7,557 matches
-
în acelați timp stilul cubist. Se apropie tot mai mult de curentele avangardiste și deschide un atelier împreună cu fratele său Diego, care-i va fi asistent până la sfârșitul vieții. Începând din anul 1927 expune cu regularitate la "Salon des Tuileries" sculpturile sale suprarealiste, cum este de ex. grupul întitulat "Bărbat și femeie", în care se recunosc și elemente cubiste. Este recunoscut de critică și începe să înregistreze și succes la public. Vine în contact cu reprezentanții vieții artistice și literare din
Alberto Giacometti () [Corola-website/Science/298033_a_299362]
-
în 1946, se întoarce la Paris, unde începe o nouă fază în creația sa artistică. Figurile sale se alungesc, devin aproape filiforme, într-un spațiu care le conține și în același timp le completează. În 1962 primește "Marele Premiu" pentru sculptură al Bienalei din Veneția. Ultimii ani sunt caracterizați de activitate frenetică, organizând mari expoziții în principalele orașe ale Europei. Deși grav bolnav, se duce la New York, unde în 1965 se organizează o expoziție retrospectivă la ""Museum of Modern Art"". Ca
Alberto Giacometti () [Corola-website/Science/298033_a_299362]
-
în artă obiecte de uz cotidian, în mod direct sau doar imaginea lor. Având în vedere formatul lor, nu ne dăm seama dacă este vorba despre planșe autentice sau despre opera unui pictor. Următoarea idee a lui Jones o reprezintă sculpturile în bronz care imită cutii de conserve sau alte obiecte uzuale. Începând din anul 1953, Rauschenberg creează numeroase colaje ale căror rădăcini se află în cubism și în operele lui Marcel Duchamp. El este și inventatorul așa numitelor "combined paintings
Pop art () [Corola-website/Science/298051_a_299380]
-
oscilare între artă și viața cotidiană face ca această direcție să deschidă drumul la alte tendințe artistice. Spre sfârșitul anilor șaizeci, hiperrealismul va cuprinde banalul cu o obiectivitate aproape fotografică. Începând din anul 1968, Gilbert și George, participând personal la ""Sculpturile vii"", apelează la "happening" pentru a face artă din orice activitate. În anii optzeci, Paul McArthy și Mike Kelly se concentrează pe stereotipuri care sunt simptome ale societății contemporane, frizând adeseori kitsch-ul și vulgaritatea. Jeff Koons adoptă o atitudine
Pop art () [Corola-website/Science/298051_a_299380]
-
concrete și avangardist printre transavangardiști. Ultima sa lucrare figurativă a fost executată în 1966, când a terminat facultatea, mai precis lucrarea de diplomă. este unul dintre fondatorii Muzeului de Artă Vizuală din Galați. În perioada 1954-1960 a urmat cursuri de sculptură la Școala populară de artă, la clasa profesoarei Prof. Elisabeth Popper, care studiase la Viena cu Oskar Hanak. Tot în 1960 a luat bacalaureatul la Liceul nr. 1 din Lugoj. În 1967 a absolvit Institutul de Arte Plastice "Ion Andreescu
Ingo Glass () [Corola-website/Science/312500_a_313829]
-
Comisiei de expoziții a organizației profesionale a artiștilor de arte vizuale din München și Oberbayern. În 1993 și-a dat doctoratul cu tema "„Constantin Brancusi und sein Einfluß in der Skulptur des 20. Jahrhunderts”" (Constantin Brâncuși și influența sa asupra sculpturii secolului XX)
Ingo Glass () [Corola-website/Science/312500_a_313829]
-
monahală de acolo a fost îndrumată de egumena Glicheria Mănăstireanu (1990-1994), stareța Olimpiada Neagu (1994-1998) și stareța stavroforă Acachia Căuș (din 1998). În prezent, Mănăstirea Războieni are o obște de 26 de monahii și surori. Aici funcționează ateliere de croitorie, sculptură, litografiere icoane, țesut covoare și tâmplărie. Biserica "Sf. Voievozi" are un plan dreptunghiular, asemănându-se cu bisericile ștefaniene de la Piatra Neamț și Borzești. Ea este construită din piatră, are ziduri foarte groase și un soclu din piatră cioplită, fără abside laterale
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
Construcția, în stil neobizantin, din cărămidă presată, impune prin monumentalitatea fațadei și prin turnul înalt de 35 m. Pictură este refăcuta în 1959-1961, de către Gheorghe Popescu și Niculina Dona- Delavrancea, frescele fiind redate în factura neobizantină, cu o coloratura românească. Sculptură este bine reprezentată la catapeteasma și strane, ca și la candelabre, policandre și sfeșnice (aliaj metalic din bronz cu alama) proiectate, de asemenea, de Ion Mincu și lucrate la Paris. Catedrală a fost construită între 1883-1895, în stilul vechii arhitecturi
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța () [Corola-website/Science/312558_a_313887]
-
pentru a nu mai necinsti ziua de odihnă, Duminica. Toate construcțiile ridicate pe Movila lui Burcel sunt din lemn. Biserica-paraclis este căptușită în interior cu polistiren și lambriu, iar în exterior cu șiță (draniță), acoperișul fiind de asemeni din șiță. Sculptura interioară a bisericii (străni, iconostase, scaun arhieresc, tetrapoade și catapeteasmă) a fost realizată în lemn de stejar de o echipă de artiști populari condusă de Ovidiu Țucă din Vânători Neamț, iar pictura catapetesmei aparține profesorului C. Ciubotaru din Târgu Neamț
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
a doua lor căsătorie. Pe când era elev la Școala Superioară Traian din Turnu Severin, Ignat Bednarik a câștigat primul premiu pentru lucrările sale de desen la Societatea Tinerimea Română. Între anii 1898 - 1900 studiază la Academia de Arte din București sculptura și pictura, sub îndrumarea maestrului Ion Georgescu avându-i colegi pe Jean Alexandru Steriadi, Ion Teodorescu-Sion și Constantin Brâncuși. După absolvirea Academiei de Arte din București pleacă pentru o scurtă perioadă de timp la Viena pentru a asista la cursurile
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
El a fost un "scuba-diver" pasionat și membru al Underwater Explorers Club. În afara scrisului, Clarke a pus la punct câteva explorări subacvatice împreună cu partenerul său, Mike Wilson. În 1956, în timpul unei scufundări, Wilson și Clarke a dat peste ruine și sculpturi aparținând templului scufundat Koneswaram — cuprinzând coloane sculptate cu flori și pietre în formă de cap de elefant. Printre alte descoperiri se numără și obiecte de artă Chola din sanctuarul original, aceste descoperiri fiind descrise de Clarke în cartea sa din
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
dezvăluie transformările apărute în arhitectură, pictură și sculptură, datorită diverselor curente occidentale ce aduceau aerul modernist și în România. Astfel în arhitectură, neoclasicismul, clasicismul, eclectismul sau linia națională sunt curente ce aduc elemente noi în construcția clădirilor pentru a le da o înfățișare cât mai plăcută. Pot fi
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
arhitectură, neoclasicismul, clasicismul, eclectismul sau linia națională sunt curente ce aduc elemente noi în construcția clădirilor pentru a le da o înfățișare cât mai plăcută. Pot fi amintiți arhitecți de seamă precum: Ion Mincu, Petre Antonescu, Alexandru Orăscu și alții. Sculptura aduce elemente noi, moderniste, prin schimbarea stilului de lucru și al viziunii artistice, fiind realizate numeroase capodopere artistice. Diferiți sculptori realizează sculpturi în piatră, lemn sau modelaj precum: Karl Storck, Carol Storck, Ion Georgescu, Wladimir Hegel, Dimitrie Paciurea și Constantin
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
cât mai plăcută. Pot fi amintiți arhitecți de seamă precum: Ion Mincu, Petre Antonescu, Alexandru Orăscu și alții. Sculptura aduce elemente noi, moderniste, prin schimbarea stilului de lucru și al viziunii artistice, fiind realizate numeroase capodopere artistice. Diferiți sculptori realizează sculpturi în piatră, lemn sau modelaj precum: Karl Storck, Carol Storck, Ion Georgescu, Wladimir Hegel, Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși. Pictura aduce o întreagă paletă de schimbări, majoritatea pictorilor români făcându-și studiile la Paris, la München sau în București, încearcând
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
putând fii: "Palatul Culturii din Târgu Mureș" terminat în 1913 (de arhitecții Jacab Dezso și Marcel Komor). Curentul Art Nouveau francez, va fi mai prezent în fostul regat, unde putem întâlni ce exemple "Hotelul Athenée Palace" și "Casinoul din Constanța". Sculptura în arta medievală românească pune accent pe decorațiuni. După mijlocul secolului al XIX-lea, se dezvoltă în România sculptura "ronde-bosse". Karl Storck, german la origine se stabilește în București și având un stil neoclasic, realizează o operă variată, remarcându-se
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Nouveau francez, va fi mai prezent în fostul regat, unde putem întâlni ce exemple "Hotelul Athenée Palace" și "Casinoul din Constanța". Sculptura în arta medievală românească pune accent pe decorațiuni. După mijlocul secolului al XIX-lea, se dezvoltă în România sculptura "ronde-bosse". Karl Storck, german la origine se stabilește în București și având un stil neoclasic, realizează o operă variată, remarcându-se în "portretistică" („portretul lui "Theodor Aman"”) dar realizând și numeroase monumente, cum ar fi: "„Domnița Bălașa”", "„Spătarul Mihail Cantacuzino
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
realizează o operă variată, remarcându-se în "portretistică" („portretul lui "Theodor Aman"”) dar realizând și numeroase monumente, cum ar fi: "„Domnița Bălașa”", "„Spătarul Mihail Cantacuzino”" (București). Acest sculptor are o contribuție deosebită în ceea ce privește începuturile învățământului academic, predând la catedra de sculptură din București. Fiul său, Carol Storck fiind elevul acestuia, își va continua studiile în Italia și Statele Unite ajungând astfel la un nivel profesional de invidiat. "Carol Storck" creează portrete („B. P. Hasdeu”), alegorii („Progresul”, „Electricitatea”), și sculptură monumentală („Carol Davilla
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
la catedra de sculptură din București. Fiul său, Carol Storck fiind elevul acestuia, își va continua studiile în Italia și Statele Unite ajungând astfel la un nivel profesional de invidiat. "Carol Storck" creează portrete („B. P. Hasdeu”), alegorii („Progresul”, „Electricitatea”), și sculptură monumentală („Carol Davilla”). "Ion Georgescu", fiind și el elev al "Școlii de Arte Frumoase" din București, realizează portrete într-un mod realist datorită unor vaste cunoștințe anatomice(„Actorul Mihail Pascaly”), dar are și înclinații spre "romantism" („Copiliță rugându-se”). Acesta
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
fiind și el elev al "Școlii de Arte Frumoase" din București, realizează portrete într-un mod realist datorită unor vaste cunoștințe anatomice(„Actorul Mihail Pascaly”), dar are și înclinații spre "romantism" („Copiliță rugându-se”). Acesta are realizări și în domeniul sculpturii monumentale, creând statuia lui "„Gheorghe Lazăr”" din Piața Universității din București și "statuia lui „Gheorghe Asachi”" de la Iași, dar și figuri alegorice precum „"Justiția"” și „"Agricultura"” de la Banca Națională din București. Un oponent al neoclasicismului lui Georgescu este Ștefan Ionescu-Valbudea
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
este Theodor Aman (1831-1891) fiind un artist desăvârșit cu studii academice la Paris și cu succese deosebite cum ar fi în 1853 „Autoportretul” și compoziția „Bătălia de la Oltenița” din 1854. Aman este interesat de tehnicile artistice ale picturii, gravurii sau sculpturii folosind toate genurile din pictura secolului al XIX-lea. Respectă normele compoziției academice și pictează evenimente istorice, exemplu fiind „Izgonirea turcilor la Călugăreni” și „Vlad Țepeș și soli turci”, dar și lucrări inspirate din evenimentele contemporane cum este „Hora Unirii
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
la obișnuitele brunuri și griuri în favoarea unei cromatici pline de puritate. Pe lângă universul rural, Camil Ressu abordează și lumea citadină a intelectualilor și artiștilor, realizând portrete pline de lirism („Portretul de fetiță”, „Terasa Oteteleșeanu”). În prima jumătate a secolului XX sculptura românească va fi marcată de doi mari sculptori, Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși. Numit și „Luchian al sculpturii românești”, Dimitrie Paciurea aduce o notă de modernism în sculptura românească. Paciurea a studiat la „Școala de Arte Frumoase din București” avându
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
lumea citadină a intelectualilor și artiștilor, realizând portrete pline de lirism („Portretul de fetiță”, „Terasa Oteteleșeanu”). În prima jumătate a secolului XX sculptura românească va fi marcată de doi mari sculptori, Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși. Numit și „Luchian al sculpturii românești”, Dimitrie Paciurea aduce o notă de modernism în sculptura românească. Paciurea a studiat la „Școala de Arte Frumoase din București” avându-l ca profesor pe Wladimir Hegel. Între anii 1896 și 1900, el studiază la Paris, fiind impresionat de
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
lirism („Portretul de fetiță”, „Terasa Oteteleșeanu”). În prima jumătate a secolului XX sculptura românească va fi marcată de doi mari sculptori, Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși. Numit și „Luchian al sculpturii românești”, Dimitrie Paciurea aduce o notă de modernism în sculptura românească. Paciurea a studiat la „Școala de Arte Frumoase din București” avându-l ca profesor pe Wladimir Hegel. Între anii 1896 și 1900, el studiază la Paris, fiind impresionat de arta lui Rodin și luând contact și cu atmosfera Art-Nouveau-lui
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Shakespeare. Constantin Brâncuși, remarcat prin talentul său, frecventează cursurile Școlii de Arte și Meserii din Craiova, Școala de Belle-Arte din București apoi Școala de Arte Frumoase din Paris. Brâncuși se află la polul opus față de Paciurea, abordând alt stil în sculptură. El învață tehnica modelajului în atelierul lui Rodin din Paris. Dintre lucrările sale amintim „Portretul pictorului Dărăscu”, „Orgoliu”, „Supliciu”, „Rugăciunea”, „Sărutul”, „Cumințenia pământului”. Unele lucrări sunt inspirate din stilistica artei bizantine („Rugăciunea”). În cele două lucrări, „Sărutul” și „Cumințenia pământului
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
din stilistica artei bizantine („Rugăciunea”). În cele două lucrări, „Sărutul” și „Cumințenia pământului”, Brâncuși renunță la modelaj, folosind cioplitul în piatră pentru a da senzația unei lucrări arhaice. În 1910 acesta începe să sculpteze în lemn, întorcându-se la tehnicile sculpturii din arta românească populară dar și din sculptura africană precum este sculptura numită „Pasărea măiastră”. În 1918 sculptează în lemn primele coloane, care vor căpăta formă definitivă în 1938 sub forma „Coloanei fără sfârșit” făcând parte din ansamblul de la Târgu
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]