6,992 matches
-
părăsit. Aceștia au tânjit totdeauna după patria lor și pe măsură ce anii se scurgeau, dorul lor pentru țară creștea. Dacă ei ar fi acceptat viața de simplă legumă ca ceilalți, ei ar fi murit spiritual și poate chiar fizic. La ei, spiritualitatea domina existența lor biologică. Ei trăiau aici în exil, dar rădăcinile lor erau acolo în țară și prin ele își hrăneau ființa pribegită. Dintre activitățile românești din exil ne-am referi, mai întâi, la publicații (foi, periodice etc.). Cea mai
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
preot din Siracuza, don Aurelio, secretar al episcopului și iubitor de călătorii. De două ori a fost pe camino, de la León până la Santiago, iar de mai multe ori a fost în drumeții de - câte opt zile dificile dar pline de spiritualitate împreună cu alte persoane din Italia și Franța. L-am lăsat undeva pe drum dar sper să-l reîntâlnesc. Dormitorul improvizat în sacristia bisericii Sf. Ioan Botezătorul din Grañon Villafranca Montes de Oca, 27 iulie Aseară, la ora 21.30 responsabilii
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Știu că mănăstirea s-a umplut cu repeziciune de turiști și totul a devenit un basm sacru trăit pe pământ. Am mai cununat și alți fini, am mai participat și la alte cununii, dar nici una nu s-a Înălțat la spiritualitatea acesteia. A fost Începutul unor relații cu lumea ieșeană, care ne-au creat momente dintre cele mai plăcute. La cârma medicinii veterinare ieșene Preluând funcția de decan al Facultății de Medicină Veterinară din Iași, timp de o lună am studiat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
spirituală și cu fiecare limbă nouă pe care o învățăm punem o nouă piatră pe ceea ce numim identitate individuală. Cum nici o limbă nu este un mono-sistem omogen, ci un poli-sistem dinamic, individualitatea se află într-o permanentă metamorfoză în cadrul aceleași spiritualități a cărei dinamică este supusă altor legi (timp, spațiu, influențe) decât identitatea. La un moment dat Cioran spune că "Istoria cuvintelor nu este decât o înșiruire de vocabule convertite", deci în altă ordine de idei postulez că limba și spațiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
trecut sub oblăduirea bisericii din Moldova. Pentru ținuturile extinse, a căror populație crescuse, era necesară o biserică de rang înalt, mai ales că în zonă au fost zidite o biserică (1495) și o curte domnească, ce păstrau tradiția ștefaniană în spiritualitatea locală. Scrisoarea din 8 noiembrie 1598 arată că faptul fusese deja împlinit: patriarhul își exprima bucuria „că s-a mai hirotonit și alt episcop în Moldova”, care, dată fiind încadrarea cronologică, nu putea fi decât cel al Hușilor. Întâiul episcop
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de români ca și alți concetățeni, de alte naționalități în care etnoiatria să nu fi constituit, milenii întregi, un rol fundamental unica sursă de terapie și, în mare măsură, de profilaxie. Firesc este să considerăm etnoiatria un component important al spiritualității românești. În ce privește medicina populară din spațiul Moldovei (și Bucovinei), lucrările de mare valoare (colectivul Centrului de folclor al Filialei Iași a Academiei) au adus la lumină un capitol care ilustrează acest subiect; nu cred că, în acest volum, poate fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Rotaru, V. Voiculescu, George Emil Palade - cu care sunteți și rudă - sunt doar câteva din numele de rezonanță cu care v-ați încrucișat destinul. În ce măsură v-a înrâurit transferul de informații spirituale și sentimentele dintre dumneavoastră și această elită a spiritualității noastre ? Îl chestionează Tase Dănăilă pe C. D. Zeletin în Tecuciul literar-artistic, II, 10, pp. 4-6, ianuarie 2008, convorbire transpusă în 2011 și în volumul C.D. Zeletin - 75 - Omagiul Academiei bârlădene Președintelui ei de onoare, Ediție alcătuită de Prof. Elena
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nici Kiki, ci Minunea Lumii ! Fiindcă este, într-adevăr, o minune a lumii! E un spirit surprinzător de juvenil: octogenara pare cu 25 de ani mai tânără. Vivacitate sănătoasă, voioșie inteligentă, curiozitate filozofică și - sub toate aspectele - frumusețe. Trăirea în spiritualitate și sensibilitatea la transcendent, care îi sunt proprii, le moștenește de la tatăl ei. Cum Tecuciul este înrudit cultural cu Bârladul, ba chiar au constituit, în răstimpuri, un continuum, fie prin activitatea Academiei Bârlădene, care număra în sânul ei tecuceni (Tudor
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
tacă de-acum înainte. Nimic mai fals, nimic mai păgubitor și nimic mai parșiv. De-abia de acum încolo, pentru critica de specialitate, începe greul, și mai ales pentru oficialii care conduc destinele țării îngrijindu-se (oare?!) de impunerea unei spiritualități naționale în conclavul spiritualității națiunilor Uniunii Europene, și nu numai. Desființarea granițelor geografice pe bătrânul continent nu înseamnă câtuși de puțin nivelarea culturilor, renunțarea la specificul cultural (etnic, istoric) al națiunilor ce compun această mare confrerie. Dimpotrivă. Cu cât ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Nimic mai fals, nimic mai păgubitor și nimic mai parșiv. De-abia de acum încolo, pentru critica de specialitate, începe greul, și mai ales pentru oficialii care conduc destinele țării îngrijindu-se (oare?!) de impunerea unei spiritualități naționale în conclavul spiritualității națiunilor Uniunii Europene, și nu numai. Desființarea granițelor geografice pe bătrânul continent nu înseamnă câtuși de puțin nivelarea culturilor, renunțarea la specificul cultural (etnic, istoric) al națiunilor ce compun această mare confrerie. Dimpotrivă. Cu cât ne vom dovedi particularitatea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și parodic, stârnește un disconfort (estetic, moral, de lectură pur și simplu) prin ducerea în exces a unei factologii grotești și grosiere. Supradimensionat prin aceste revelații menite a ilustra strategii și politici agresive ale statului socialist (și nu numai) asupra spiritualității românești, prin exemplul aservirii mitului Eminescu unui program ideologic opresional, romanul Florinei Ilis mi se pare mult prea tezist în finalitatea sa, mult prea politizat, până la agresivitatea unor manevre securistice, coborând astfel, oarecum în derizoriu, o idee ce nu ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a exclamat N. Iorga după ce a luat act de tezaurul aflat în manuscrisele pe care Maiorescu le-a depus la Academie), ci luând adevărata măsură filosofică a operei aceluia care "a devenit un model și, cu timpul, un mit al spiritualității noastre", fiind pentru noi românii "ceea ce este Goethe pentru germani", adică "conștiința noastră cea mai bună". E vorba, evident de-acum, de "un poet original" care "schimbă ceva esențial în trecutul unei literaturi" și care prin calitatea operei sale "schimbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
știe, e că acest fapt are de asemenea un caracter ecologic, mai precis sub aspectul relației organism−mediu. Anume, prima, oxidativă, e compatibilă cu un tip pragmatic, materialist, precum romanul; ceramica autohtonă, reductivă, e compatibilă cu un popor orientat spre spiritualitate, așa cum prezintă Jordanes pe strămoșii noștri. Și de aici, Îmi permit să generalizez aceste considerații. Anume, e preferabilă utilizarea ulcelei din lut care, artizanală fiind, deci intrând În contact cu omul Încă de la fabricare, se umanizează sau dacă vreți capătă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai înalt prin talent și hărnicie, oriunde a muncit, a dovedit cu prisosință că omul sfințește locul. În urmă-i au rămas roadele unei munci de câteva decenii săvârșite cu pasiune și inteligență. A fost acel dascăl total, urmaș al spiritualității și gândirii didactice proprii lui Spiru Haret, care s-a preocupat în aceeși măsură și de gospodărirea școlii, dar și de educație, fără de lipsuri, teamă, incertitudine... Mereu aproape de copiii nevoiași, de cei nefericiți, și-a urmărit elevii peste ani cu
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
spre eliberare națională. Iată de ce P. Șpan pleda pentru un plan de învățămînt care să rezulte din trebuințele firești ale poporului și școlii românești, și în care limba română să fie limba de predare, iar manualele să pună în valoare spiritualitatea poporului român (20, p. 14). Mai mult, P. Șpan susținea necesitatea legării conținutului disciplinelor școlare de mediul natural și social în care trăiau copiii, întemeierea educației din vatra școlară pe specificul celei primite în vatra părintească era o garanție a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
constituită din mai multe centre sociale regiuni diferențiate prin trăsături proprii care conferă fiecăreia o anumită unitate. Cu cît elementele de diferențiere ale acestor unități sînt mai bogate, cu atît unitatea este mai puternică. În consecință, regiunile caracterizate printr-o spiritualitate proprie au dreptul să-și desfășoare viața lor socială, economică, culturală specifică, acest drept răsfrîngîndu-se și asupra învățămîntului. Cercetările monografice, începute în 1925 în cîteva sate, au scos și ele în evidență starea necorespunzătoare a învățămîntului primar rural: "școala primară
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
politicianismul (1904), Motru și-a afirmat, de pe poziții conservatoare, opiniile potrivnice "statului burghez" considerat ca fiind o creație artificială, neadecvată realităților românești. În deceniul al patrulea, întreprinde o nouă analiză, și propune, pentru contracararea orientării capitaliste a țării, o nouă "spiritualitate" românismul (36 a). Se menținea aceeași părere față de capitalism și se propunea reabilitarea tradițiilor și instituțiilor de baștină, a acelora de dinaintea revoluției de la 1848. El credea în posibilitatea continuării satului vechi, dar într-o formă adaptată cerințelor economice "viitoare". Această
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
al lui Motru lăsa să se strecoare și critici exagerate ("am organizat un învățămînt public inutil marii majorități a poporului".) (36 a, p. 33). Viața satului, constituind o realitate de sine stătătoare față de viața orașului, iar țăranul avînd "o altă spiritualitate și alte interese" decît "orășeanul", învățămîntul trebuia organizat în mod diferențiat la sat față de oraș; școala satului avea și alt obiectiv: pregătirea fiilor de săteni pentru viața de sat. Deosebirea dintre copilul de sat și cel de oraș nu consta
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
O astfel de "renaștere" ar fi permis, mai întîi, constituirea, în spirit național, a unor ramuri fundamentale ale culturii românești politica, sociologia, etnografia și filosofia. Odată constituită filosofia românească nu ca o pluritate de teorii, ci ca expresie unitară a spiritualității românești devenea cu putință elaborarea unei etici și a unei psihologii, de asemenea cu profil național. Se creau, în sfîrșit, premisele elaborării unei pedagogii românești. Ghibu avea deci în vedere reconstituirea, pe baze naționale, a întregii culturi românești, și în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dintre ele. Ghibu nu era însă satisfăcut. Insatisfacția sa rezulta din caracterul contradictoriu al acestor soluții, datorat concepțiilor filosofice și social-politice diferite ale pedagogilor din acea perioadă. El voia sa se instaureze o singură concepție pedagogică cea care exprima chintesența spiritualității românești. Mai mult, a sesizat și condiția obiectivă a generalizării unei singure concepții la nivelul întregii națiuni: o unică filosofie, ceea ce în condițiile unei societăți democratice nu este cu putință. De aceea a și propus instituirea unei Constituante filosofico-pedagogice care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Gusti", în vol. D. GUSTI, Studii critice, coordonator H. H. STAHL, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. 35. PETRE ANDREI, "Instrucția publică", în vol. Perspectivele țărănismului în fața noilor curente sociale, f.a. 36. Cf. C. RĂDULESCU-MOTRU: a. Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, ed. I, 1936; ed. a II-a, București, 1939; b. Personalismul energetic, București, 1927. 37. Cf. I. C. PETRESCU, Școale de experimentare, Editura Institutului pedagogic român, București, 1935. 38. I. C. PETRESCU, Contribuții la o pedagogie românească, vol. I, Satul temelia statului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
figurat ca emblemă nu se distinge cu claritate, sculptura fiind atinsă de patina timpului, dar și din alt motiv, cel al semnificării printr-un semn unic, a cărui ocurență și tipicitate necesita intrunirea mai multor exigențe: autoritate, invulnerabilitate, forță, noblețe, spiritualitate înaltă, puritate și tenacitate. Care putea fi semnificantul potrivit? Dar sursa care l-a inspirat? Din păcate, răspunsurile categorice nu se pot formula aici... Bovideu, deci bour, zimbru, taur, buhai, bou, cine știe? Cervideu cerb, căprioară ori țap? Ori poate
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
aruncat de Boar face ca Taurul să fie fiul Dragonului și Dragonul tatăl Taurului?” E investitura voevozilor, aleși de Dumnezeu să refacă ciclurile cosmice ale popoarelor. Necropola Basarabilor și monumentul funerar regal Pentru o integratoare înțelegere a importanței întemeierii unei spiritualități prin reiterarea formelor sale sacre, să facem o scurtă digresiune, imaginându-ne că putem fi părtași la deschiderea unui mormânt voievodal...al lui Basarab, al lui Vladislav, al lui Neagoe, al unui Negru-Vodă. în 1920, după săpăturile întreprinse în Biserica
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
au fost pictate de către un grup de studenți de la Universitatea de Arte Plastice Iași, cu scene ample inspirate din Biblie și din istoria românilor. Picturile au fost realizate în primăvara anului 1998, imaginile impresionează și impun o atmosferă plină de spiritualitate. Liceul Teoretic „Miron Costin” a luat ființă în anul 1998 prin transformarea Școlii Generale Nr. 25. Odată cu transformarea școlii generale în liceu, numărul elevilor a fost din ce în ce mai mare, iar nucleul cadrelor didactice a devenit stabil, format din dascăli cu experiență
ISTORICUL INSTITUȚIEI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Afloarei Marian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1828]
-
o deplină încredere unii în alții. Credem că suntem în stare să facem multe fapte notabile prin topirea orgoliilor, dacă nu caută fiecare să ocupe un loc mai în față în ierarhia valorică. 18.10.2013 GEORGE ENESCU, UNIFICATOR AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI După Învierea Domnului, marea sărbătoare a creștinătății, se va mai încheia doar o lună până la un alt eveniment pe plan național, insuficient și doar ocazional luat în seamă și mediatizat, încă, de intelectualitatea românească. Este vorba de 4 mai
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]