6,208 matches
-
pot stârni invidie sau genera respect, pot însemna putere, împlinire, libertate și securitate (Liam 1997 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Diversitatea experiențelor anterioare și de socializare ale indiviziilor face dificilă identificarea unui singur sens pentru bani. Datorită experiențelor de socializare diferite oamenii ajung să perceapă banii diferit (Liam 1997 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Unele din atitudinile studiate de cercetători sunt cele de obsesie, putere, rezervă, securitate, inadecvanță și efort (Furnham 1996; Hayhoe et al 1999; Hayhoe și Wilhelm
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
afirma că ipoteza studiului se confirmă. Comportamentul demografic și sănătatea reproductivă sunt influențate de gradul de dezvoltare urbană, de elemente culturale induse prin poziția geografică, de port în acest caz. Familia este o purtătoare și transmițătoare de valori și realizează socializarea anticipativă, care induce modele specifice. Evenimentele existențiale majore pentru individ luate în analiză sunt supuse totuși și unui impact biologic [3, 2]. Sexualitatea analizată în raport cu vârsta evidențiază că, alături de interdicțiile și constrângerile sociale care definesc statistic-populațional normalul, deviantul și patologicul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Physical status: the use and interpretation of anthropometry. Report of a WHO Expert Committee. WHO Technical Report Series 854, Geneva, World Health Organization, 1995, http://www.who.int/bmi/index. Capitolul 8 INFIDELITATEA Într-o cercetare intitulată ,, Familia instanță de socializare, purtătoare și transmițătoare de valori" din perioada 2002-2003, am determinat valorile, atitudinile, modurile de a gândi și de a simți ale tinerilor privind probleme experimentate și neexperimentate legate de familie și funcțiile ei (realizator dr. Cornelia Rada în cadrul Institutului de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
caracterizat de o atitudine tolerantă față de relațiile în afara cuplului, probabilitatea de acceptare fiind de 0,974. Probabilitatea ca aceștia să fi avut ei înșiși, uneori, relații în afara cuplului este de 0,6193. În cadrul cercetării mai sus amintite " Familia instanță de socializare, purtătoare și transmițătoare de valori efectuată în perioada 2002-2003" opiniile tinerilor privind divorțul, așa cum au rezultat ca urmare a aplicării unui chestionar pe eșantionul de 305 tineri, elevi de liceu și studenți, și a interviului organizat cu un grup de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
violența resimțită de individ din partea părinților sau a rudelor; 3. ulterior, riscul comportamentului violent se poate micșora semnificativ prin asigurarea unui nivel educațional crescut. Factorul economic, nivelul de trai, nu intervine direct în acest model. Așadar, familia ca instanță de socializare, ca purtătoare și transmițătoare de valori, trebuie educată pentru schimbarea mentalității în ceea ce privește violența și pentru dobândirea de către fiecare membru a ,,inteligenței emoționale" ce permite rezolvarea problemelor familiale și extrafamiliale pe calea dialogului. Bibliografie 1. Prejbeanu Ileana, Rada Cornelia, Dragomir Manuela
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și "un soi de personalitate colectivă" de a cărei armonie generală depinde dezvoltarea personalității copilului, are un rol foarte important în ajutorul pe cate trebuie să îl dea școlii. Oricine lucrează în învățământ observă cum familia nu mai poate realiza socializarea primară prin care copilul să-și interiorizeze valorile civice fundamentale. Pe o astfel de temelie șubredă școala nu poate construi certitudini. Formarea ca cetățean se află sub influența societății și în special a familiei. Cu părere de rău trebuie să
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
care constau În tată, mamă, fiu. Același zeu poate avea, În cetăți diferite, soții și fii diferiți, iar același lucru li se poate Întâmpla și zeițelor: așadar, sistemul nu aduce ordine completă, ci constituie doar un punct de plecare pentru socializarea panteonului. O abordare diferită este Însă concepția conform căreia o divinitate poate fi recunoscută În alta, dacă prezintă o activitate sau o trăsătură specifică asemănătoare. Se ajunge la o experiență sincretistă de o amploare extraordinară, În cadrul căreia aproape orice zeu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
personalul didactic cât și cu ceilalți copii. Informații audiologice și protezare: subiectul a fost diagnosticat cu hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală. Nu a purtat niciodată aparate auditive. A beneficiat de implant cohlear la vârsta de un an și zece luni. Nivelul socializării: posedă deprinderi adecvate de igiena personală, de servire a mesei, îmbrăcare și schimbare a ținutei conform vârstei cronologice, adică reușește singură să facă aceste sarcini. Nivelul de sociabilitate este conform vârstei, fiind influențat de dificultățile în comunicarea verbală pe care
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
de responsabilitățile parentale. Granița dintre subsistemul parental și cel al copilului este destul de permeabilă dar, acest lucru se datorează refuzului părinților de a se implica prea mult în relația cu copilul. Dezavantajele acestui tip de îndrumare parentală rezultă din slaba socializare a copiilor, care nu au o idee clară despre regulile familiale. Neglijența lor este fizică și psihologică. Copiii au un nivel scăzut al stimei de sine, o capacitate scăzută de conformare la norme, iar afectiv, se află la mare distanță
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
mai îndepărtat și are ca obiectiv crearea unui cadru organizațional stimulativ pentru învățarea la toate nivelurile și infuzia permanentă de cunoștințe noi în organizație. În raport cu etapele carierei pe care le parcurge orice individ în cadrul unei organizații se remarcă: strategia de „socializare” - urmărește integrarea noilor angajați în cultura organizațională; strategia de „specializare” - are ca obiectiv principal dezvoltarea acelor componente ale angajaților care sunt specifice postului lor”; strategia de „dezvoltare” - urmărește dezvoltarea pe orizontală a angajaților, prin rotația lor pe posturi, sau dezvoltarea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
anumită perioadă de activitate în cadrul firmei; cheltuielile efectuate pentru ridicarea calificării la locul de muncă; cheltuielile pentru plata unor cursuri postuniversitare, de reciclare, perfecționare și specializare pe diferite categorii de salariați, cu sau fără întreruperea activității; cheltuielile pentru documentare și socializare în țară sau străinătate. Folosirea rațională a forței de muncă depinde și de concordanța dintre nivelul pregătirii forței de muncă și nivelul înzestrării tehnice a muncii. Înzestrarea tehnică a muncii exprimă valoarea capitalului fix ce revine pe muncitor în procesul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
economice, personalitatea și părerea despre sine; factori psihologici desemnați prin motivație, percepție, Învățare, convingeri și atitudini. Și Wilhelmina Wosinska (op. cit., 339-370) propune o abordare bazată pe trei mari dimensiuni determinante ale comportamentului consumatorului: socială referindu-se la rolul procesului de socializare a consumatorului În clasele sociale, culturală analizând caracteristicile culturii și modul de influențare a consumatorului și psihologică studiind elemente de motivație conștientă și inconștientă În modelarea comportamentelor consumatorului. O clasificare ce aduce În discuție o perspectivă complexă este cea elaborată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este neapărat anormal). Mediul socio-cultural În care el se formează și Își desfășoară activitatea, conține atât moduri de comportament dezirabile (aprobate social), sub forma unor modele, cât și moduri de comportament indezirabile (dezaprobate social) sub forma unor "antimodele". În procesul socializării și educație, individual este uneori "constrâns", pentru a se adapta situației, să adopte un comportament deviant În condițiile În care el reflectă (Înțelege), În mod adecvat, valorile și normele sociale, Împărtășindu-le. Acest lucru se petrece atunci când există discrepanțe Între
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și În cazul abuzului de privit emisiuni la televizor sau practicarea jocurilor pe calcultor ore Întregi. Dependența de calculator și televizor are consecințe negative la orice vârstă. CAPITOLUL II. FENOMENE PSIHOSOCIALE ȘI INFLUENȚA LOR ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 2.1. Efectele socializării asupra rolului de consumator Modernizarea mijloacelor economice și tehnice, paleta largă a ofertei producătorilor și schimbarea stilului de viață determină conturarea unor comportamente de consum Încă de la vârste fragede. Așa cum relatează Wilhelmina Wosinska (2005, 347), copiii Își Însoțesc părinții la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
clasa lor socială, de exemplu, să nu cumpere produse de lux. Un aspect aparent paradoxal cu privire la comportamentul de consum este surprins de către D. A. Statt (1997). Autorul delimitează, În funcție de stilul de viață al claselor deosebite de statutul socio-economic, următorul efect al socializării consumatorului: clasele superioare, având la dispoziție cei mai mulți bani, cheltuiesc un procent mult mai mic din venitul lor pentru achiziționarea de bunuri. În schimb, clasa muncitoare cheltuie aproape tot ce câștigă și, mai mult decât atât, este mult mai loială mărcii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sortimentelor induce formarea de noi trebuințe și motive de consum); 3) activarea existenței (nevoia de varietate și stimulare Într-un mediu monoton sau stresant, motivație prezentă la toate vârstele, dar mai ales la adolescenți și tineri); 4) comunicare, relaționare și socializare; 5) provocarea schimbării (Îmbogățirea intereselor, schimbarea atitudinilor, noi valorizări); 6) actualizarea sinelui; 7) terapie fără terapeut, la Îndemâna tuturor Dinamica depășirii paradoxului individualitate unică și exemplar de serie Această antinomie provoacă la nivelul individului două tipuri generale de comportament. I. Comportament
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
oferta de mărci private ale magazinelor influențează Într-o măsură mică preferințele consumatarilor. De ce plăcere de a face cumpărături, atunci? Pentru tineri, plăcerea ar putea veni din dorința de a socializa, iar supermarketul și hipermarketul au devenit un mijloc de socializare. Cum multe hipermarketuri ne Întâmpină Într-o atmosferă plăcută, cu muzica În surdină, curățenie și spații special amenajate pentru cei care, obosiți de cumpărături, se pot odihni la o ceașcă de cafea sau chiar o masă copioasă, este clar de ce
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
amenajate pentru cei care, obosiți de cumpărături, se pot odihni la o ceașcă de cafea sau chiar o masă copioasă, este clar de ce mulți vin În marile magazine de plăcere și nu neapărat din necesitate. Tot În sprijinul ideii de socializare, supermarketul este și un loc unde poți Întîlni un vechi prieten sau un fost coleg de serviciu, ori un coleg de școală, după caz, cu care să mai stai puțin de vorbă Între cumpărături. Deși pare puțin exagerat, psihologii spun
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
identitate vestimentară. Chiar și În țările foste comuniste, sau cu tip de cultură colectivistă se Întrevede tendința de depășire a granițelor convenționalului și de manifestare a creației În domeniul designului vestimentar. Societatea devine din ce În ce mai mult o societate de consum, procesul socializării perpetuând, de timpuriu, de la părinți la copii modele de decizie și exprimare liberă a nevoilor și preferințelor personale. Structura de personalitate a individului Începe să devină un segment de interes pentru cei care realizează studii de piață În vederea optimizării strategiilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
automedicației semnelor negative ale schizofreniei prin utilizarea stimulentelor. Motivația consumului de droguri la schizofreni: toate studiile sunt convergente În a demonstra ca pacienții schizofreni consumă droguri pentru a resimți starea de euforie legată de starea de intoxicație, pentru a favoriza socializarea și pentru a atenua anxietatea și dispoziția depresivă. Aceste motivații nu Îi disting pe toxicomani de mecanismele care, În populația generală, au același rezultat și consecințe. Pe termen lung, anumiți pacienți preferă să se identifice cu un grup de toxicomani
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
familiei. Familia tradițională etalează o astfel de structură complicată: lărgită, multigenerațională, cu rude destul de îndepărtate trăind sub același acoperiș. O astfel de familie era, totodată, și multifuncțională -, îndeplinea funcțiile de reproducere, de suport emoțional, de producție (gospodăria familială), de educație (socializarea informală), de bunăstare (grija pentru bătrâni), religioasă (cultul strămoșilor). Familia modernă și-a pierdut o mulțime dintre funcțiile acestea: instituția corporatistă a preluat funcția ocupațională; școala publică sau privată furnizează școlarizarea pentru copii; guvernul îndeplinește funcția de bunăstare etc. În
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și curba dezvoltării. (În 1950, în SUA și în URSS scorul era cam același, doar că în SUA era în declin, iar în URSS în creștere - McClelland, 1964, apud So, 1990.) Sursa acestei motivații trebuie căutată în familie, adică în socializarea parentală. Aceasta presupune ca părinții să aplice „înalte standarde de capacitate pentru copiii lor, exprimabile în așteptări de excelență în educația copiilor, de obținere a unor ocupații bune, de a fi respectați etc., să încurajeze copiii și să le acorde
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ultimele decenii s-au dezvoltat mai multe direcții de cercetare dedicate participării care au reușit să producă rezultate interesante chiar fără a comunica prea mult între ele. O direcție este produsă de bogata investigație teoretică și empirică a participării și socializării politice, alta e preocuparea mai recentă, dar la fel de productivă față de participarea în organizații voluntare, a treia orientare este cercetarea și teoretizarea din ultimele două decenii despre mișcările sociale, iar ultima e reprezentată de eforturile din ultimii 20 de ani dedicate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fie un plus de ambiție, de orientare către realizare, autonomie și activism, fie un subconștient de clasă denumit habitus care descrie conexiunile invizibile dintre pozițiile de clasă și alegerile individuale. Aceste teorii sugerează că resursele pentru participare, fiind însușite prin socializare, sunt dependente de originea socială. Analizând empiric aceste relații, Beck și Jennings (1982) afirmă că participarea este transmisă de la o generație la alta nu prin procese simple de socializare, ci prin transmiterea statusului în care școlile joacă rolul de reproducători
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
individuale. Aceste teorii sugerează că resursele pentru participare, fiind însușite prin socializare, sunt dependente de originea socială. Analizând empiric aceste relații, Beck și Jennings (1982) afirmă că participarea este transmisă de la o generație la alta nu prin procese simple de socializare, ci prin transmiterea statusului în care școlile joacă rolul de reproducători ai statului social. Efecte de rețea Cercetările dedicate acțiunii colective au stabilit impactul structurii de rețea a comunităților asupra participării. Potrivit unor studii (McAdam, McCarthy, Zald, 1988), oamenii participă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]