le impun savanților presiunile eco-nomice, sociale și politice și ceea ce fantasmele unor cercetători impun națiunilor care, de teamă să nu "rateze" o cotitură hotărîtoare, se angajează în programe care cer investiții excepționale (ca, de exemplu, actualul program finanțat de japonezi privind "creierele electronice

[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]