KorAP: Find »[drukola/base=urî & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...245 246 247 ...326 >

8,137 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651

de sfoară? Concentrează-te, și nu face excepție În ura ta pentru oameni. Iubește numai patinajul și pe Arthur. Tu te antrenezi pentru patinaj și visezi pentru Arthur. Vrei glorie, admirație vei avea dacă vei ști să lupți și să urăști. 1 septembrie 1960 (joi) S-a scurs atât timp de când n-am mai scris... Am fost la mare, apoi la Mălăiești și numai eu știu câte lacrimi m-a costat această vacanță. Fredy nu s-a ocupat deloc de mine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
corpului ei, niciodată nu aș fi Îndrăznit s-o dezbrac, eram Îndrăgostit de ea ca ființă pură, ce trăia exclusiv prin ochi. Probabil (chiar este sigur) că nu m-aș fi prins atât În această capcană, dacă ar fi fost urâtă, căci nu era deloc urâtă, Însă este important că eu păstram În mine un sentiment de o puritate dureroasă, fiindcă, dacă cineva mi-ar fi spus un singur cuvânt trivial despre ea, aș fi fost În stare să-l ucid

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
avut grijă să-și exprime această mirare jignindu-mă: „De data aceasta, n-am ieșit prea bine“, a spus el uitându-se spre noi; apoi a adăugat, aproape iritat, privindu-mă pe mine: „Ai luat dumneata un premiu“. L-am urât, pentru că n-am Înțeles de ce premiul adus de mine nu trebuia să-l bucure În egală măsură sau poate că eu eram atât de neînsemnat, că nu merita să se pună preț pe o reușită a mea. Probabil că, În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
Dar de ce nu-mi place societatea, de ce mă Închid mai bine În mine? Poate pentru că mi-a intrat În suflet ura pentru acea societate dușmănoasă de la patinaj și instinctul de conservare mă Îndeamnă să fug de oameni... dar eu nu urăsc pe nimeni, pe cei de la patinoar Îi disprețuiesc doar. Atunci... de ce fug de lume? Îmi zic mereu: ori cu Petre, ori singură, Însă niciodată cu alții. De ce? De ce tocmai acest Petre să-mi fie exclusiv tovarăș, chiar când nu e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
sau dacă măcar ar acorda un interes oricât de mic culturii, l-aș iubi oare mai mult? Da, categoric da. El mi-a spus că o să-mi treacă mie „fumurile astea cu cenaclurile literare“, ei, oare nu trebuie să-l urăsc pentru asta? Nu pot. Am ales pentru dragoste o imperfecțiune. Ce folos că Îmi corespunde fizic, dacă este diform din punct de vedere moral? E Într-adevăr diform, că eu nu-i pot Înțelege lenea și lipsa de interes pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
a greșit dăruindu-mi prea mult. Atitudinea ei se schimbă, Își retrage feminitatea rănită de brutalitatea mea, devine la loc băiețoasă, seacă. Bravează defensiv. (azi) Primesc un bilețel de la ea, după ce ne-am despărțit, În ora de seminar: „Nu mă urî că te doresc; Încă ești unicul meu bărbat; nu pot să te las să pleci așa, fără să Încerc tot ceea ce omenește Îmi e posibil ca să te rețin lângă mine; probez toate trucurile, plâng, sunt tristă, mă dau cu capul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
povestit. I-am spus să nu spună de acest telefon nimănui, dacă va spune cuiva, va spune exact celui de care mă tem cel mai mult și care nu-l va Îndemna decât la rău. Acest om mă disprețuiește, mă urăște chiar; pe el Îl iubește cu o dragoste, posesiune egoistă, speculativă, de mine se teme. Cea mai bună soluție e Înlăturarea mea și determinarea pe toate căile a lui Mircea de a renunța la mine, de aceea mă descrie Într-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
Petre, cerându-l În ajutor. Am făcut totul pentru sentimentele pure ale primei iubiri, am rupt din mine școală, patinaj, Îl iubeam nespus de mult. Și În acele seri tăcute și triste, În care așteptarea se dovedea zadarnică, În loc să-l urăsc și să-l alung, Îl iubeam mai tare. Era o obsesie dureroasă, un Început de nebunie. Acum de-abia mă mir cum nu m-a impresionat incultura lui, de proporții gigantice, acum mă mir de ce eu Îl iubeam atunci când Îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
publicul, atunci când ne-am avântat din nou Împreună, mi-am dat seama că nu pot să-l alung de lângă mine, e atât de bine cu el, suntem veseli, uit de toate, de ce să alerg acolo unde toți mă alungă, mă urăsc, mă chinuiesc? M-am gândit mult, cred că m-am gândit bine și În cele din urmă am renunțat, nu mă voi ridica pe ruinele altora. Vai, și când m-am trezit din nou liberă, cu Marinică lângă mine! Parcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
mă Îngrozești cu privirea, mă Îngrozești cu starea ta generală din ce În ce mai proastă. De ce vrei să mori? Oare ai terminat tot ce aveai de Împărțit cu lumea? De ce nu pot să te iubesc? Altul ca tine nu voi mai găsi niciodată. Urăște-mă, lovește-mă, dar nu te distruge pe tine. Cornel, mă auzi? Ce e cu tine, Cornel? 14 octombrie 1962 (duminică) Am citit din Întâmplare ultima observație. Am râs, ca de orice banalitate. Cornel e acuma cu Liliana și Liliana

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-i băgau aparatul În ochi. Persoanele feminine erau foarte solicitate, să vezi ce se mai aranjau damele. Bucuria lor! În sfârșit, te rog ceva, iartă-mă... pentru că eu n-am să mi-o iert niciodată. Orice-ar fi, chiar dacă mă urăști, de fapt, ai tot dreptul, trebuie să vorbim neapărat. 22 aprilie 1963 (luni) Acuma, când sunt beată criță, trebuie să scriu, c-așa-mi dictează nu știu ce În mine și tulbure, să spun c-am băut singură, singură, singură, fără nimeni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
cu durerea mea, pentru ce am băut, pentru ce am plâns? Ca un copil fără nimeni pe lume. Iubesc, iubesc pe nimeni și nimeni nu mă iubește. Pe cine iubesc? Pe nimeni. De cine sunt iubită? De nimeni. Felicia, te urăsc pentru că mi l-ai suflat pe V. Felicia, te urăsc fiindcă urăsc toți oamenii mai deștepți ca mine. M-am Îmbătat ca să pot uita. Vai, dac-aș ști că plâng, plâng, plâng, plâng, plâng. Du-te dracului Împreună cu toți bărbații

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
plâns? Ca un copil fără nimeni pe lume. Iubesc, iubesc pe nimeni și nimeni nu mă iubește. Pe cine iubesc? Pe nimeni. De cine sunt iubită? De nimeni. Felicia, te urăsc pentru că mi l-ai suflat pe V. Felicia, te urăsc fiindcă urăsc toți oamenii mai deștepți ca mine. M-am Îmbătat ca să pot uita. Vai, dac-aș ști că plâng, plâng, plâng, plâng, plâng. Du-te dracului Împreună cu toți bărbații! Ce crezi, că n-am cui să mă vând? Adio

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
un copil fără nimeni pe lume. Iubesc, iubesc pe nimeni și nimeni nu mă iubește. Pe cine iubesc? Pe nimeni. De cine sunt iubită? De nimeni. Felicia, te urăsc pentru că mi l-ai suflat pe V. Felicia, te urăsc fiindcă urăsc toți oamenii mai deștepți ca mine. M-am Îmbătat ca să pot uita. Vai, dac-aș ști că plâng, plâng, plâng, plâng, plâng. Du-te dracului Împreună cu toți bărbații! Ce crezi, că n-am cui să mă vând? Adio, sentimente pure

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
ceva amândoi. Ce târziu se pot satisface pasiuni care demult mă terorizau, iar acum au devenit simplă curiozitate! Am fost considerată la ședință o cantitate neglijabilă. M-am enervat destul de bine, noroc de prietenii mei hocheiștii, care m-au dispus. Urăsc mediul acesta de patinaj. E atâta prefăcătorie, atâta meschinărie În el! 5 mai 1963 (duminică) Petre, Eugen... Care din ei? De ce nu unul Într-o seară, celălalt a doua seară etc.? Așa va fi. Trebuie multă abilitate, dar e cazul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
și plânsul, la extremele lor, au aceleași hohote În lumină prea multă sau În Întunericul cel mai negru ești la fel de orb... Când m-ai cutremurat cu fiorul iubirii, n-am știut că același tremur Îmi va da și ura... Te urăsc, Martin. 2 decembrie 1964 (miercuri) Mă doare parcă o renunțare pe care n-am avut-o... 11 decembrie 1964 (vineri) Lui Martin. De ce mă chinui să fiu frumoasă când treci tu? De ce sunt sfioasă și nu mă regăsesc În preajma ta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
nu l-am fi crezut. La cine să mă plâng că-mi apari noapte de noapte În visuri nedorite, dar care mă chinuie până la strigătul de bucurie? 31 mai 1965 (luni) Iată, rup toate florile albe pe care le-am urât totdeauna și le presar Încet deasupra pământului sub care tu ai Îngropat Dragostea... Nu-ți plac darurile mele, mă alungi... te vrei gol, te vrei trufaș, dar va trebui, pentru că așa se face, să suporți povara cerului și-a tuturor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
sunt pline de reguli de circulație. Oameni au vrut să mă strivească și mi-au zvârlit În față, cu dușmănie, povara umbrei lor. Oameni au vrut să treacă prin mine, dar s-au rătăcit În nu știu ce labirint și m-au urât, crezând că i-am Înșelat. Oameni și-au aruncat zdrențele de dragul meu și m-am oprit din drum ca să-mi potrivesc haina pe măsura luminii din ei; ei, cei goi și adevărați. Oamenii știu să prețuiască doar ceea ce corespunde regulilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428

un concediu. O săptămână, zece zile. - Da? - Vorbește cu șeful tău. - Da. Sigur. Ar trebui să fac asta. Welles se ridică de pe scaun și se îndreptă spre partenerul ei, care era acum îngrijit de un medic. Avea o rană destul de urâtă pe gât, dar în rest părea să fie totul bine. Echipa de tehnicieni se oprise în fața ușii spre coridorul unde se avusese loc incidentul și începuse să-și despacheteze arsenalul: echipamentele de colectare a dovezilor, camerele video, aparatele foto. Sachs

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
mult îți place să cânți la ianină? - Foarte mult. - Păi vezi, la fel de mult îmi place și mie ce fac. - Aha. Bine, spusese ea. Chiar dacă nu era deloc bine. Pentru că a cânta nu înseamnă a-i face pe oameni să te urască și să vrea să te ucidă. Își miji și mai tare ochi și se concentră. Măcelări o dată un pasaj și încercă din nou. Iar acum, aflase ea, urmau să se mute în alt loc pentru o vreme. O zi sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
cu capul spre dormitor. - Am văzut niște schițe pentru afișe promoționale acolo. Presupună că tu le-ai făcut. Numele de pe ele era „Malerick”. Ăsta ești tu acum, nu? Ucigașul aprobă. - Ceea ce v-am spus mai devreme e adevărat: chiar îmi urăsc vechiul nume, urăsc tot ce ține de mine înainte de incendiu. Era și așa greu să mi se amintească de vremurile acelea. Acum îmi place să mă consider Malerick... Cum v-ați seama? - După ce coridorul de la Centrul de Detenție a fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
dormitor. - Am văzut niște schițe pentru afișe promoționale acolo. Presupună că tu le-ai făcut. Numele de pe ele era „Malerick”. Ăsta ești tu acum, nu? Ucigașul aprobă. - Ceea ce v-am spus mai devreme e adevărat: chiar îmi urăsc vechiul nume, urăsc tot ce ține de mine înainte de incendiu. Era și așa greu să mi se amintească de vremurile acelea. Acum îmi place să mă consider Malerick... Cum v-ați seama? - După ce coridorul de la Centrul de Detenție a fost sigilat, ți-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584

asta ar fi deja prea mult, chiar și pentru sinele meu reconstruit), m-am oprit afară. M-am torturat singură vreme de câteva clipe, plină de încordare, privind prin ferestrele mari și căutând în grabă acel ceva pe care îl uram și, totodată, voiam să-l descopăr. Ce ciudat, m-am gândit, că sunt aici și mă uit cu aceiași ochi, stând pe aceleași picioare, îmbrăcată- mi-am coborât privirile asupra mea -, da, îmbrăcată cu aceeași haină pe care o aveam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
Am stat nemișcată vreme de o clipă, încruntându-mă, apoi m-am dus la chiuvetă și am luat alt cartof. De ce fac mereu așa? De ce mă iau mereu de el? Are abia șaisprezece ani: e doar un copil. O să mă urască dacă o țin tot așa. M-am întins și am pornit micul radio cu baterii așezat lângă chiuvetă, dar sunetul dulce și melodios al lui Delius m-a făcut doar să mă simt mai rău și am trecut repede pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
dacă pot să-l chem înapoi pe domnu’ C ca să mă scape de el, dar nu aveam nimic să-i pot spune clar, doar sentimentu’ că nu vine de fiecare dată la casa mea din întâmplare. Ajunsesem chiar să-l urăsc, când am văzut că se apropie cu un coș cu vreo patru sau cinci lucruri în el. De ce nu face mai multe cumpărături cu cărucioru’, o dată pe săptămână? Nu era vorba că nu prea are bani, îți dădeai seama dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]