KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...245 246 247 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

stat liniștită în pat). (28) Nu a ascultat ce i-am zis, așa că iar a greșit. În unele contexte, verbul a auzi exprimă relația "a auzi înseamnă a i se spune, a fi informat; a afla indirect". În aceste contexte, verbul transpune o informație mediată, preluată de la o altă sursă. (29) Aud că vrei să te lași de sport. (30) Am auzit că pleci din țară. 3.2.2. Percepțiile de contact La polul opus percepțiilor "distante" se situează percepția tactilă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
wounded 'rănit', stroked 'lovit', touched 'atins', care aparțin domeniului percepțiilor tactile, pot fi folosiți în egală măsură pentru a exprima emoții sau stări afective: (31) L-a cam atins ce i-ai zis. Contextual, în funcție de tipul de complement selectat, sensul verbului se deplasează către alte domenii semantice. Atunci când selectează drept complement un nominal cu referință abstractă, cu trăsătura [+Act de vorbire], verbul prototipic percepției tactile exprimă raportul metaforic "a (nu) atinge înseamnă a (nu) aduce în discuție": (32) Nu am atins

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sau stări afective: (31) L-a cam atins ce i-ai zis. Contextual, în funcție de tipul de complement selectat, sensul verbului se deplasează către alte domenii semantice. Atunci când selectează drept complement un nominal cu referință abstractă, cu trăsătura [+Act de vorbire], verbul prototipic percepției tactile exprimă raportul metaforic "a (nu) atinge înseamnă a (nu) aduce în discuție": (32) Nu am atins acest subiect pentru că nu ni s-a părut important. În varianta reflexivă, în contexte negative și selectând un complement cu referință

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
abstract) cu ceva, cu un domeniu de activitate": (33) Nu s-a atins de chimia organică de când a terminat examenele. (34) Abia dacă s-a atins de engleză toată vacanța! S-a remarcat de asemenea că în toate limbile indo-europene verbul feel 'a simți', corelat cel mai frecvent cu percepția tactilă, poate acoperi întreaga categorie de percepții senzoriale (olfactive, gustative). În română, nu există verbe specifice pentru percepția nonintențională gustativă sau pentru cea olfactivă, acestea fiind exprimate cu verbul a simți

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a atins de engleză toată vacanța! S-a remarcat de asemenea că în toate limbile indo-europene verbul feel 'a simți', corelat cel mai frecvent cu percepția tactilă, poate acoperi întreaga categorie de percepții senzoriale (olfactive, gustative). În română, nu există verbe specifice pentru percepția nonintențională gustativă sau pentru cea olfactivă, acestea fiind exprimate cu verbul a simți și nominalele corespunzătoare (a simți gust/miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor personale abstracte. Această deplasare semantică afectează atât

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
limbile indo-europene verbul feel 'a simți', corelat cel mai frecvent cu percepția tactilă, poate acoperi întreaga categorie de percepții senzoriale (olfactive, gustative). În română, nu există verbe specifice pentru percepția nonintențională gustativă sau pentru cea olfactivă, acestea fiind exprimate cu verbul a simți și nominalele corespunzătoare (a simți gust/miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor personale abstracte. Această deplasare semantică afectează atât verbele care exprimă percepția gustativă, cât și nominalul gust: • domeniul verbal (35) De obicei

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
specifice pentru percepția nonintențională gustativă sau pentru cea olfactivă, acestea fiind exprimate cu verbul a simți și nominalele corespunzătoare (a simți gust/miros). Simțul gustativ este corelat, cel mai adesea, cu domeniul preferințelor personale abstracte. Această deplasare semantică afectează atât verbele care exprimă percepția gustativă, cât și nominalul gust: • domeniul verbal (35) De obicei, nu gust glumele lui. (36) Gust mai mult jazz-ul decât rock-ul. • domeniul nominal (37) Nu are gusturi rele în ce privește muzica pe care o ascultă. Simțul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
nu gust glumele lui. (36) Gust mai mult jazz-ul decât rock-ul. • domeniul nominal (37) Nu are gusturi rele în ce privește muzica pe care o ascultă. Simțul olfactiv este corelat cu domeniul abstract predictiv. Cel mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
interpretează date din 53 de limbi, cărora le corespund paisprezece arii de răspândire 76. Autorul stabilește o cale unidirecțională de producere a schimbărilor semantice în interiorul celor cinci domenii ale percepției (engl. intrafield extensions), așezând vederea pe cea mai înaltă poziție: verbul prototipic pentru receptarea vizuală, a vedea, poate dezvolta sensuri din domeniul semantic al receptării auditive, tactile, olfactive sau gustative, dar raportul invers nu este posibil. Ierarhia tipurilor de extinderi semantice apare reprezentată la Viberg (1983: 136) astfel 77: sight > hearing

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
dar raportul invers nu este posibil. Ierarhia tipurilor de extinderi semantice apare reprezentată la Viberg (1983: 136) astfel 77: sight > hearing > touch > {smell/taste (vedere > auz > atingere > {miros/gust) Ierarhia trebuie interpretată, conform precizării lui Viberg, în felul următor: un verb al cărui sens primar se plasează cât mai sus în ierarhie (adică cât mai la stânga) poate dezvolta sensuri specifice percepțiilor situate mai jos în ierarhie. Autorul precizează că extinderile semantice se produc doar de la stânga la dreapta, chiar dacă, în cazul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
unora dintre modalitățile senzoriale, unele poziții rămân "neacoperite". Ipoteza se verifică și în română pentru percepția vizuală, al cărei membru prototipic este a vedea. Atunci când selectează un complement realizat propozițional, a vedea desemnează și alte percepții decât percepția vizuală. Contextual, verbul poate suplini predicații de tipul a mirosi, în (41), a auzi, în (42), a simți gustul, în (43), a simți (alt stimul de natură fizică), în (44), dezvoltând un sens mai general, hiperonimic -"a observa": (41) Vezi ce bine miroase

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sens mai general, hiperonimic -"a observa": (41) Vezi ce bine miroase în cameră? (42) Vezi ce bine sună melodia? (43) Vezi ce bună e mâncarea? (44) Vedeți ce frig e afară? Raportul stabilit de cercetător nu funcționează perfect în română: verbele care aparțin câmpului semantic auditiv nu dezvoltă sensuri intracategoriale, adică nu pot acoperi prin extinderi semantice domeniile care sunt așezate la dreapta lui. Verbul a simți, prototipic percepției proprioceptive, poate exprima percepții din domeniul gustativ sau olfactiv prin combinarea cu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
mâncarea? (44) Vedeți ce frig e afară? Raportul stabilit de cercetător nu funcționează perfect în română: verbele care aparțin câmpului semantic auditiv nu dezvoltă sensuri intracategoriale, adică nu pot acoperi prin extinderi semantice domeniile care sunt așezate la dreapta lui. Verbul a simți, prototipic percepției proprioceptive, poate exprima percepții din domeniul gustativ sau olfactiv prin combinarea cu substantivele verbale gust și miros sau cu nominale din clasele semantice "gust"/"miros". (45) Fumătorii nu simt ("nu au percepția") gustul de dulce. (www

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
scara blocului. (www.ziarultimpul.ro) Viberg (1983: 149) precizează că etimonul latinesc sentire a avut o evoluție diferită în limbile romanice. În latină, sentire putea fi folosit pentru exprimarea oricărui tip de percepție; în faza actuală a evoluției limbilor romanice, verbul și-a restrâns sensul: în italiana modernă, sentire este folosit prototipic cu sensul a auzi, dar poate exprima și predicații din domeniile tactil, gustativ, olfactiv. În portugheză și spaniolă situația este asemănătoare, cu diferența că folosirea verbului cu sensul a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
evoluției limbilor romanice, verbul și-a restrâns sensul: în italiana modernă, sentire este folosit prototipic cu sensul a auzi, dar poate exprima și predicații din domeniile tactil, gustativ, olfactiv. În portugheză și spaniolă situația este asemănătoare, cu diferența că folosirea verbului cu sensul a auzi nu este la fel de proeminentă. În franceză sentir este folosit la fel cum se folosește a simți în română, desemnând orice tip de percepție de contact. În cadrul celei de-a treia linii de cercetare, dezvoltată în direcția

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
stări cognitive diferite. În contradicție cu ipoteza avansată de Sweetser (1990: 37), Evans și Wilkins (2000: 549-563) afirmă că interferența dintre domeniile percepției și alte domenii conceptuale este puternic determinată sociocultural. În acest sens, cercetătorii arată că, în limbile australiene, verbele de percepție auditivă sunt cele care stabilesc legături cu domeniul intelectual: "În Australia, simțul auditiv este singura modalitate perceptuală care interferează, în mod frecvent, cu domeniul cognitiv. Verbul care exprimă receptarea auditivă ajunge să desemneze în mod curent a gândi

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
puternic determinată sociocultural. În acest sens, cercetătorii arată că, în limbile australiene, verbele de percepție auditivă sunt cele care stabilesc legături cu domeniul intelectual: "În Australia, simțul auditiv este singura modalitate perceptuală care interferează, în mod frecvent, cu domeniul cognitiv. Verbul care exprimă receptarea auditivă ajunge să desemneze în mod curent a gândi, a ști, a-și aminti, dar și a înțelege și a asculta pe cineva, urmând deci un model diferit de cel din limbile indo-europene. Atunci când verbul corespunzător percepției

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
domeniul cognitiv. Verbul care exprimă receptarea auditivă ajunge să desemneze în mod curent a gândi, a ști, a-și aminti, dar și a înțelege și a asculta pe cineva, urmând deci un model diferit de cel din limbile indo-europene. Atunci când verbul corespunzător percepției vizuale, a vedea, desemnează procese din afara domeniului perceptual propriu-zis, de cele mai multe ori interferează cu domeniul interacțiunii sociale" (Evans, Wilkins 2000: 576, t.n., IN). În relație cu această ipoteza, româna urmează, ca direcție de realizare a transferurilor semantice

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
propriu-zis, de cele mai multe ori interferează cu domeniul interacțiunii sociale" (Evans, Wilkins 2000: 576, t.n., IN). În relație cu această ipoteza, româna urmează, ca direcție de realizare a transferurilor semantice, modelul limbilor indo-europene. Așa cum se va vedea în capitolul următor, verbul specific percepției vizuale - a vedea - înregistrează cele mai numeroase extinderi către domeniul semantic intelectual și mental. 4. Concluzii În prima parte a acestui capitol am încercat să observăm, pe baza unor modele lexicografice și a unor lucrări monografice dedicate temei

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vedea - înregistrează cele mai numeroase extinderi către domeniul semantic intelectual și mental. 4. Concluzii În prima parte a acestui capitol am încercat să observăm, pe baza unor modele lexicografice și a unor lucrări monografice dedicate temei analizate, cum sunt definite verbele de percepție și care sunt problemele pe care le întâmpinăm în descrierea structurii lor semantice. Pe baza unor teorii consacrate, am sugerat că o descriere cât mai exactă a structurii semantice trebuie să aibă în vedere configurațiile sintactice specifice unui

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
trebuie să aibă în vedere configurațiile sintactice specifice unui anumit sens, dar și informații privind natura semantico-referențială a constituenților care determină sensul întregii predicații. În a doua parte a capitolului am discutat relația dintre sensul primar al unităților din clasa verbelor de percepție și sensurile derivate, arătând că lărgirile de sens se produc în două direcții: în interiorul câmpului lexico-semantic al verbelor de percepție (între cele cinci domenii de percepție) sau dinspre un anumit domeniu de percepție către o altă zonă conceptuală

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
determină sensul întregii predicații. În a doua parte a capitolului am discutat relația dintre sensul primar al unităților din clasa verbelor de percepție și sensurile derivate, arătând că lărgirile de sens se produc în două direcții: în interiorul câmpului lexico-semantic al verbelor de percepție (între cele cinci domenii de percepție) sau dinspre un anumit domeniu de percepție către o altă zonă conceptuală. CAPITOLUL 4 STRUCTURA SINTACTICO-SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1.Introducere Interesul pentru clasa verbelor de percepție s-a manifestat și

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
arătând că lărgirile de sens se produc în două direcții: în interiorul câmpului lexico-semantic al verbelor de percepție (între cele cinci domenii de percepție) sau dinspre un anumit domeniu de percepție către o altă zonă conceptuală. CAPITOLUL 4 STRUCTURA SINTACTICO-SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1.Introducere Interesul pentru clasa verbelor de percepție s-a manifestat și în direcția interfeței dintre semantică și sintaxă, a identificării aspectelor din sensul unităților lexicale care au relevanță în plan sintactic. În funcție de clasa lexicală căreia îi aparțin

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
două direcții: în interiorul câmpului lexico-semantic al verbelor de percepție (între cele cinci domenii de percepție) sau dinspre un anumit domeniu de percepție către o altă zonă conceptuală. CAPITOLUL 4 STRUCTURA SINTACTICO-SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1.Introducere Interesul pentru clasa verbelor de percepție s-a manifestat și în direcția interfeței dintre semantică și sintaxă, a identificării aspectelor din sensul unităților lexicale care au relevanță în plan sintactic. În funcție de clasa lexicală căreia îi aparțin, verbele de percepție prezintă disponibilități combinatorii diferite. Referindu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
DE PERCEPȚIE 1.Introducere Interesul pentru clasa verbelor de percepție s-a manifestat și în direcția interfeței dintre semantică și sintaxă, a identificării aspectelor din sensul unităților lexicale care au relevanță în plan sintactic. În funcție de clasa lexicală căreia îi aparțin, verbele de percepție prezintă disponibilități combinatorii diferite. Referindu-se la verbele de percepție vizuală din limba franceză, Willems (1983: 147) precizează că verbul voir 'a vedea' are cele mai largi disponibilități combinatorii 78. Observația este valabilă și pentru română - a vedea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]