10,656 matches
-
consacrată infinității lumilor, cealaltă către Dionysos și referindu-se la soartă. În ultima, Diogene din Oenoanda povestește un naufragiu, poate cel al lui Epicur în drum spre Lampsakos: înghițit de ape, zdrobit de forța valurilor, rănit de muchiile ascuțite ale stâncilor pe care fusese aruncat, plin de sânge, rămas fără cunoștință timp de două zile și revenindu-și apoi încetul cu încetul înainte de a-și relua locul în lume... Lecțiile acestei aventuri: nu trebuie să ne temem de soartă, nici de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de șapte luni, iar În primele două Încercase doar să facă totul locuibil: un tavan provizoriu din lemn impermeabilizat pe acoperișul turnului, ziduri Întărite cu bârne din beton, obloane la ferestre și scurgerea conductei care ieșea din latrina săpată În stâncă, un demisol Îngust care ducea pe faleză. Afară, avea și un butoi cu apă, instalat pe un suport din plăci de lemn și uralit, pe care Îl folosea și ca duș, și ca garaj al motocicletei de teren cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Din ușa turnului, cu spatele lipit de pietrele tocite de trei sute de ani de vânt, soare și ploaie, Faulques nu putea zări marea, dar izbutea să distingă În depărtare licăririle farului de la Capul Rău și auzea vuietul mării jos, pe stânci, la picioarele crăpăturii spre care se Înclinau siluetele pinilor, aidoma unor sinucigași nehotărâți În contralumina lunii galbene În descreștere. Ținea În mâini paharul cu coniac, pe care Îl umpluse iar după ce musafirul plecase fără să-și ia rămas-bun; plecarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
dintre barurile restaurant de pe cheiul pescăresc. Și-a Întins picioarele sub masă, s-a lăbărțat pe scaun și a cerut o bere. Îl plăcea terasa, fiindcă oferea cea mai frumoasă vedere, cu marea dincolo de șenal, Între felinarul de pe mol și stânci. Când cobora În sat, În căutare de materiale pentru pictură ori provizii, Îi plăcea să stea acolo În amurg, În vreme ce pe apa care se Înroșea de-a lungul țărmului se profilau siluetele pescarilor ce veneau rând pe rând, urmați de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
privirea complice dintre Olvido și el de când trebuiseră să treacă, sub focul maronit și În compania luptătorilor din Sahara occidentală, peste albia de nisip al unui uad, În apropiere de Guelta Zemur. Când așteptau momentul potrivit ca să părăsească refugiul dintre stânci, fugind cincizeci de metri fără acoperire (Cine iese primul? Întrebase, neliniștit, luptătorul care avea să-i acopere cu gloanțele din Kalașnikovul lui), Olvido pipăise buzunarul lui Faulques cu o strâmbătură batjocoritoare, privindu-l foarte fix, cu irisurile verzi ieșite din
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
tablou, Olvido Îl apucase de braț, reținându-l. Fii atent, spusese. E ceva obscur, care neliniștește. Uite măgarul care trece podul, scenele pierdute din fundal, femeia care pare să fugă pe furiș la dreapta, schivnicul din spate, la gura grotei de pe stâncă. Tot privindu-le, unele dintre figuri devin sinistre, nu-i așa? Te Înspăimântă că nu știi ce fac. Ce urzesc. Ce gândesc. Și uită-te la râu, Faulques. Arareori am văzut unul mai ciudat ca ăsta. În chip atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pare? Atât de suprareală. Enigmele vorbesc Între ele și nu ne lasă să ne băgăm În vorba lor. Suntem de-acum În secolul XV. Maeștrii bătrâni știau, ca nimeni altul, să facă vizibil invizibilul. Te-ai uitat la munții și stâncile din fundal? Te duc cu gândul la peisajele geometrizante de la sfârșitul secolului XIX, la Friedrich, la Schiele, la Klee. Mă Întreb ce nume i-am putea da acestui tablou azi. Poate Malul ambiguu. Sau mai bine Teologie picturală pe o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
avea să supraviețuiască acelui război. 16. Nu l-a văzut pe Ivo Markovic În sat, și nici pe drumul de Întoarcere la turn. A lăsat motocicleta lângă șopron și s-a uitat, bănuitor, În jur: păduricea de pini, marginea falezei, stâncile singuratice pe povârnișul care cobora până la golful cel mic și plaja cu pietricele. Nici urmă de croat. Soarele, care scăpăta deja de la primele ore ale după-amiezii, proiecta pe pământ umbra imobilă a pictorului de război, care nu se hotăra să
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu capul sprijinit de trunchi și a continuat să stea așa, Împietrit, pe când lumina cenușie și apoi auriu-portocalie se ridica la orizont, silueta neagră a turnului se profila În prima lumină a dimineții și totul În jur, copacii, arbuștii și stâncile, prindeau formă pe Îndelelte. Luminile farului din depărtare s-au stins tocmai când briza ușoară Își relua zborul Între uscat și faleza unde marea era liniștită, iar vuietul pietrelor duse de resacă murise. Abia atunci Faulques s-a uitat În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
acestei operații de supraveghere generalizată. Se spune că Dionysos Tiranul, stăpânul Siracuzei, pusese să se construiască o temniță în craterul vulcanului Etna, într-o grotă numită „urechea lui Dionysos”, de deasupra căreia, dacă-și lipea pur și simplu urechea de stâncă, putea să audă ce vorbeau pușcăriașii. Despotul instalase un dispozitiv de supraveghere clădit pe baze naturale, profitând de forma de relief și de capacitățile ei de rezonanță. Astăzi, sateliții supraveghează planeta, iar camerele de luat vederi invadează lumea. Dar regizorii
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de amestec, nu poate fi sustrasă Lumii (Arhontii morți) și Arhonților vii care sînt prezenți În ea decît printr-un proces complex și de durată 48. Potrivit lui Ioan Damaschinul 49, elementul pămînt derivă din carnea Arhontilor morți, În vreme ce munții și stîncile provin din oasele lor. Această Lume maniheistă 1-a făcut pe Franz Cumont să emită, cu un suspin, concluzia următoare: „Astfel toate componentele naturii care ne Înconjoară Își au originea În cadavrele imunde ale forțelor răului. Rareori și-a aflat
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Îngerilor la capitularea războinicilor și a gărzilor #Întunericului##, și dacă ea va vedea În jurul ei cîmpul de luptă și războinicii care-o acuză, se va retrage Într-un mormînt pregătit pentru ea, iar mormîntul acesta va fi astupat cu o stîncă mare cît lumea, care o va Închide acolo Înăuntru”87. Porțile, pridvoarele, ușile, pragurile și cărările, confirmate și de un fragment sogdian 88, par a se referi la anul solar 89. Aceeași referire se Întîlnește și În alte texte, de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care „varsă prin trei guri apă și prin a patra sânge”10. Nu vom găsi, desigur, În arhive mărturia anonimă (a unui fost gardian) care declara pentru un ziar, la ceva timp după Revoluția din decembrie 1989, că sub o stâncă enormă prăbușită Într-o seară de furtună pe șantierul de la Capu Midia au murit douăzeci de deținuți, niciodată Înregistrați 11. Abia de găsim, coroborând sursele, urmele a ceea ce un alt gardian la lagărul de la Peninsula numea „sosirea magilor”: e vorba
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Însă, sute și sute de cetățeni mai mult sau mai puțin răuvoitori au fost trimiși să lucreze ca simpli muncitori manuali În cele paisprezece lagăre de muncă construite de-a lungul Canalului: Cernavodă, Saligny, Galeșu, Medgidia, Km 31, Poarta Albă, Stânca, Luminița, Ovidiu, Constanța, Peninsula, Năvodari, Betonaj, Capu Midia. Această masă, În detenție administrativă sau cu pedeapsa prelungită nedefinit, era extrem de eterogenă: țărani care s-au opus colectivizării, sârbi de la frontiera iugoslavă deveniți nesiguri prin vecinătatea cu „călăul Tito”, preoți, călugărițe
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
schimbe cursul întâmplărilor; el va modifica, dar nu va modifica configurația pământului. El își clădește casa și la spatele lui Dumnezeu, știind pe semne că Dumnezeu are ochi și în spate. Ulițele unui sat de munte, românesc, se pierd printre stânci șerpuitoare, ca pâraiele. Ulițele în loc să taie stâncile, mai bucuros le ocolesc. Colaborează la acest fel atât dragostea invincibilă față de pitoresc, cât și respectul religios față de „fire” în ale cărei rosturi și măruntaie e păcat să intervii silnic (Blaga, 1936/1985
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu va modifica configurația pământului. El își clădește casa și la spatele lui Dumnezeu, știind pe semne că Dumnezeu are ochi și în spate. Ulițele unui sat de munte, românesc, se pierd printre stânci șerpuitoare, ca pâraiele. Ulițele în loc să taie stâncile, mai bucuros le ocolesc. Colaborează la acest fel atât dragostea invincibilă față de pitoresc, cât și respectul religios față de „fire” în ale cărei rosturi și măruntaie e păcat să intervii silnic (Blaga, 1936/1985, p. 266). De aceea lucrul românului arată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vale (3); mai adînc (2); afund (2); camion (2); deep (2); greutate (2); în față (2); la fund (2); hău (2); în inimă (2); înfundat (2); mister (2); misterios (2); mormînt (2); pămînt (2); periculos (2); peștera (2); rîpă (2); stîncă (2); suprafață (2); la suprafață (2); tare (2); abrupt; ac; acasă; la adîncime; afară; afundat; ah; aproape; ară; atlantic; avansat; beznă; brînză; bulversat; ca mare; canal; Marele Canion; capelă; cădere; clismă; copac; coșmar; criptă; cunoștință; curcubeu; deal; deasupra; dificil; dureros
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
probleme; proprietar de pămînt; rază; răcoare; nu e de recomandat; reduce; renunțare; repezeală; reuși; revenire; a ridica; ridică; rînd; rîpă; sanie; sări; scade; a scade; de pe scară; scaun; sfoară; și te ridici; soarele; sosi; sport; sta; a sta; stări; stea; stîncă; subestima; supărare; de sus; din sus; trăire; treci; treptele; a termina; urc; urcare; o vale (1); 789/220/75/145/0 codru: pădure (230); verde (142); copaci (70); liniște (31); verdeață (20); natură (19); copac (17); Eminescu (12); des (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); provocare (3); relaxare (3); aer (2); animale (2); bunici (2); casă (2); formă de relief (2); frumusețe (2); ideal (2); în sus (2); jos (2); mers (2); pajiște (2); pantă (2); pășune (2); pomi (2); rampă (2); săniuș (2); stîncă (2); succes (2); țară (2); urc (2); văi (2); abis; aer curat; alergare; ambiție; amor; apus; arat; atitudine; baltă; bogăție; boltă; brad; bun; capră; capre; cădere; călătorii; căruță; ceva greu; ceva înalt; cioban; coastă; copac; copilărie; copoi; crimă; deal cu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soare; nașpa; naviga; necunoscut; neimportant; nemărginire; nemărginit; nesemnificativ; nimic; obiect; oboseală; oraș; pămînt; peisaj; peste; pești; plaja; profundă; putere; răcoare; rai; răsărit; răsuflare; rău; romantică; roșie; șarpe; semnificativ; sentiment; serată; șes; șezlong; sirenă; soacră; sonetă; spate; spumă; la stat; stîlp; stîncă; sufletul; superior; sus; țară; teamă; tinerețe; de toate; de tot; tristețe; unde?; univers; vacă; valoare; valuri, pescăruși; Vama Veche; vas; vast; veselie; viață; vîltoare; în vîrstă; vioi; vis; voință; volum; voluminos; vota; zbuciumată (1); 805/228/76/152/0 masă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
39); zăpadă (37); deal (30); vacanță (24); aer (23); aer curat (21); frig (21); vîrf (20); natură (17); brazi (14); pădure (13); liniște (12); relief (11); piatră (10); relaxare (10); peisaj (9); prospețime (8); drumeție (6); libertate (6); odihnă (6); stîncă (6); verde (6); frumos (5); obstacol (5); pisc (5); vale (5); Brașov (4); cabană (4); cîmpie (4); distracție (4); excursie (4); imens (4); natura (4); putere (4); răcoare (4); sus (4); acasă (3); aventură (3); brad (3); culme (3); masiv
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neinteresant; nisip; nuci; oboseală; pace; pară; parc, aventură; pămînt; perfect; peștera; piedică; piere; piscuri; pîrîu; plajă; plăcere; plăcut; poale; pod; podiș; porți; poze; prăpastie; punte; pur; puternic; de puteri; rău; ritm; sacru; de sare; a schia; serpentine; siguranță; soare; statuie; stînci; stîncos; Suceava; superb; tărie de caracter; tărie; telecabină; tihnă; tînăr, înalt; trăinicie; unde; urcare; uriaș; ușurință; vara; viața; vreau; vulcan; vultur (1); 808/232/77/155/0 murdar: curat (142); urît (51); noroi (46); jegos (44); neîngrijit (29); mizerie (25
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plecare la cele veșnice; plictiseală; ploaie; pomușoare; punct; fără putere; răci; răi; răni; de rîs; regret; reîncarnare; reînvie; renaște; renaștere; prea repede; reține; scapă; scăpare; de sete; sfîrșitul vieții; singur; situație; soartă; speranță; stare; a te stinge; a se stinge; stîncă; stop; strașnic; a sucomba; a suferi; fără suflet; sufletește; supărare; supărat; supraviețui; și eu; șters; teleportație; termina; terminare; terminat; timp; tînăr; tot; transcendere; transcendență; transforma; trăiește; treaptă; trecător; trece; a trece; a se trece; trecerea într-o nouă etapă; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
onoare; optimism; partener; parteneriat; părere; pereche; pierdută; pilon; plecare; poveste; priceput; de prisos; protecție; puternic; rar; răgaz; responsabil; responsabilitate; revedere; rîu; sărac; sentiment; serviciu; singur; spate; spera; speranța; speranță în lucrurile care nu se văd, dar care sunt adevărate; stabilitate; stîncă; suflet; tata; Tess; timp pierdut; timp; în tine; totală; totul va fi bine; a trage; țară; țintă; ultima; vis; a vrea; zadarnică; ziua de mîine; zîmbet (1); 772/160/39/121/0 neam: rudă (154); familie (114); rude (112); popor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o nouă zi; oase; omenesc; oprire; osul; paie; pădure; păsări; plajă; ploaie; poposi; poticni; preț; prînz; profesorii; randament; ready; realizare; recompensă; recrea; recreat; relax; relaxant; revigorare; sănătate; sărac; sărbători; scaun; se reface; seară; senzație; sicriu; simplitate; somn dulce; sport; stau; stîncă; suspin; tabără; televizor; tînăr; umbră; vesel; viața; vis; vitalitate; zbîrcit; ziua; zîmbet (1); 797/182/64/118/0 om: ființă (162); persoană (78); bun (48); viață (32); animal (26); suflet (18); bărbat (15); individ (15); femeie (11); rău (11); eu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]