6,276 matches
-
mai importante destinații urbane din Europa Centrală și de Est includ în primul rând capitalele de stat, sau unele foste capitale ce au acumulat în timp un valoros patrimoniu istoric și arhitectural. Praga (“orașul de aur”) beneficiază de o locației superbă, pe malurile Vltavei, care pune și mai bine în evidență, prin pitorescul ei, întreaga moștenire monumentală și arhitecturală medievală de care dispune orașul. Peste 4 milioane turiști străini vizitează anual acest oraș, care ocupă astfel locul șase în lista celor
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
și-i captivează total pe oamenii locului. Bietele făpturi din noroaiele comunei Guguete ies noaptea din casă și dispar într-un loc neștiut... Misterul este deplin. Nici via nu crește pe Deal, chiar dacă a fost pusă pe vremea ,,curcubeelor încălecate" (superbă expresie!). Pe acest Deal, ,,viii de deasupra sunt partea văzută a neviilor din adânc"59. Așadar, Dealul de aici este un camuflaj al lumii de dincolo. E hotarul unor lumi simetrice, dar răsturnate. Este un loc straniu și blestemat. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de legat căpăstrul propriilor vieți" (p. 123). Însă scriitorului metarmofozat într-un "orășean cumpărat" i-a rămas "doar umbra uscată a timpului și vântul de care să-și lege închipuirile" (p. 123). Mai exact, amintirile. Trist și deprimant. Destin frânt, superb ipostaziat scriptic de pana lui Aurel Brumă. La fel de bine este redată și epifania Îngerului cu "ochi de albastru intens" (p. 132) de sub malul Lutăriei de pe apa Moldovei. Aici, în această secvență mitologică, dealul camuflează prezența Îngerului. Din preexistența sa htonică
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
priveliște din insulele Pacificului, într-o amiază liniștită; o balenieră franceză ancorată lîngă țărm își face, cu încetineală, plinul de apă dulce; pînzele destinse ale vasului și frunzele lungi ale palmierilor din fund atîrnă leneșe în văzduhul neclintit. Efectul este superb, dacă ne gîndim că tabloul îi înfățișează pe îndrăzneții vînători de balene sub aspectul, nu prea des întîlnit, al odihnei lor orientale. Cealaltă gravură ne arată cu totul altceva și anume, o corabie cu prova în vînt, în largul mării
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
gura lui; dacă trupul n-ar fi acum despărțit complet de cap, am putea coborî cu o lanternă în stomacul cașalotului, ca în uriașa „peșteră a mamuților“ din Kentucky. Dar să ne mulțumim cu priveliștea din jurul dinților cașalotului. Ce gură superbă și castă! Din podea pînă-n tavan e căptușită, mai bine zis tapisată cu o membrană albă, lucioasă ca satinul din care se fac rochiile de mireasă. Să ieșim însă afară acum și să privim această fatidică falcă de jos, care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
jos, înălțîndu-i astfel vîrful, pînă cînd lancea ajunge la vreo cincisprezece picioare în văzduh. E ca un jongler care-și cumpănește pe bărbie o prăjină lungă. în clipa următoare, cu un zvîcnet greu de descris, oțelul strălucitor străbate, ca un superb curcubeu, distanța înspumată și se înfige, fremătător, în centrul vital al balenei; aceasta nu mai scuipă apă acum, ci sînge roșu. Ă Asta i-a luat piuitul! exclamă Stubb. E Patru Iulie pentru noi! Din toate fîntînile trebuie să curgă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cînd vicleanul giuvaergiu vrea să ți-l arate în strălucirea lui cea mai tulburătoare, el așază diamantul pe un fond întunecat și-l luminează apoi, nu cu razele soarelui, ci cu o lampă de gaz. Atunci abia, scapără acele reflexe superbe, de o diabolică frumusețe, care fac ca diamantul cu flacără blestemată, odinioară simbol divin al cerurilor cristaline, să semene cu un juvaer furat din coroana regelui Infernului. Să revenim însă la povestea noastră. în timpul expediției care se sfîrșise prin capturarea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
atîta pe Damocle. Era o priveliște admirabilă. Pădurea era verde ca mușchiul din Icy Glen; copacii falnici și semeți miroseau a sevă, iar pămîntul roditor de sub el semăna cu un război de țesut, pe punctul de a țese un covor superb, a cărui urzeală era alcătuită de cîrceii viței sălbatice și ale cărui motiv erau înseși florile. Toți copacii, cu ramurile lor încărcate; toate tufișurile, ierburile și ferigile văzduhul purtător de solii - totul clocotea de viață și de mișcare. Prin dantelăria
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în materie de schelete, există autorități competente cărora vă puteți adresa pentru a-mi verifica spusele. Mi se spune că există un muzeu leviatanesc în Anglia, la Hull - unul din porturile baleniere ale acelei țări, unde se păstrează niște specimene superbe de cetacee. Am auzit de asemenea că în muzeul din orașul Manchester, din New Hampshire, există ceea ce proprietarii lui numesc „unicul specimen perfect de balenă groelandeză sau normală, din Statele Unite“. Mai mult încă, într-o localitate din Yorkshire îAnglia) denumită
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
blînd, pe o mare legănată de o hulă domoală, așezat într-o ambarcațiune ușoară ca o luntre de mesteacăn, parcă amestecîndu-te cu valurile înseși, care torc aidoma unor pisici lipite de copastie - în asemenea momente de dulce reverie, privind pielea superbă și lucioasă a oceanului, uiți că sub ea palpită o inimă de tigru și nu vrei să-ți aduci aminte că această laba catifelată ascunde o gheară nemiloasă. în aceste momente, tolănit în ambarcațiunea lui, călătorul încearcă un soi de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
joacă acest joc, pînă la moarte! Capitolul CXVIII LUMÎNĂRILE în clima cea mai caldă se prăsesc colții cei mai crînceni: tigrul din Bengal stă tolănit în păduri veșnic verzi și îmbălsămate. Cerurile cele mai luminoase ascund fulgerele cele mai ucigătoare: superba Cuba cunoaște uragane care n-au măturat niciodată pămînturile cuminți din miazănoapte. Tot astfel, în aceste strălucitoare mări japoneze, marinarul întîlnește cea mai cumplită dintre furtuni, taifunul. Acesta se dezlănțuie uneori din senin, întocmai ca o bombă care explodează pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
versuri, versurile - de cuvinte, cuvintele - de silabe, silabele - de litere, iar literele - de neant; căci în orice secvență, oricât de îndepărtată de norma logicii comune, există o coagulare, o închegare, o realizare semantică. Dadaiștii înșiși nu se lăsau - deși pretindeau, superb, că o fac - în voia hazardului pur: cuvintele extrase de ei „la întâmplare”, primind „cum se cuvine” articolul hotărât și nehotărât, fiind corect precedate de prepoziții și înlănțuite prin conjuncții, dovedeau că exista un „aranjament” al lor, chiar dacă minimal, într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
retorica religioasă, dar spațiul cântat este sacralizat, totul pare străluminat de semnele grației, așa cum simțea Sfântul Augustin. Nu e vorba de o lirică mistică în înțelesul comun, ci de o poetică mistică. Cealaltă carte, Aurea saecula, conține în titlu o superbă ironie cu țintă politică, dar are, ca miză de profunzime, un conținut existențial cu totul străin de istoricitate. Se produce acum o „întoarcere acasă”, universul poetic, ce amenința să se pulverizeze în abstract și simbolic, își recapătă consistența, emoția se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
1037 1991 V/3 Severin 1037 1993 VI/3 Silva (amar) 1037 1983 1999 VI/3 Simbol 1037 1996 VI/3 Someșan 1040 1994 VI/ 3-VII/1 Splendid 1042 1999 VI/ 3-VII/1 Stella 1047 1979 2000 VI/ 3-VII/1 Superb 1037 2002 VI/1-2 Tentant 1037 1996 VI/2 Van 1047 1981 2002 VI/ 3-VII/1 ──────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────── GUTUI - Cydonia oblonga Mill. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Maturitatea �� (radierii) de consum (luna) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Aromate 1051 1982 1998 X-I Aurii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
1979 2000 VIII/2-3 Southland 1038,1043 1964 1999 VII/3 Splendid 1038 1982 1998 VII/3 Springcrest 1038,1043 1987 2002 VI/ 3-VII/1 Springold 1038,1043 1987 2002 VI/ 3-VII/1 Suncrest 1038 1979 2000 VII/ 3-VIII/1 Superbă de toamnă 1038 1982 1998 IX/1-2 Triumf 1038 1984 2000 VIII/1-2 b Vasilica (dwarf) 1043 2003 VIII/1-2 Victoria 1038 1985 2001 VIII/2 b PENTRU CONSERVE Catherine sel I 1043 2001 VII/3 Filip 1043 2002 VII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
simt că �n Italia, cu toate c? nu s�nt �n Italia�. De la Ragusa s? a �ntors la Bari, apoi la Danzig, �n nordul Germaniei, unde a cercetat arhivele Ordinului Teutonilor; a trecut apoi pe la Lvov ? i Cracovia (pe al c? rui superb centru istoric Iorga �l consideră drept �Ragusa Poloniei�). La K�nigsberg, Iorga a discutat cu germanii de acolo, sesiz�nd periculoasă naivitate a Germaniei lui Wilhelm ÎI. Germanii i? au vorbit despre destinul Germaniei �de a fi pe mare ? i pe oceane
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
contribuit la sprijinirea corurilor folclorice 91. Iorga a �ncurajat �nfiin? area de biblioteci publice ? i le? a f? cut acestora dona? îi din bibliotecă lui personal?. A promovat ? i artă popular?; �n casa lui de la V? leni poate fi admirat? o superb? colec? ie de art? popular? rom�neasc?. ?i? a decorat ? colile de la Vene? ia ? i din Fran? a cu obiecte de art? popular? rom�neasc? ? i a organizat expozi? îi folclorice. Randamentul lui Iorga era uluitor. A publicat 700 de titluri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al nop? ilor senine de iarn? , al p? m�ntului �nghe? at ? i al cerului �nstelat parc? cu m? rg? ritare�. �??rănii duc astfel de vie? i poetice ? i vor continua s? duc? astfel de vie? i, r? m�n�nd superbi, �s? lbatici� cură? i �n ? ara asta a noastr? �. Iorga a elaborat o asemenea armonie ? i a pus? o �n contrast cu subiectele standard ale �nstr? în? rîi literare de la sf�r? ițul veacului. Eminescu a �nceput, dar nu ? i?a terminat românul Geniu pustiu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pusese �Neamul rom�nesc� la dispozi? ia Ligii chiar ? i �nainte de aceasta. La 10 iunie 1907, Iorga a devenit membru al Comitetului Central al Ligii, iar la 2 iunie 1908 devenea Secretar General. �n fiecare an se edita un calendar superb, care con? inea portrete ? i istorii ale vie? ilor unor eroi ? i scriitori na? ionali, precum ? i folclor ? i fotografii reprezent�nd costume populare. Iorga �l consideră �calendarul idealismului rom�nesc�220. Liga publică lucr? ri pe teme patriotice ? i sociale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
avertiza mereu �mpotriva demonstra? iilor, a violen? ei ? i ner? bd? rîi. Jurnalistică să avea un ton surprinz? tor de moderat, dar lipsit? de echivoc. Iorga era un fervent sus? în? tor al Fran? ei ? i (cum spunea el) al �superbei� Șerbii. A condamnat violentul bombardament al artileriei �mpotriva Belgradului, f? c�ndu? l r? spunz? tor pe Tisza pentru aceasta. �n iarnă lui 1914, atunci c�nd armata s�rb? ? i?a eliberat ? ara de ocupan? i, Iorga remarcă: �? i Dumnezeu a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a intrat �n Budapesta la 4 august 1919. Iorga nu ? i?a ascuns starea de beatitudine �n momentul acela. Editorialul s? u purta titlul Armata Rom�n? la Budapesta: Isp?? irea. Cuno? tea bine Budapesta ? i scria: �Ce putem spune despre Budapesta? �, descriindu? i superbele cl? dîrî publice, podurile, bulevardele largi ? i sf? tuindu? i pe rom�ni s? �nve? e de la du? man11. Dup? p? rerea lui Iorga, for? ele rom�ne fuseser? bine primite. Ungurii erau ferici? i s? scape de teroarea bol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Diferendele care s? au ivit se refereau la c�ț de mult urma s? se �ntind? Rom�nia spre vest ? i la controversată problem? a Banatului. Dac? Alia? îi promiseser? Rom�niei �n 1916 �ntregul Banat, ei ? ineau tot mai mult seama acum de superbă contribu? ie la victorie a Șerbiei ? i de numeroasă populă? ie s�rbeasc? din partea de vest a acestei provincii. Plus ignorarea de c? tre oamenii de stat (că Lloyd George, de exemplu) a factorilor etnici (? i a altor factori). O decizie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dar nu numai arti? ți. Avea ? i o bibliotec? bogat?. Era finan? at? mai ales gra? ie subscrip? iilor din cotidianul �Universul� ? i a fondurilor acordate de Bancă Na? ional? a Rom�niei. Decoră? ia să interioar? prezenta c�teva mostre superbe ale folclorului rom�nesc. Mul? i vizitatori str? ini s? au bucurat de caldă ospitalitate rom�neasc? de acolo. �n anii �30, Iorga a jucat un rol important �n �nfiin? area unei ? coli rom�ne? ți la Romă. Scopul s? u era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cel de al doilea. Era oare aceast? dec? dere datorat? �dulcii decaden? e� care predomina la Bucure? ți? 4 Existau totu? i antecedente. Este vorba despre stagiul lui Carol la Academia Militar? de la Potsdam, unde acesta scosese la licită? ie superbele obiecte de art? popular? rom�neasc? pe care Regina Maria i le trimisese că s? le ofere �n dar camarazilor s? i de arme. Plus scandaloasa leg? tur? cu Zizi Lambrino �n timpul lunilor tragice ale �nfr�ngerii rom�nilor din timpul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
va contrabalansa pe Hitler. P? rerile lui intime despre Mussolini sau despre politica italian? nu erau deloc identice cu afirmă? iile pe care le va face �ntre 1935 ? i 1940. Totu? i, �n 1934, Mussolini era dup? p? rerea lui Iorga superb, concep? iile lui fiind concep? îi �române�. Iorga era de p? rere c? ungurii vor �ncerca s??? i �mplineasc? visurile revizioniste mai cur�nd cu ajutorul lui Hitler dec�ț cu cel al lui Mussolini. El scotea �n eviden?? faptul c? Mussolini reprezenta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]