6,283 matches
-
tinere, ce mai trăia încă în 1308. În plus, fapta este întru totul asemănătoare, schimbate fiind locurile, la povestirea din cap. 24 din Florilegii (= Actus, ed. Cambell, cap. 27), despre prostituata care l-a ispitit pe Francisc când era la sultanul din Babilonia; poate din această relatare, când Francisc este prezentat ca fiind la împăratul Frederic al II-lea a derivat cealaltă, mai tardivă, din Actus: cf. F. DELORME, Un recueil de miracles ou exempla source de François Bartholi, în SF
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
exemplorum, op. cit., nr. 98-99, p. 250-251. Pentru fratele Illuminato, cf. LegM 9,7-9. Aceste două episoade nu au fost culese de LegM, care și așa este destul de amplă și de bine informată în privința misiunii pe care a avut-o la sultan. 1. Ministrul provincial povestea că însoțitorul Fericitului Francisc, care l-a însoțit atunci când a mers la sultanul Babiloniei, obișnuia să relateze aceste episoade. Pe când se afla la curtea sultanului, acesta a vrut să pună la încercare credința și fidelitatea Fericitului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au fost culese de LegM, care și așa este destul de amplă și de bine informată în privința misiunii pe care a avut-o la sultan. 1. Ministrul provincial povestea că însoțitorul Fericitului Francisc, care l-a însoțit atunci când a mers la sultanul Babiloniei, obișnuia să relateze aceste episoade. Pe când se afla la curtea sultanului, acesta a vrut să pună la încercare credința și fidelitatea Fericitului Francisc față de Domnul nostru răstignit. Într-o zi, a întins un covor splendid, decorat aproape în întregime
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de bine informată în privința misiunii pe care a avut-o la sultan. 1. Ministrul provincial povestea că însoțitorul Fericitului Francisc, care l-a însoțit atunci când a mers la sultanul Babiloniei, obișnuia să relateze aceste episoade. Pe când se afla la curtea sultanului, acesta a vrut să pună la încercare credința și fidelitatea Fericitului Francisc față de Domnul nostru răstignit. Într-o zi, a întins un covor splendid, decorat aproape în întregime cu cruci, iar apoi le-a spus celor prezenți: «Chemați-l acum
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fiindcă nu vine le mine». După ce l-au chemat pe acel om, care era plin de Dumnezeu și din această plinătate era bine pregătit cu privire la ceea ce trebuia să facă și să spună, trecând peste acel covor, s-a apropiat de sultan. Acesta, considerând că avea un motiv suficient pentru a-l certa pe omul lui Dumnezeu fiindcă îl ofensase pe Domnul Cristos, îi spuse: «Voi creștinii adorați crucea, ca semn special al Dumnezeului vostru; de ce atunci nu ți-a fost teamă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
adevărată cruce a Domnului, vouă însă v-au fost lăsate crucile tâlharilor. Iată de ce nu mi-a fost teamă să calc pete crucile tâlharilor. Printre voi și pentru voi nu se află nimic din sfânta cruce a Mântuitorului». 2. Același sultan i-a pus o altă întrebare: «Dumnezeul vostru, în Evangheliile sale, v-a învățat să nu răspundeți la rău cu răul, și să nu vă sfiiți să renunțați și la cămașă, etc. Cu atât mai mult, așadar, creștinii nu trebuie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să meargă în țările de dincolo de mare, dar nu a putut, din cauza naufragiului; pentru a ajunge la Miramolino a mers în Spania îndreptându-se spre Maroc, unde mai apoi frații noștri au fost martirizați. A treia oară a mers la sultan și a predicat credința lui Cristos; pentru ea ar fi vrut să fie sfâșiat în bucăți. Sultanul a spus: «Să-i adunăm pe înțelepții noștri și să discutăm despre credința noastră și a voastră». Fericitul Francisc a răspuns: «Credința noastră
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Miramolino a mers în Spania îndreptându-se spre Maroc, unde mai apoi frații noștri au fost martirizați. A treia oară a mers la sultan și a predicat credința lui Cristos; pentru ea ar fi vrut să fie sfâșiat în bucăți. Sultanul a spus: «Să-i adunăm pe înțelepții noștri și să discutăm despre credința noastră și a voastră». Fericitul Francisc a răspuns: «Credința noastră este superioară rațiunii, iar rațiunea poate să convingă doar pe cine crede. Mai mult de atât, nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fiindcă ei nu cred în Scriptură. Mai bine, să se facă un foc cu lemne din pădure. Eu voi intra în foc împreună cu înțelepții voștri; cei ce vor arde, vor fi o dovadă că legea lor e rea». Dar înțelepții sultanului s-au retras imediat, astfel că sultanul a început să zâmbească, spunând: «Nu cred că voi găsi pe cineva dispus să intre în foc cu dumneavoastră». Fericitul Francisc a replicat: «Vreau să intru eu singur; dacă eu voi arde, puneți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bine, să se facă un foc cu lemne din pădure. Eu voi intra în foc împreună cu înțelepții voștri; cei ce vor arde, vor fi o dovadă că legea lor e rea». Dar înțelepții sultanului s-au retras imediat, astfel că sultanul a început să zâmbească, spunând: «Nu cred că voi găsi pe cineva dispus să intre în foc cu dumneavoastră». Fericitul Francisc a replicat: «Vreau să intru eu singur; dacă eu voi arde, puneți acest lucru pe seama păcatelor mele; dacă nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
voi găsi pe cineva dispus să intre în foc cu dumneavoastră». Fericitul Francisc a replicat: «Vreau să intru eu singur; dacă eu voi arde, puneți acest lucru pe seama păcatelor mele; dacă nu voi arde, credința noastră creștină să fie acceptată». Sultanul a răspuns: «Nu aș îndrăzni să fac aceasta, însă mă tem că ai mei mă vor lapida. Totuși, eu cred că credința voastră este bună și adevărată». Și de atunci a avut mereu credința creștină în adâncul inimii. 6. Francisc
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
plăceri” și, În genere, viața În acest eden dulce sugerează o Întîrziere În desfătare, o prelungire a plăcerii, o moleșire a gesturilor. Murmurul apei invită, spune chiar poetul, la „dulce moliciune”. Privind luna ce se Înalță și danturile albei baiadere, sultanul se Îmbată de o „dulce desfătare”. Chiar violența se manifestă și se risipește În acest climat de moliciune dulce. Există o plenitudine a peisajului În Florile Bosforului, Conrad etc. Însă, din pricina abuzului de parfumuri, sonuri divine, culori, plenitudinea se Întoarce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stăpân peste Împărăția Indiei, aflându-și muierea necredincioasă a hotărât să pedepsească tot neamul femeiesc și fiecare fată ce-i era o noapte soață, vedea În zori sabia gâdelui. (Ă). Nu avem deloc pornirile sângerosului șah (de altfel șahii și sultanii din critica noastră au fost dați peste cap) dar ce ne rămâne de spus când auzim niște povești, unde eroii Își schimbă doar numele, faptele, uneori ordinea și din care nu aflăm până la capăt mare lucru peste cele cunoscute Înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
toți creștinii din Orient. Foarte puternică în Siria (teritoriul include actualul Liban), prezența culturală și economică a Franței se afirmă de asemenea într-o altă provincie a Imperiului Otoman, Egipt. Mehmet-Ali, pașă al Egiptului, dezvoltă în așa măsură autonomia față de sultan, încît, în 1832, fiul său, Ibrahim, cucerește Siria. În 1832, apoi în 1840, un ultimatum al puterilor europene conduse de Anglia și Rusia îl constrînge pe Mehmet-Ali, susținut de Franța, să dea înapoi. Dinastia lui Mehmet-Ali stăpînește de acum înainte
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
menține alianța engleză; dar expediția din Siria, în 1860, este întreprinsă pentru apărarea creștinilor, în special a maroniților, împotriva druzilor. Franța și Anglia obțin ca regiunea munților Liban să fie de acum încolo administrată de un guvern creștin numit de sultan. Prezența în Levant este de asemenea de natură economică. Capitalul francez este determinant în cultura viermilor de mătase, datorită mătăsarilor lyonezi, în construirea de căi ferate în Siria, în domeniul bancar otoman și în numeroase intreprinderi de lucrări de mari
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Tunisiei decad, în timp ce burghezia evreiască autohtonă sau europeană imigrată se afirmă rapid. Pătrunderea în Maroc se face în etape. Problemele de frontieră cu Algeria, cucerirea Saharei după 1900, anarhia în care se găsește aruncată țara, determină Franța să impună progresiv sultanului un adevărat sechestru economic. Îndepărtată din acordurile care stabilesc "drepturile" francezilor în Maroc, Germania nu poate evita, după două crize internaționale și plătind despăgubire Congo-ului, stabilirea protectoratului francez în Maroc (1912). Influența franceză în Siria și în Liban era
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din Maroc, mișcările naționaliste se afirmă. Guvernele franceze succesive sînt împărțite între veleități liberale și o atitudine de fermitate, adesea datorată presiunii rezidenților generali și a mediilor colonizării. Astfel, la 20 august 1953, rezidentul general din Maroc îl destituie pe sultanul Mohamed al V-lea. După căderea taberei fortificate de la Dien Bien Phu la 7 mai 1954, care dovedește gravitatea situației militare din Tonkin, Pierre Mendès France devine președintele Consiliului la 18 iunie. Acest radical face de ani de zile figură
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1955: cu Antoine Pinay, el fusese singurul președinte al Consiliului cu adevărat popular al celei de-a IV-a Republici. Ministrul său de Finanțe, Edgar Faure, îi succede. Acesta se lovește de aceleași dificultăți. Faure îl readuce pe tron pe sultanul Mohamed al V-lea, la 16 noiembrie. Negocieri destinate să ducă la "independență în interdependență" se anunță. Edgar Faure speră că alegerile legislative vor permite degajarea sentimentelor opiniei publice față de dificila problemă algeriană. El se folosește de condițiile prevăzute prin
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ahab a dat ordin să se scoată forja pe punte, din cala unde zăcea vremelnic; și, pentru urgentarea lucrurilor, fierarul a fost poftit să purceadă de îndată la făurirea tuturor pieselor metalice necesare. Capitolul CVI DULGHERUL Așază-te ca un sultan printre lunile lui Saturn și privește-l pe om - singur, în suprema lui abstracțiune: el îți va apărea ca un miracol, de măreție și de suferință. Privește, însă, din același unghi, omenirea în masă: ea îți va apărea, în majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în.a.). Pactolus, rîul legendar în care s-a spălat regele Midas, cînd a dobîndit puterea de a transforma în aur tot ce atingea. Golconda, oraș legendar din India, devenit un simbol al bogăției din pricina pietrelor prețioase adunate acolo de către sultanii Deccanului. Editor american din New London îConnecticut); a publicat numeroase manuale și almanahuri. în treacăt îfr.). în engleză, to rattle, a face zgomot, a hurui. Arsaces Ă. întemeietorul dinastiei Arsacizilor, care s-a revoltat împotriva Seleucizilor îsec. III î.e.n.), fondînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
turci, dar nu erau siguri c? ru? îi constituiau cel mai bun mijloc de a realiza acest lucru. �n cele din urm? au trecut de partea lui Petru cel Mare. Dar aceast? cauz? ortodox? a fost �nfr�nt?. Urmărea a fost c? sultanul ? i?a pierdut �ncrederea �n voievozii rom�ni, care au fost �nlocui? i cu marionetele Fanarului grecesc, cu domnitorii fanario? i. Urm? torii 120 de ani, perioada fanariot? , vor aduce odat? cu ei binecunoscutele consecin? e pentru Rom�nia17. Rusia a vut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cea mai mic? , dra Alină Iorga. La Sinaia, Iorga a continuat s? lucreze la istoria universal? 34. Pe l�ng? opera să istoric? , a scris ? i dou? piese cu subiect istoric, ca de obicei. Prima, Baiazid, sub pretextul c? descrie via? a sultanului otoman care, dup? multe succese, a fost �nfr�nt ? i v�r�ț �ntr? o cu? c?, era o alegorie istoric? la adresa lui Hitler ? i a sor? îi pe care i? o prevedea Iorga 35. E ilustrat? aici concep? ia politic? a lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
folosită în raporturile oficiale (nemedicale) și în limbajul curent în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea în Moldova. Am amintit, de asemenea, de hipochondrie (ipogondria). Pompei Samarian 47 reproduce un fragment din Dimitrie Cantemir, care scrie că un sultan Mohamed, detronat în 1687, a murit de "hipohondria cauzată prin o profundă melancolie în care căzuse în timpul arestului său de cinci ani, prin care i s-a stors tot spiritul și puterea de viață". Pentru Dimitrie Cantemir, ipohondria este "boala
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea”. Presiunea otomană a devenit deosebit de puternică în timpul domniei sultanului Baiazid al II-lea (scris și Bayazid), între 1481 și 1512, care a trecut la desăvârșirea cuceririi litoralului Mării Negre (după ocuparea coloniilor genoveze din Crimeea), în vederea transformării acesteia într-un „lac turcesc”. Cu concursul oastei hanului Crimeii, trupele lui Baiazid
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acestor cetăți cu zonele lor înconjurătoare a însemnat primul pas săvârșit asupra integrității teritoriale a Moldovei, cu consecințe negative de ordin economic și politic. Cea de a doua amputare a teritoriului Țării Moldovei s-a produs în urma expediției victorioase a sultanului Soliman (Suleyman) Magnificul, din august-septembrie 1538. Pentru a-și asigura supunerea principatului și sub pretextul curmării vechilor „gâlceve” de hotar, Soliman a rășluit din teritoriul Moldovei o parte din sud, cunoscută sub numele de Bugeac, alcătuind noua raia a Tighinei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]