6,897 matches
-
The Structure of Social Action a sociologului Talcott Parsons (1937), care, în ciuda erudiției sale, nu a izbutit să creeze „o structură suficient de coerentă și de eficientă care să atragă și să ralieze în jurul ei pe termen lung întreaga comunitate sociologică” (Boudon, 1992/1997, 16). Evaluării făcute de sociologul francez îi corespunde mai degrabă soluția diversității paradigmatice a sociologiei, care nu este considerată nicidecum un defect al disciplinei ce trebuie remediat prin unificare teoretică. În contrast cu aprecierea făcută de R. Boudon, imaginea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1992/1997, 16). Evaluării făcute de sociologul francez îi corespunde mai degrabă soluția diversității paradigmatice a sociologiei, care nu este considerată nicidecum un defect al disciplinei ce trebuie remediat prin unificare teoretică. În contrast cu aprecierea făcută de R. Boudon, imaginea contribuțiilor sociologice oferite de sociologii clasici și moderni, ce au avut un cuvânt de spus în edificarea disciplinei, relevă mai curând efortul de reconstrucție pe baza tradițiilor variate moștenite. Însăși sociologia acțiunii, ce constituie obiectul tratatului coordonat de R. Boudon (1992/1997
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru a pune în discuție câteva argumente referitoare la constituirea sistemului sociologiei monografice de către Dimitrie Gusti (1880-1955) prin „topirea” unor tradiții diferite, precum și la relevanța metodologică actuală a acestui efort de sinteză. O prezentare succintă a sistemului gustian al monografiei sociologice relevă caracterul său complex de largă viziune teoretică, dar și ipostaza sa de metodă de investigație empirică. Opțiunea teoretică a profesorului Gusti conține un ansamblu coerent de teorii, concepte, idei, principii ce specifică următoarele (Larionescu, 1996, 12): societatea se compune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de dezvoltare surprinse în realitatea prezentă și care pot fi prevăzute se numesc tendințe sociale. D. Gusti a reușit performanța rară de a ieși din cadrele teoretice ale sistemului său și de a construi, împreună cu principalii săi discipoli, o paradigmă sociologică de rezonanță națională și internațională ce a susținut și generat prima Școală sociologică națională și o vastă mișcare monografică. Momentele principale ale construcției paradigmei sociologiei monografice pot fi sintetizate după cum urmează: utilizarea sistemului monografiei sociologice ca fundament analitic al cercetărilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tendințe sociale. D. Gusti a reușit performanța rară de a ieși din cadrele teoretice ale sistemului său și de a construi, împreună cu principalii săi discipoli, o paradigmă sociologică de rezonanță națională și internațională ce a susținut și generat prima Școală sociologică națională și o vastă mișcare monografică. Momentele principale ale construcției paradigmei sociologiei monografice pot fi sintetizate după cum urmează: utilizarea sistemului monografiei sociologice ca fundament analitic al cercetărilor nemijlocite pe teren a satelor românești, prin operaționalizarea lui în tipurile fundamentale de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
principalii săi discipoli, o paradigmă sociologică de rezonanță națională și internațională ce a susținut și generat prima Școală sociologică națională și o vastă mișcare monografică. Momentele principale ale construcției paradigmei sociologiei monografice pot fi sintetizate după cum urmează: utilizarea sistemului monografiei sociologice ca fundament analitic al cercetărilor nemijlocite pe teren a satelor românești, prin operaționalizarea lui în tipurile fundamentale de ipoteze ale cercetării empirice (ipoteza monografiei exhaustive sau integrale, ipoteza monografiei cu problemă-cheie, ipoteza monografiei sumare sau tipologice, comparative, ipoteza monografiei zonale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cunoașterii tacite” în procesul de cooperare interdisciplinară în cadrul echipelor monografice; codificarea experienței de cercetare monografică prin sistematizarea și publicarea „regulilor unei bune cercetări monografice”, ale analizei problemelor sociale, organizării muncii colective pe teren, verificării și redactării materialului empiric. Paradigma monografiei sociologice se sprijină pe o istorie intelectuală bogată și variată a fondatorului Școlii monografice. Momentele principale ale sedimentării premiselor teoretice și metodologice ale concepției lui D. Gusti pot fi aproximate în trei etape decisive ale formației sale științifice și culturale: lecția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
culturală ale lui K. Lamprecht (1856-1959), în seminarul criminalistic ținut de F. Liszt (1851-1919), precum și în lecțiile de statistică cu F. Tonnies (1855-1936). Influența culturii germane filosofice, psihologice, istorice, juridice asupra lui Gusti poate fi depistată în configurația sistemului monografiei sociologice prin câteva „urme” semnificative. Sociologul român a analizat și reținut cinci descoperiri ale lui W. Wundt, care și-au păstrat valabilitatea și astăzi (Gusti, 1971, 105-108): principiul sintezei creatoare sau al creșterii energiei spirituale, dovedit experimental, prin care fiecare complex
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
era practicată de cercetătorii grupați în jurul reputatei reviste L’Année Sociologique, fondată de E. Durkheim în 1897. Sociologul român, care a studiat un an în Franța cu E. Durkheim (1858-1917) și G. Tarde (1843-1904), a sesizat ideea fecundă a Școlii sociologice conduse de Durkheim, de a asocia spiritul sociologic cu istoria, etnologia, economia politică, științele juridice și de a lucra multidisciplinar, prin eforturi de cooperare între specialiști cu formații diferite. Dar așa cum bine observă H.H. Stahl (1971, 80-81), el nu va
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
L’Année Sociologique, fondată de E. Durkheim în 1897. Sociologul român, care a studiat un an în Franța cu E. Durkheim (1858-1917) și G. Tarde (1843-1904), a sesizat ideea fecundă a Școlii sociologice conduse de Durkheim, de a asocia spiritul sociologic cu istoria, etnologia, economia politică, științele juridice și de a lucra multidisciplinar, prin eforturi de cooperare între specialiști cu formații diferite. Dar așa cum bine observă H.H. Stahl (1971, 80-81), el nu va fi satisfăcut de soluția franceză a cooperării diverselor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fost comentate datele empirice, de reducționismul metodei monografice practicat de Le Play, care se centra pe studiul bugetelor de încasări și cheltuieli ale familiilor de lucrători. În al treilea rând, elevul român al lui Durkheim și-a însușit regulile metodei sociologice durkheimiene, dar neîncorporându-le în „micul său tratat de observație (Gusti 1934/1968, 312-321), nu însă înainte de a adăuga o regulă străină pozitivismului francez, de proveniență fenomenologică germană, ce privea caracterul intuitiv al observațiilor de teren, dezvăluit prin „scormonirea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sistemul social. Lecția românească este semnificativă prin cel puțin două resurse esențiale de care a beneficiat profesorul Gusti. În primul rând este vorba de studiile asupra satelor românești și a problemei agrar-țărănești, efectuate de diferiți specialiști, precum și de mișcarea monografiilor sociologice sătești (o prezentare excelentă a literaturii monografice a satelor românești se află în Ion Chelcea, 1934/1991; 2002). În al doilea rând sunt de menționat activitățile de reformare a vieții satelor românești, inaugurate de gânditori și politicieni pașoptiști precum N.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale acțiunii culturale de reformare socială a satului românesc. Un exercițiu de sinteză creatoare Urmând principiile indicative ale psihologiei experimentale și colective (psihologia popoarelor), trecute prin filtrul propriei reflecții, Gusti ajunge, printr-o minuțioasă analiză logică și critică a doctrinelor sociologice, la o opțiune teoretică personală cu puternice note de originalitate, recunoscute de examinatorii tezei sale de doctorat, W. Wundt, K. Lamprecht, K. Bucher, precum și P. Barth, care i-a publicat lucrarea de doctorat în revista sa. În lucrările succesive pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
știință și reformă socială (1919), Sociologia monografică, știință a realității sociale (1934), Problema sociologiei. Sistem și metodă. Trei comunicări (1940, Academia Română), Dimitrie Gusti își precizează și desăvârșește teoria voinței sociale, căreia îi conferă un statut de centralitate în ansamblul sistemului sociologic. El a izbutit să construiască un veritabil catehism sociologic (după expresia lui M. Vulcănescu) fundamentat pe conceptul voinței sociale. Printr-un efort de sinteză creatoare, profesorul D. Gusti a definit voința socială ca o totalitate autonomă de manifestări spirituale și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
realității sociale (1934), Problema sociologiei. Sistem și metodă. Trei comunicări (1940, Academia Română), Dimitrie Gusti își precizează și desăvârșește teoria voinței sociale, căreia îi conferă un statut de centralitate în ansamblul sistemului sociologic. El a izbutit să construiască un veritabil catehism sociologic (după expresia lui M. Vulcănescu) fundamentat pe conceptul voinței sociale. Printr-un efort de sinteză creatoare, profesorul D. Gusti a definit voința socială ca o totalitate autonomă de manifestări spirituale și economice, reglementate juridic și politic și condiționate cosmic, biologic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a categoriilor din analiza acțiunii sociale pentru construcția teoriei cadrelor și manifestărilor voinței sociale, a conceptelor de unități, procese și relații sociale; valorizarea comprehensiunii în metodologia explicației fenomenelor și a proceselor sociale. Dacă D. Gusti ar fi construit sistemul său sociologic în perimetrul exclusiv al principiilor fenomenologice, ar fi rezultat o concepție de natură constructivistă pură, fără imixtiuni din alte tradiții teoretice. În realitate, edificiul său teoretic este unul de sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fără imixtiuni din alte tradiții teoretice. În realitate, edificiul său teoretic este unul de sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul gustian al cauzalității sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității sociologice a fost analiza critică cuprinzătoare a științelor sociale particulare și a sociologiilor de ramură, întreprinsă de fondatorul Școlii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
teoretice. În realitate, edificiul său teoretic este unul de sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul gustian al cauzalității sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității sociologice a fost analiza critică cuprinzătoare a științelor sociale particulare și a sociologiilor de ramură, întreprinsă de fondatorul Școlii de la București. Urmând metodologia kantiană
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul gustian al cauzalității sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității sociologice a fost analiza critică cuprinzătoare a științelor sociale particulare și a sociologiilor de ramură, întreprinsă de fondatorul Școlii de la București. Urmând metodologia kantiană a deducției transcendentale (Herseni, 1934, 98-99), Gusti a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul gustian al cauzalității sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității sociologice a fost analiza critică cuprinzătoare a științelor sociale particulare și a sociologiilor de ramură, întreprinsă de fondatorul Școlii de la București. Urmând metodologia kantiană a deducției transcendentale (Herseni, 1934, 98-99), Gusti a reținut patru categorii ce îndeplinesc funcțiunea de „condiție generală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale cunoașterii noastre în general” (Kant). Acestea sunt cadrele voinței sociale: cadrul cosmic (mediul natural geografic), cadrul biologic (factorii biologici, demografici, rasiali), cadrul istoric (cultura moștenită) și psihic (psihologie colectivă, opinie publică). O radiografie a viziunii lui Gusti asupra cauzalității sociologice arată un demers creator de prelucrare analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu un adaos necesar de contrapondere subiectivă (motivarea afectivă și rațională a voinței sociale), având funcția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
De pildă, coloniștii moți de lângă Timișoara, observă Gusti, continuă să profeseze meseriile de „negustori ambulanți săraci în câmpiile mănoase ale Banatului”, iar coloniștii macedoneni din Dobrogea „perseverează în păstorit și comerț în mijlocul tătarilor și turcilor agricultori”. Pentru autorul sistemului monografiei sociologice, factorii de mediu natural și social, luați în sine, nu au o semnificație sociologică explicativă, nu intră în categoria cadrelor voinței sociale, întrucât nu satisfac cerința relației dintre circumstanțele naturale și sociale și viața socială. Această relație este multiformă: provooacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ambulanți săraci în câmpiile mănoase ale Banatului”, iar coloniștii macedoneni din Dobrogea „perseverează în păstorit și comerț în mijlocul tătarilor și turcilor agricultori”. Pentru autorul sistemului monografiei sociologice, factorii de mediu natural și social, luați în sine, nu au o semnificație sociologică explicativă, nu intră în categoria cadrelor voinței sociale, întrucât nu satisfac cerința relației dintre circumstanțele naturale și sociale și viața socială. Această relație este multiformă: provooacă acțiuni și reacții, luptă necontenită, influență reciprocă, constrângere, presiune, conformism, autonomie, inovație, supraviețuire etc.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fără reglementarea juridică si ierarhizarea etică ar fi o activitate oarbă, haotică; activitatea juridică, morală, politică și administrativă fără o materie pe care să o organizeze ar fi o activitate lipsită de conținut, goală (Herseni, 1934, 102). Prin acest sistem sociologic, D. Gusti a deschis o nouă direcție în cercetarea complexității omului sub tripla lui ipostază de personalitate, societate și cultură. Două dintre inovațiile sale metodologice au atras atenția comunității științifice, prezentând relevanță și astăzi: legea paralelismului sociologic și principiul interdisciplinarității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Prin acest sistem sociologic, D. Gusti a deschis o nouă direcție în cercetarea complexității omului sub tripla lui ipostază de personalitate, societate și cultură. Două dintre inovațiile sale metodologice au atras atenția comunității științifice, prezentând relevanță și astăzi: legea paralelismului sociologic și principiul interdisciplinarității. Legea paralelismului sociologic îl plasează pe D. Gusti pe poziția integralismului metodologic, cu unele note specifice în care s-au „topit” influențe teoretice alternative, provenind din școlile germană și franceză. În această lege, D. Gusti a prelucrat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]