8,168 matches
-
-i împrumut eu, mi-i dați înapoi când vin pe la Pungești. Acest om de treabă și cu suflet bun s-a dovedit a fi o rudă îndepărtată, Neculai Brut era numele lui. Este de prisos să spunem că la prima venire a acestuia în târgul Pungești, soții Gheorghiu s-au achitat de datorie. Capitolul XXII Cine-i vinovat? Sărbătoarea sfinților arhangheli Mihail și Gavril anului 1941 i-a găsit pe soții Gheorghiu într-o situație mai bună atât ca bună stare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
suflet și cumsecade. Puțin după aceea, la aceeași adresă, sosesc două învățătoare din București: fiica gazdei și sora Mariei, Ileana, care acum se întorceau de la Ocna Sibiului de la tratament. Maria se afla acolo întâmplător pentru a ține companiei gazdei, până la venirea celor două învățătoare. Și eu care... credeam că Maria e fiica respectabilei gazde... Întâmplător fac o bună impresie și celor două învățătoare, colege la aceeași școală din București. Amândouă îmi sunt favorabile, sfătuind-o pe Maria să nu-mi refuze
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
eram un om pierdut și numai o minune mai putea să mă readucă la viață! Cu ajutorul Celui de Sus minunea se înfăptuise. Tot atunci am observat lipsa cărților pe care le avusesem până atunci. Tata mi-a sus că, la venirea armatelor sovietice „eliberatoare?!?”, un vecin l-a avertizat să ascundă orice carte fiindcă sovieticii îi considerau burghezi pe cei care au cărți și că-i împușcă. De frică, tata a îngropat toate cărțile, inclusiv caietele mele cu rezumate și însemnări
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
război neexecutarea ordinului era trădare și erai fără milă sancționat! Acum, puterea populară impunea voința sa și sancționa la fel de aspru! Disperare în familie! Supărare pentru tata și mama! Cât de mult s-au bucurat cu trei ani în urmă de venirea mea în sat și acum urma să ne facem bagajele... Am discutat mult cu tata, bărbătește. E de acord cu plecarea, mărturisindu-mi că în ultimul timp mi-a dus grijă mai mult ca atunci când eram în război și că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
probabil și al meu. Glasul desperării și al fricii cuibărite atâția ani se auzea exprimat către provincie, unde era... liniște!... Am urmărit la televizor evenimentele. Despachetez imediat și repun în funcție televizorul și urmăresc desfășurarea evenimentelor ce au survenit cu venirea unora și plecarea altora, cu instaurarea noii puteri revoluționar-democrate, cu Iliescu în frunte. Prima revoluție transmisă la televizor. Informațiile și contra-informațiile se băteau cap în cap semănând nesiguranță, derută și îngrijorare generală. Mulți teroriști care trăgeau din orice poziție - așa
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pentru viitorul ei și al feciorului său! M-am bucurat că era apreciată atitudinea mea în acel moment de răscruce „de vânturi și de vreme” pentru ea!... Se apropia vertiginos momentul plecării mele în țară. M-am bucurat extrem la venire și acum îmi părea rău că plec. Cât de frumos petrecusem această lună la Paris și cât de repede trecuse! Mi-a spus hotărât că acum știu drumul către ea, că voi mai reveni încă și încă. Păcat să nu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
basm, căpătăm unele informații de la oameni în vârstă, care-și mai aduceau aminte de acele vremuri și evenimente memorabile! Pentru că timpul nu stă în loc, începem să ne gândim la drumul de întoarcere spre Paris. N am urmat același traseu de la venire, ci am ocolit spre dreapta către est și am trecut peste marele pod arcuit de la gura Senei. De aici, de pe arcul podului, îmbrățișăm o priveliște de mulți kilometri împrejurul nostru! Pe dedesubt circulau vapoare și vaporașe, iar noi nu știam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pomi fructiferi și sădind cât mai multe flori. În curtea și grădina mea mă bucură și mă răsfață sutele de flori diferite ce se perpetuează an de an și cu milioane de flori ale pomilor fructiferi. Din mustul zăpezii până la venirea iernii am numai flori cu mirosul și parfumul lor specific. Începând cu zambile albe ori albastre, continuând cu lalele, narcise galbene și albe, trandafiri frumos colorați, crini obișnuiți ori crini imperiali, hortensii ori Mâna Maicii Domnului?... până la crizantemele ce-și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
semne 2.1. Evenimentele anului S. B.: Acum, după ce am intrat în atmosfera microgarnizoanei, propun să vorbim puțin despre anul 1989, an în care au fost niște evenimente importante. Apoi, să vedem dacă am identificat semne care să anunțe cumva venirea schimbării. În primul rând, să vorbim despre achitarea datoriei externe a României. Care a fost starea de spirit în rândul militarilor? Noi, militarii în termen, am comentat. Țin minte că era într-o zi de ZVITA 12 și eram la
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
împușcați-i!" Stai un pic, dar cine i-a identificat, cine i-a văzut? Mă întrebau oamenii mei ce-i de făcut iar eu le spuneam să-și vadă de treabă că nu știam nimic exact în legătură cu mașinile a căror venire era anunțată. Au fost tot felul de... S. B.: ...diversiuni... M. M.: ...sau pro-vo-cări. Cineva a vrut să ne destabilizeze. Păi cum să-ți explici că se spunea "vine o mașină cu, de exemplu, număr de Iași, trageți în ea
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
B.: La orice revoluție apar și infractorii care sparg, fură. M. M.: "Trage cineva din foișorul de sus, de deasupra Bibliotecii!" "Băi, dați-o naibii! Ia vedeți care-i situația! Du-te, Ștefane, și vezi!" Ștefan s-a dus. La venire mi-a spus: Dom'le, l-am găsit pe șeful Bibliotecii speriat, încercând să salveze niște cărți. Dar, nu știu: le salvează el, fură oamenii, nu știu ce fac!" S. B.: Dar, ei arătau o gaură în zid și spuneau că ar
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
o aud exprimându-se în defavoarea tinerilor care-ar putea împrospăta trupa, destul de prăfuită, în care ne aflăm. „Nu sunt de acord, cu atât mai mult cu cât asta ar avea o bătaie mai lungă”. Care ar fi „bătaia mai lungă”?: venirea în teatru a lui Pompiliu la terminarea facultății. I-am spus că nu-i frumos să gândească astfel, deoarece este nevoie de oameni noi, proaspeți; așa trebuie să fie peste tot. Parcă i-aș fi pus sare pe rană. De ce
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mai tura-vura. Deocamdată, lăsând la o parte Barcelona, apoi zilele de plaja, Vic-ul, Serbările din San Antonio, care-au durat vreo 10 zile, cel mai important eveniment pentru noi a fost, totuși ieri, marcând exact o lună și jumătate de la venirea noastră aici, trecerea prin acest spațiu printr-o expoziție deschisă aseară. După toate zilele petrecute pe terasa lui Mousen, după efortul uriaș depus de Liviu (a pictat în 35 de zile 30 de lucrări) după frământările generate de starea de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
casier la o frizerie, ajutor de manipulant la o pompă de gaz etc., oprindu-mă în final la nobila funcție de muncitor necalificat la Fabrica de țigarete. Inițial am fost pus să fac tot felul de munci în curtea fabricii, la venirea iernii fiind avansat ca muncitor-cărător în fabrică. În noul meu job căram timp de 8 ore lăzile cu tutun la mașinile de fabricat țigări, alături de alți 6 colegi și colege, sub îndrumarea unui simpatic ofițer trecut în rezervă. În fabrică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de asemenea dimensiuni fiind de 10000 dolari). Își trage numele de la indienii Chucos, cei care ar fi descoperit proprietățile cuprului, însemnând în limba lor "vârf de lance". În zonă, cuprul a fost exploatat și în vremea incașilor, exploatarea continuând după venirea spaniolilor care-l utilizau pentru fabricarea tunurilor. Dacă eu nu am reușit să ajung la Chuquicamata, avea s-o facă înaintea mea, în 1952, un tânăr medic argentinian, cunoscut sub numele de Che Guevara, care a descris "exploatarea sălbatică" a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
într-o zonă splendidă, cam la o oră de Santiago spre Cajon del Maipo, am cunoscut cea mai mare podgorie din Chile și cel mai mare exportator de vinuri al țării. Cultivarea viței de vie în Chile se face după venirea spaniolilor, în secolul al XVII-lea, fiind menționat ca "prim podgorean" Don Francisco de Aguirre, cu proprietăți în zona Copiapo. Cultivarea științifică, industrială a început cam cu un secol și jumătate în urmă, fiind legată de numele unui bogat moșier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
aceste "dineuri de afaceri", dar nu-l asculta nimeni, "Partea română" fiind ocupată ori cu fripturile, ori cu ultimele bancuri naționale. Mi-a fost rușine ca român de lipsa de interes, barem și formală, a "excelențelor" noastre. Menționez că la venirea în țară pentru concediu, am avut ocazia să mai mă întâlnesc la București, împreună cu brazilianul în cauză, cu câteva "personalități" participante la "Cinele de taină" de la Buenos Aires, care bineînțeles nu-și aduceau aminte nici de om, nici de întâlniri, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mă leagă o statornică prietenie); organizarea la Sao Paulo a expoziției de grafică romanească (a fost prezentată în salonul de expoziții al unui elegant hotel și la vernisaj un om de afaceri originar din România, pe care-l cunoscusem înaintea venirii mele la Rio, s-a oferit să organizeze un cocteil. Mi-a pus însă o condiție să nu spun la nimeni că el a suportat cheltuielile, ca să nu-i iasă vorbe între "ai noștri" că aruncă banii în vânt. Mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Rio. Asupra distincțiilor primite la Rio Negro și Rio de Janeiro l-am informat pe domnul ministru Teodor Meleșcanu, primind din partea directorului Direcției America Latină un fax de felicitare. Cum se apropia perioada concediilor, am solicitat MAE să mi se aprobe venirea în țară în perioada august-septembrie. Răspunsul nu a întârziat: conducerea ministerului a hotărât încheierea misiunii dumneavoastra la Consulatul General al României la Rio de Janeiro, urmând a vi se încredința o altă însărcinare! Mi-am zis, invocând titlul unei cunoscute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
consulul, secretar II, atașatul de presă, secretar III și atașatul cultural, secretar III, apoi pe cei din "eșalonul 2" administrator, șofer, portari, cifror, cu soțiile lor angajate sau neangajate. Ambasadorul fusese numit în 1991. După plecarea din presă și până la venirea mea, schimbase trei primi-colaboratori. Cu toți trei eram prieten și ne cunoșteam de mulți ani. Erau diplomați cu experiență, atât în centrală, cât și în exterior, așa că cel puțin din punct de vedere profesional nu știam ce li se putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de Stat la Ministerul Agriculturii, situație care i-a permis să aducă la Chișinău Facultatea de Agronomie unde a predat ca profesor începând cu anul 1933. Absolvent al Universității din Sorbonna, unde a susținut doctoratul în 1934, se refugiază la venirea sovieticilor în Basarabia și este profesor titular la Facultatea de Agronomie din Iași. În 1950 este arestat și deținut la închisoarea de la Văcărești. Reușește să iasă din închisoare; se căsătorește cu o persoană de origine străină și reușește să plece
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
un horn ciudat, care se Îngusteaz) spre vârf. Șiruri de morminte În toate direcțiile, la nesfârșit. Un lucru deosebit, care te poate obseda, Îl constituie Înmormântarea, bocetele și somnul de veci sub zidurile Ierusalimului, așteptând ca trompetele s) sune, anunțând venirea lui Mesia. Câteva g)ini ale arabilor scurm) În praf și ciugulesc. Nici unul dintre ou)le servite la micul dejun nu a sc)pat de atingerea morții. Grupuri de fete americane coboar) dealul Îmbr)câte În blugi, cu puloverele legate
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
micul dejun nu a sc)pat de atingerea morții. Grupuri de fete americane coboar) dealul Îmbr)câte În blugi, cu puloverele legate În jurul mijlocului. Deasupra, În partea stâng), un cimitir islamic. Marea Poart) de Aur, care se va deschide la venirea Mântuitorului, este ferecat). Exact dedesubt, Gr)dina Ghetsimani. Așa cum sugereaz) și numele, a fost un crâng de m)slini. Acum, În preajma cl)dirilor bisericii ortodoxe ruse cresc pini, chiparoși și eucalipți. De partea cealalt), mai sunt niște m)slini, ale
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
aspru criticate. Totuși, este un fapt simplu și evident c) aceste regiuni, despre care se spune c) sufer) azi din cauza imperialismului, nu au cunoscut decât dominația str)în) În cea mai mare parte a istoriei lor și c), pan) la venirea puterilor occidentale, experiența lor În ceea ce privește guvernarea s-a limitat la insolent) și l)comia unei conduceri arbitrare necontrolate. De aceea, nu din aceste motive trebuie culpabilizat) influență Occidentului În Asia și Africa. Este adev)rât c) Occidentul a adus În
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
stat, sioniștii s-au limitat la a cump)ra p)mânt pentru a-l cultiva. Acest p)mânt a fost cump)rât de la arabi, nu a fost luat cu forța. Evreii tr)iser) În Palestina din vremuri str)vechi. Nici venirea din Europa a coloniștilor evrei nu a interferat cu lupta arabilor pentru autodeterminare. Pan) nu demult nu a existat nici o miscare naționalist) popular) a arabilor și nici o lupt) pentru autodeterminare. Harkabi scrie c), la Început - anii 1880-1890 -, „arabii palestinieni nu
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]