9,918 matches
-
de colectiv pentru a urma un program specific. În procedurile formale, el nu este diferențiat de ceilalți salariați; • caracterul secvențial: în procedurile secvențiale de socializare, etapele socializării sunt net definite; • caracterul fix sau variabil: în procedurile fixe, etapele sunt programate temporal; • utilizarea unui "model de rol": este vorba de procedurile în care un mentor, care ocupă aceeași poziție ca și noul salariat, este însărcinat să-l ghideze; • atitudinea față de nou-venit: acest criteriu opune situațiile în care organizația vrea să-l transforme
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
bar, școală, partide politice și asociații...). Cercetătorii se integrează cu adevărat în aceste medii și le observă din interior. Cercetătorii au scos în evidență faptul că, treptat, șomajul duce la o reducere a activităților sociale, la o dezintegrare a reperelor temporale, la conflicte familiale, la demoralizare, depresie, apatie, descurajare și pasivitate... după o lungă perioadă de inactivitate, unii șomeri se refugiau în alcoolism. Aceste rezultate subliniază așadar efectele negative ale șomajului. Jahoda va regăsi rezultatele proprii în altă cercetare sociografică, în
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
strategy making, structure et environment", Academy of Management Journal, 25, 2, 237-253. Mintzberg, H. (1982). Structure et dynamique des organisations, Éditions d'Organisation, Paris. (1990). Le Management, Éditions d'Organisation, Paris. Moreland, R.; Levine, J. (1982). "Socialization in small groups: temporal changes in individual-group relations, in Berkowitz, L. (ed.), Advances in experimental social psychology, Academic Press, New York, 137-192. Morin, E. (1997) (ed.). Le sens du travail, nr. special din Revue de Psychologie du Travail et des Organisations, 3, 3-4. Morin, P.
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
înțelegerea raportului între Unu și Trei în descrierea dumnezeirii. Este evidentă reluarea lecturii unor texte antice, printre care, la Damaschin, Aristotel joacă un rol important. Termenii și argumentele folosite reprezintă o mărturie a reaproximărilor raționale pe care autorii acelui orizont temporal înțelegeau să le dea dimensiunii de dincolo de rațiune a raportului numeric mai presus de număr, din dumnezeire. În secolul VII, Maxim Mărturisitorul dă un răspuns la întrebarea asupra raportului între unicitatea divină și multiplicitatea creaturii. O face din perspectiva unui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Alternativ cu acest termen, Aristotel folosește oarecum sinonim pe cel de evis^e^sta, înțeles ca act săvârșit, deci ca act care și-a atins scopul. Evspysia are prioritate ontologică în raport cu puterea și substanța pentru că le cauzează, deși sub aspect temporal este consecința puterii. Important este însă că Aristotel atunci când vorbește de divinitate nu face distincție între svspysia și un alt termen, Suvapiq (putință, facultate de a putea). Maxim Mărturisitorul va prelua termenii aristotelicieni de svspysia și Suvapig, însă din perspectiva
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fi privită cu ochii trupești, totuși și înainte și după, Hristos era Același, singura diferență fiind capaci¬tatea lor de a sesiza în mod temporar atributele dumnezeirii lui Iisus. Despre această lumină Palama spune că este veșnică, nesfârșită, fără coordonate temporale sau spațiale și a apărut și în teofaniile Vechiului Testament. Argumentul pe care îl aduce Palama în mod repetat în controversă este „apelul la experiență”. Așa cum precizează Allchin, o astfel de modalitate cognitivă poate fi numită „înțelegere prin experiență”. În
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
inspirație neoplatonică. Este însă o manieră de înțelegere și interpretare ce traversează atât ontologia, gnoseologia, etica dar și doctrina socială sau ideologia bizantină în posteritatea lui Dionisie. Autorul cunoscut sub numele de Dionisie Areopagitul, și a cărui identitate și plasare temporală este controversată, este cel care a conturat o înțelegere ierarhică nu doar a organizării lumii văzute și nevăzute, dar și a putințelor cunoașterii ca și a multor altor aspecte ce vor preocupa meditația filosofică bizantină. Înțelesurile bizantine ale ideii de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
moderni, au implicat imageria procesiunii drept coborâre, și a reîntoarcerii ca urcare. Mai mult, limbajul logic al cauzei și efectului micșorează pericolul mai subtil de a concepe procesiunea și întoarcerea secvențial, ca o simplă mișcare în timp, chiar dacă această componentă temporală în înțelegere aparține constituției minții umane, care poate lucra doar prin succesiune. Dionisie va utiliza tema procesiunii lui Dumnezeu de la unitate către multiplicitate pentru a preciza câteva aspecte ale modului în care trebuia înțeleasă doctrina creștină. Este cu putință ca
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
o parte stabilitatea (țărănimea împlantată geografic, nobilimea statornică și vecheă, de cealaltă - instabilitatea (burghezia filistină, superficială, caricaturalăă. Eseul se organizează polifonic, în funcție de aceste axe ideologico-estetice. Conștiința însăși este - în credința lui Proust - instabilă și doar arta o poate extrage din temporal, fixând-o în eternitate: „...cu ideea artei ca stabilitate a mobilismului existențial, ne aflăm chiar între antinomiile estetice ale viziunii proustiene, organizată în spațiul dintre „modern” și „străvechi”, dintre „fluctuant” și „imuabil”, dintre „particular” 1 op. cit., p. 148 2 op. cit
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
aflăm chiar între antinomiile estetice ale viziunii proustiene, organizată în spațiul dintre „modern” și „străvechi”, dintre „fluctuant” și „imuabil”, dintre „particular” 1 op. cit., p. 148 2 op. cit., p. 149 3 op. cit., p. 152 4 op. cit., p. 153 77 și „general”, „temporal” și „etern”, „subiectiv” și „obiectiv”, opoziția cea mai de seamă, care își asumă pe toate celelalte și devine astfel cheia creației proustiene întregi, fiind „natura” și „cultura” cu dubla lor mișcare de a se transmite concomitent una în alta.”1
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
titlul Un mandarin al spiritului (ca o curiozitate notăm faptul că evocarea este scrisă la timpul trecut, vorbind despre un Vladimir Streinu defunct; or, autorul Paginilor de critică literară s-a stins la 26 noiembrie 1970. Cu siguranță că precizarea temporală de la finele evocării - octombrie 1970 - este convențională, ca să nu spunem eronatăă. Reținem această frumoasă frază de încheiere: „Omul avea un cap de veche statuie și gesticulația decisă și demnă a unui tribun. În figura și în răcoarea marmoreeană a stilului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ce se ascund În crăpăturile rocilor, vulturi cu coadă evantai și ulii porumbari planează deasupra ravenelor, papagali pitici cuibăresc În scorburile copacilor 364. „Vremea Visării se referă nu numai la actul inițial al creației ancestrale, dar și la o dimensiune temporală perpetuă.... Vremea Visării și călătoriile strămoșilor sunt realități vii, prezente, În care se pot integra prin cântecele, poveștile și dansurile ceremoniale. Ținutul este ca un text viu, În tipografia sa este Înscrisă povestea Vremii Visării, iar «melodiile», care se 362
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
olandezilor de a cuceri orașul la Începutul secolului al XVII-lea s-a soldat cu eșec. Regimul spaniol a făcut cu greu față numeroaselor răscoale anticoloniale, revolte chineze (1603,1639), implicarea În Războiul de Șapte ani (1756-1763), soldat cu ocuparea temporală a cetății Manila de către britanici. După redobândirea insulelor de către Spania, regele Carlos al III-lea a emis un decret prin care ridica orașul-capitală la rangul de 791 H.Matei, S.Negruț, I.Nicolae, op. cit., p. 180. 792 I.Ivanici, op. cit
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
EPO/corecției anemiei renale asupra incidenței nu a fost stabilit cu certitudine, populația studiată fiind caracterizată prin importante variații în timp ale parametrilor demografici. Rolul heparinei utilizată ca anticoagulant în timpul ședinței de hemodializă în geneza AVC hemoragic este discutabil, relația temporală dintre administrarea heparinei (care, de altfel, are un timp de înjumătățire foarte scurt) și apariția hemoragiei cerebrale nefiind demonstrată [Iseki et al., 1993]. Ateroscleroza (ATS) precoce la pacientul renal determinată prin ecografie duplex a arterelor carotidiene Ecografia de înaltă rezoluție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
ca și Scriptura, „ne aduce aminte de toate prototipurile și suntem duși în preajma lor”, făcându-ne prezentă existența lor prin har. Familia este esențială pentru creșterea Bisericii în lume, pentru răspândirea credinței în lume, în spațiu, dar și în durata temporală prin transmiterea din generație în generație a mesajului evangheliei mântuitoare, aceasta întrucât „credința se învață, se practică și se transmite numai dinlăuntrul unei comunități creștine care este constituită din familii. Biserica se extinde în timp și spațiu prin familia creștină
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
dezvoltarea de resurse (umane, facilități sanitare, bunuri sanitare) 5. furnizorii de servicii de sănătate: preventive, curative, de îngrijire și recuperare Un SIS bine organizat are urmatoarele caracteristici: -acoperire generală -accesibilitatea populației la îngrijiri de sănătate sub aspect economic, geografic și temporal -performanța medicală (calitatea actului medical), satisfacția utilizatorilor și a furnizorilor -continuitatea îngrijirilor de sănătate pertinentă față de nevoi (servicii concordante cu morbiditatea și mortalitatea regională) -acces egal al tuturor indivizilor la îngrijiri -posibilitatea pacientului de a alege furnizorul de îngrijiri de
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
Secundare (indirecte)- informațiile obținute de la anturaj sau membrii echipei medicale, precum și din documente medicale anterioare și literatura de specialitate După caracterul informației: Subiective = acuzele pacientului Obiective = modificări sesizabile cu ajutorul organelor de simț + informații obținute cu ajutorul examenelor de laborator După caracterul temporal al informației conținute: Actuale (prezente): informații valabile în momentul evaluării și potențial variabile; Anterioare (trecute): informații asupra istoricului medical familial și personal. După potențialul de schimbare al conținutului informației: Stabile (invariabile): -date generale (nume, sex), -cu caracter demografic (rasă, religie
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
cu rezultatele din gramatica structurală, v. Guțu Romalo 1968) tipologia trăsăturilor lexicalizate de română, rezultat care ne va permite să identificăm mai exact proiecțiile discrete din câmpurile sintactice de mod, timp și aspect; pentru moment, trăsături aspectuale ca perfectiv / imperfectiv, temporale ca prezent / non-prezent și de mod ca indicativ / subjonctiv/imperativ, bine delimitate ca opoziții în gramatica structurală, apar a fi extrem de relevante 3.1.3 Derivarea structurilor analitice 3.1.3.1 Nivelul deplasării verbului în structurile analitice Structurile analitice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în valorizarea trăsăturilor de timp • o analiză transparadigmatică a formelor verbale românești (sarcină a unei cercetări viitoare) va stabili ce trăsături de gramatică universală sunt active în (morfo)sintaxa verbului românesc • un aspect care necesită cercetări mai amănunțite privește interpretarea temporală a formelor modale irrealis Relevanța faptelor examinate • poziția înaltă atât a formelor sintetice, cât și a formelor analitice în conjuncție cu deplasarea verbului ca grup explică în mod direct efectele de adiacență din grupul verbal (v. §1 supra) • acceptând ideea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că verbul de gerunziu se ridică până la proiecția de Aspect, iar Niculescu (2013) argumenteză că proiecția flexionară până la care se ridică gerunziului este proiecția de Timp. Analiza aspectuală (Avram 2003) face predicții corecte privind interacțiunea dintre aspect și (in)dependența temporală a gerunziului și explică de ce gerunziul acceptă în structura internă patru dintre cele cinci clitice adverbiale / semiadverbe, și anume pe cele cu interpretare aspectuală (cam, mai, prea, tot)68, însă nu și cu cliticul adverbial și care are interpretare temporală
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
temporală a gerunziului și explică de ce gerunziul acceptă în structura internă patru dintre cele cinci clitice adverbiale / semiadverbe, și anume pe cele cu interpretare aspectuală (cam, mai, prea, tot)68, însă nu și cu cliticul adverbial și care are interpretare temporală (echivalent cu deja: Ion a și venit sau imediat: Cum îl chemam, și venea) (124b). În schimb, analiza temporală (Niculescu 2013) explică în mod elegant capacitatea gerunziului de a avea subiect propriu, diferit de subiectul din principală, și de a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
anume pe cele cu interpretare aspectuală (cam, mai, prea, tot)68, însă nu și cu cliticul adverbial și care are interpretare temporală (echivalent cu deja: Ion a și venit sau imediat: Cum îl chemam, și venea) (124b). În schimb, analiza temporală (Niculescu 2013) explică în mod elegant capacitatea gerunziului de a avea subiect propriu, diferit de subiectul din principală, și de a îl marca nonambiguu cu cazul nominativ (124c). O sugestie teoretică din Chomsky (2007, 2008); Richards (2007) privind "moștenirea" trăsăturilor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
formării gramaticii V2 relaxate a limbilor romanice vechi, fază de tranziție în trecerea de la latină la limbile romanice. Această categorie include situații în care verbul se deplasează la C în condițiile în care este precedat de propoziții subordonate condiționale sau temporale, de ablativul absolut, de negație, de adverbe/grupuri adverbiale. Cu privire la româna veche, este de reținut și observația Rodicăi Zafiu (2014), conform căreia inversiunea (deplasarea V-la-C) din propozițiile principale este o strategie de "solidaritate" între anumite blocuri sintactice (relativă liberă/propoziție
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
flexionar și se încorporează prin adjuncție la stânga în structura verbului - semantica și distribuția diferită a semiadverbelor arată că acestea sunt generate în proiecții diferite: majoritatea semiadverbelor sunt aspectuale (generate în Asp0), însă un semiadverb ca și este la limita dintre temporal (anterior) și aspectual (perfectiv); în timp ce mai a beneficiat de o analize mai detaliate, pentru alte semiadverbe este nevoie de analize mai amănunțite care să coreleze semantica cu poziția lor de generare, derivând și restricțiile de combinare specifice • deplasarea verbului în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
aici de acum 2 ore). De altfel, în lingvistica romanică, s-a subliniat în repetate rânduri că prezentul perfect este una dintre valorile perfectului compus bazat pe descendenții verbului habere (v. Squartini și Bertinetto 2000 și referințele). 50Și cu valoare temporală (A și venit), nu și focalizator (Și Ion m-a întrebat despre tine). 51 Numite și "clitice Wackernagel" / "clitice de poziția a doua". 52 Unii autori le denumesc pe cele din urmă clitice orientate spre V(erb) (e.g. Hill și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]