6,807 matches
-
și cornut incepu a râde hâd și strâmbându-se: [...] încă un suflet nimicit cu totul!”. Desăvârșirea cunoașterii se realizează doar prin cunoașterea de sine, de aceea Novalis afirmă urmatoarele: "Calea cea tainică duce spre interior. E in noi, sau nicăieri veșnicia cu lumile sale, trecutul și viitorul". Drumul pe care îl parcurge Dionis spre un centru aflat in adâncul ființei, necunoscut, relevat prin intermediul ajutorului faustic: „Adâncimea mea tu o ai in tine, numai încă nedescoperită.”. În a doua parte a nuvelei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
semnată doamna Pavescu, care menționează că am plătit chiria integral pentru anul 1991. 1991? Ce an o fi acesta? Oare atât de mult miaș fi dorit să trăiesc? Dacă asta era dorința mea cândva, astăzi o anulez în totalitate. Nici veșnicia nu e întru totul bună. Dacă aș ști că trăiesc veșnic, sau măcar sute de ani, aș lăsa totul de pe o zi pe alta, aș scoate din mine omul leneș, și i-aș da drumul să trăiască. Poate că dacă
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
la țară. În definitiv, în această societate în care se pare că bărbaților nu le este foame, nu se murdăresc și nu murdăresc, numai în 83% din cazuri doar femeile gătesc și spală, e treaba lor să continue dialogul cu veșnicia măturii, sobei cu lemne, albiei de rufe, găleților cu apă. Dacă vor să scape de această condiție, nu iau din banii publici, ci dau din nou, în calitate de menajere, surori medicale, culegătoare, uneori chiar prostituate în Europa de Vest, care discriminează pozitiv femeile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cutumele instituționalizate și, în context, orice tentativă de apărare a demnității spirituale a femeilor. Doar nu o să ajungă să vadă ex-lumânărese, ex-spălătorese și ex-colivărese căscând gura în biserică și predicând cuvântul lui Dumnezeu! În peisajul nostru mioritic, în dialog cu veșnicia, nu există Aquis Comunitar al cultelor încât să spună patriarhia, asemenea guvernului: „Da, să trăiți!”, prin urmare schimbarea pare actual imposibilă. Cine contestă până și lucruri elementare: tratarea femeilor ca spurcate, potrivit tradiției vetero-testamentare (Leviticul) și nu a Evangheliilor? De ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
această cale a „pierzaniei”, bisericile protestante ajung, rând pe rând, nu doar să recunoască accesul pastoral femeilor, ba chiar mai mult, să le accepte ca episcopi. Cu alte cuvinte, să redea femeilor deplina demnitate spirituală. În dialogul nostru românesc cu veșnicia nici măcar nu râvnim să ridicăm ochii din podele, să fim eliberate de imaginea de spurcate, de necurate, necum să ne recunoască cineva capul propriu în probleme duhovnicești. Caut în calendarul ortodox, de exemplu ziua de 22 iulie: nu este sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
percepție ține și de cultura țărănească, eu îi spun cultură parastaso-centrică, ești prețuit în momentul în care ești mort. De toată treaba aceasta se ocupă femeile rămase. Ele sunt învățate ca după o anume vârstă să aibă un dialog cu veșnicia, în sensul pregătirii concrete a lucrurilor legate de moartea celor din jur. Ești învățată că ești morală dacă suferi. E o plăcere de a pretinde că te chinui, adică trăiești în mare parte într-o cultură sado-masochistă și rurală și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și tot mai cerute în primul rând pentru calitățile lor magice, dăruite de zei. Pentru că numai zeii puteau dărui unui metal calitatea de a fi indestructibil, adică de a fi veșnic. Și pentru că și viața zeilor era raportată tot la veșnicie, omul a denumit aurul ca fiind metalul zeilor. Există legende și credințe conform cărora acest metal nu s-ar fi creat pe pământ, ci ar fi fost adus pe pământ de către zei. De aceea oamenii venerează metalele prețioase așa cum îi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
dispar odată cu venirea toamnei și de care nimeni nu-și va mai aminti niciodată nimic. Legătura dintre om și aur are această încărcătură magică, veche și profundă. Este o legătură a bătăliei cu nimcnicia și derizoriul, care încearcă să sfideze veșnicia prin folosința unui material veșnic. Dacă religia este o reflectare a omului și a spaimelor sale, a fricii primare și primitive, atunci aurul este un element, un reper al acestei religiozități. Apropierea de aur și divinizarea aurului a fost soluția
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
întâmpla cu mii de ani în urmă. Aurul înseamnă permanență și exaltare. A avea aur este și azi, în mintea multora dintre noi, un simbol al apartenenței la o lume aleasă, bogată, stabilă și care își permite relații bune cu veșnicia. Aurul a fost și este metalul care face inimile să bată cu putere, care provoacă războaie și conflicte. Pentru aur omul a uitat că este om și aurul este cel care, promițându-ne alte orizonturi, ne-a pus și ne
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Stimate domnule Stanley H. Barkan, vă mulțumesc mult pentru bunăvoința de a răspunde la întrebările puse. Să încheiem, citându-l pe Martin Heidegger: Faptul că suntem un dialog înseamnă totodată și la fel de originar: suntem o tăcere". Traducere interviu: Olimpia IACOB VEȘNICIE (o notă de "subsol" după Donald Lev) Am sărit de pe Brooklyn Bridge. De două ori. Dar nu mi-a ieșit. Nu am murit. Cei de la Guinness Book of World Records m-au sunat, au spus că ar trebui să mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Book of World Records m-au sunat, au spus că ar trebui să mai încerc o dată: dacă trăiesc, voi stabili un nou record. Am sărit, așadar, și a treia oară, și mi-a ieșit. În cele din urmă am dobândit. . . Veșnicia? Traducere: Olimpia IACOB Comentarii critice Cronică la volumul lui Stanley H. Barkan, Abecedarul Fructelor și Legumelor (Sofia, Bulgaria: AngoBoy, 2012) în PLR 41. "... Opera lui Stanley H. Barkan este accesibilă și lirică, colorată cu înțelepciune profundă și răsunătoare, amintind de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a trântit el grămadă la pământul lui în așteptarea veninului izvăvitor, dar... surpriză: părea c-a ostenit și el, ditamai balaurul, și-acum se târâie cu mine-poale, nu-mi rămâne decât să aștept, să așteptăm, el este EL, târâtorul hărăzit veșniciei târâtura, nu se știe încă de către cine, Șarpele... timpul... pământul. TOT MAI STRĂIN Tot mai străin de lume și de ceilalți, ăștia, și ei, tot mai străini de-aceeași lume (ori de alta...), străini de ei, de vii, de morți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
doliu la trăsură, dar i s-a interzis, neiertându-i-se originea modestă și parvenirea în lumea aristocratică. Suferința cauzată de pierderea amantului regal a făcut-o să mai reziste doi ani, după care l-a urmat și ea în veșnicie. Cai Zong / Jadeita cea Mare (1625-1645) Conduși de Nuerhachi, manciurienii au cucerit mai multe ținuturi din China de Nord-Est și au constituit un stat în perioada 1616-1621. Ambiția lor de a se extinde și de a cuceri capitala s-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și beam, ca pe-un venin, Din ochiul ei, cer vînăt de uragane plin, Plăcerea ce ucide și vraja care doare. Un fulger... apoi noapte! Făptură fără drum, Tu care c-o privire m-ai renăscut de-odată, Abia în veșnicie te voi vedea de-acum? În alte părți, departe [de-aici]! tîrziu! sau niciodată! Căci nu-mi cunoști cărarea, nu știu spre ce mergeai O, tu cea pe care-aș fi iubit-o, o, tu care știai!12 Cele două
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
narativă a perfectului simplu și a persoanei a treia din versul 4 basculează în interlocuția imaginară. 9. [P4] Un fulger... apoi noapte! [P5] Făptură fără drum 10. Tu care c-o privire m-ai renăscut de-odată, 11. Abia în veșnicie te voi vedea de-acum? 12. [P6] În alte părți, departe de-aicea! Tîrziu! Sau niciodată! 13. [P7] Căci nu-mi cunoști cărarea, nu știu spre ce alergi, 14. O tu, cea pe care-aș fi iubit-o, o, tu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
regretului pentru ceea ce nu s-a împlinit în trecut. Ca și conjunctivul perfect, acest timp exprimă un proces trecut fictiv, imaginar. Întîlnirea este deplasată într-un loc îndepărtat (În alte părți, departe de-aicea) și într-un timp fără timp (veșnicie). La schimbările verbo-temporale se adaugă trecerea de la percepția auditivă și vizuală la epistemic (nu cunoști, nu știu, tu care știai). Putem considera aceste versuri atît ca o situație finală-Pn5, cît și ca o evaluare finală-PnΩ datorită prezenței puternice a naratorului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ochiul EI, cer vînăt de uragane plin, PR Pol Plăcerea ce ucide și vraja care doare. PR PR <3> Un fulger... apoi noapte! FĂPTURĂ FĂRĂ DRUM, Tu care c-o privire m-ai renăscut de-odată, PC Pol Abia în veșnicie TE voi vedea de-acum? V <1> În alte părți, departe de-AICI! tîrziu! sau niciodată! [TU + apostrofe] Căci nu-mi cunoști cărarea, nu știu spre ce mergeai PR PR IMP O, TU, cea pe care-aș fi iubit-o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Pe macii ce se ofilesc în noi. SINE NOMINE II Mi-e sufletul de piatră spartă Nisipul inundat Într-un ocean Mi-e glasul blând care mă ceartă Mi-e sufletul și stâncă și mărgean. Ți-e sufletu-mpietrit în veșnicie În unda mărilor secate Ți-e binele și răul care știe Ți-e sufletul de tine prea departe. Mi-e binele tivit in galbene dantele În rochii de mirese părăsite Mi-e gândul bun în fapte rele Mi-e binele
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
nerăbdare să treci de partea organizatorică și să ajungi în cameră, de unde poți începe să trimiți mail-uri, să citești, să dai telefoane, să faci o comandă prin room-service sau doar să ceri o casetă video. Dar trebuie să aștepți o veșnicie la rând, când nu ai nevoie de altceva decât de cheia de la camera rezervată, deoarece restul tranzacției s-a realizat dinainte la telefon sau printr-un agent de turism. Un hotel pe care l-am vizitat cândva a făcut ceva
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
vedere, capitolul despre spațiu este revelator pentru eforturile sale deoarece concepția asupra spațiului pare să oscileze, în ultimii săi ani, între o prioritate acordată cadrului reprezentării colective și un mod de a privilegia materialitatea spațiului ca origine a virtualei sale veșnicii, putînd să se interiorizeze, la rîndul său, ca un cadru al memoriei colective. Dacă unitatea operei lui Halbwachs se manifestă în Memoria colectivă ca încercare de sinteză a concluziilor din fiecare etapă a ei, unitatea operei trebuia așadar să fie
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
această ocazie, într-o nișă din altar,s-a așezat - cum se face din bătrâni - „Scrisoarea vremii”, care s-a pecetluit și care va rămâne acolo până la o nouă eventuală sfințire. Am aflat - cu surprindere - dragul meu prieten, că în veșnicia oricărui sfânt lăcaș femeile au o singură zi în care pot intra în altar și pot săruta cele sfinte, aceasta fiind ziua sfințirii...Mi se pare mult prea nedrept, dragul meu. Noi însă hai să pornim mai departe, către satul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
uretră. Adică prin penis. Cei doi malaci au început să chicotească. — Așa, pe viu? — Nu doare tare și nu durează mult. Și sonda nici nu e mare. E de grosimea unui creion. A durut foarte tare și a durat o veșnicie. Imobilizat de cei doi malaci, aproape că nu puteam respira. La un moment dat, i-am cerut medicului să înceteze supliciul. Nu eram unul din regii blestemați. Dar el nici n-a vrut să audă. A încetat brusc și a
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
boală și necaz. Tot acest drum în activitatea mea a însemnat o viață prin care am iubit omul așa cum este el, din toată inima. În decursul vieții am avut mulți prieteni, majoritatea însă s-au stins și au trecut în veșnicie, puținii care au mai rămas au ajuns la o vârstă înaintată, greu de ținut legătura cu ei. Unul dintre ei este mai activ și acela este bunul meu prieten Dumitrașcu Leon, care din timpul studenției și până în zilele de azi
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
N. Steinhardt, Lecturi inedite (Dacia, 2000, ediție îngrijită de Ioan Pintea), sub titlul Cuvânt înainte la o carte despre Eminescu. ,,Și pentru S. Paleologu opera de artă, frumosul, respectiv opera de artă eminesciană înseamnă trecerea din Timp (vremelnicie, durată) în Veșnicie și Încremenire (termen inspirat, probabil, de ce realizează arta fotografică, și ea fixare, încremenire, izbăvire de cinetică însă mecanică, neradiantă, nemultiplicatoare de sensuri a unei fracțiuni de timp și de viață). Arta în concepția aceasta nesuperficială, neartificioasă, necopilăroasă, neartizanală, prefigurează, înaintea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
românească nu cuprinde însă numai lumea de aici, ci și lumea de dincolo...", "De unde "fatalismul" românesc, definit nu ca indiferență față de condițiile concrete ale faptei, ci ca integrare a făpturii în ritmul universal..." ori "...purtarea românului e totdeauna ancorată-n veșnicie", aparținând lui M. Vulcănescu, cel ale cărui teze Steinhardt le contestase inițial, pentru ca mai apoi să-l considere un "spiritus rector al epocii". Dar nu îi contestase el la debut și pe Eliade, Noica ("îngerul meu păzitor"), Cioran și pe
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]