61,772 matches
-
visceral al poeților damnați. Un tablou al lui Artur Verona, precum Violonist în barcă, reflectă o stare sufletească, muzica fiind scoasă din cadrul formal al sălii de concerte, al muzicii de cameră, cadru pentru care muzica, precum în romanul Concert din muzică de Bach al Hortensiei Papadat-Bengescu, joacă rolul de liant social și ceremonial de revendicare simbolică a unui statut aristocratic. Într-o atmosferă crepusculară, muzica solitarului violonist transpune o état d'âme a cărei cameră de rezonanță devine întinderea de ape
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sălii de concerte, al muzicii de cameră, cadru pentru care muzica, precum în romanul Concert din muzică de Bach al Hortensiei Papadat-Bengescu, joacă rolul de liant social și ceremonial de revendicare simbolică a unui statut aristocratic. Într-o atmosferă crepusculară, muzica solitarului violonist transpune o état d'âme a cărei cameră de rezonanță devine întinderea de ape. Remarcabil mi se pare însă un tablou puțin cunoscut al lui Ipolit Strâmbu, datat 1899, un studiu de nud (vezi planșa 2), tablou care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cel de-al doilea element insolit al acestei picturi. "Libretul" conține chiar note muzicale, o partitură, și nu oricare, ci primele note din aria Violetei din Adio dell passato din Traviata. Astfel, în cel mai pur stil simbolist, tabloul incorporează muzica de operă, cu un libret și cu stilistica curbilinie a scriiturii secesioniste. Expresia transfigurată a personajului feminin constituie un efect al muzicii, mai mult, a unui anumit tip de muzică, unde tensiunea afectelor atinge un prag înalt. În atitudinea patetică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din aria Violetei din Adio dell passato din Traviata. Astfel, în cel mai pur stil simbolist, tabloul incorporează muzica de operă, cu un libret și cu stilistica curbilinie a scriiturii secesioniste. Expresia transfigurată a personajului feminin constituie un efect al muzicii, mai mult, a unui anumit tip de muzică, unde tensiunea afectelor atinge un prag înalt. În atitudinea patetică a personajului feminin, în expresia emoțională a chipului, în retragerea oricărui reper din fundal și a nudității ca maximă transparență, muzica își
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Traviata. Astfel, în cel mai pur stil simbolist, tabloul incorporează muzica de operă, cu un libret și cu stilistica curbilinie a scriiturii secesioniste. Expresia transfigurată a personajului feminin constituie un efect al muzicii, mai mult, a unui anumit tip de muzică, unde tensiunea afectelor atinge un prag înalt. În atitudinea patetică a personajului feminin, în expresia emoțională a chipului, în retragerea oricărui reper din fundal și a nudității ca maximă transparență, muzica își face loc ca formă de sublimare estetică. Din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al muzicii, mai mult, a unui anumit tip de muzică, unde tensiunea afectelor atinge un prag înalt. În atitudinea patetică a personajului feminin, în expresia emoțională a chipului, în retragerea oricărui reper din fundal și a nudității ca maximă transparență, muzica își face loc ca formă de sublimare estetică. Din cele patru cicluri simboliste ale pictorului Smigelschi, cel intitulat Quartetul este dedicat, așa cum și titlul o indică, muzicii. Virgil Vătășianu este de părere că pictorul a dorit să realizeze "un imn
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chipului, în retragerea oricărui reper din fundal și a nudității ca maximă transparență, muzica își face loc ca formă de sublimare estetică. Din cele patru cicluri simboliste ale pictorului Smigelschi, cel intitulat Quartetul este dedicat, așa cum și titlul o indică, muzicii. Virgil Vătășianu este de părere că pictorul a dorit să realizeze "un imn al primăverii sau al naturii și o preamărire a muzicii"393. Prima ipostaziere a temei, datând de dinainte de 1900, înfățișează un grup de șapte copii care compun
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cele patru cicluri simboliste ale pictorului Smigelschi, cel intitulat Quartetul este dedicat, așa cum și titlul o indică, muzicii. Virgil Vătășianu este de părere că pictorul a dorit să realizeze "un imn al primăverii sau al naturii și o preamărire a muzicii"393. Prima ipostaziere a temei, datând de dinainte de 1900, înfățișează un grup de șapte copii care compun nu un quartet, ci mai degrabă o mică orchestră. Este drept că numai patru dintre ei dispun de un instrument: o harfă, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o viola da gamba, vioara I și vioara II, după toate regulile unui cvartet, în timp ce ceilalți trei copii le țin în față partiturile. Cu totul dezbrăcați, copilăria este condiția purității, aceștia par să se afle pe coama unui deal înflorit, muzica de cameră fiind astfel transpusă în plein air. O altă variantă și ultima duce grupul la marginea unei păduri, iar de data aceasta copiii stau pe un trunchi de copac. Muzica se reflectă într-un ritm dictat de dispunerea lor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
par să se afle pe coama unui deal înflorit, muzica de cameră fiind astfel transpusă în plein air. O altă variantă și ultima duce grupul la marginea unei păduri, iar de data aceasta copiii stau pe un trunchi de copac. Muzica se reflectă într-un ritm dictat de dispunerea lor în spațiu, așa cum există și un ritm intern al desenului pe care i-l conferă aceste trupuri goale, care realizează o armonie deplină cu natura din jur, în care ei se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dictat de dispunerea lor în spațiu, așa cum există și un ritm intern al desenului pe care i-l conferă aceste trupuri goale, care realizează o armonie deplină cu natura din jur, în care ei se instalează firesc. Pe acest fond, muzica regăsește ritmurile unei vitalități la care sunt direct conectați micii muzicieni, Virgil Vătășianu remarcând elogios dimensiunea sugestivă a transpunerii acestei armonii în spațiul vizual: Compoziția dimpotrivă este elastică și respiră o viață profundă și emoționantă, datorită atitudinei grațioase și naturale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de preocuparea în care l-a adâncit artistul. Mai multă expresie nu se putea da imnului ce răsună din coardele instrumentelor, și totuși, trebuie să recunoaștem că lipsește orice patos, orice sforțare. Ușurința și firescul compoziției, iată marele secret"394. Muzica încetează să mai fie închisă într-un spațiu convențional, pentru a se integra ritmurilor naturii, unei condiții adamitice pe care acești copii o evocă prin simpla lor prezență. Este clar că această compoziție iese de sub incidența alegoricului, pentru a intra
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
frumusețea adolescentului care păstrează încă puritatea copilăriei. În accepția simbolistă, adolescentul este un Adam înainte de a fi fost alungat din Eden; Smigelschi încearcă să-l reprezinte într-o compoziție singulară, tranșantă în ce privește configurația iconografiei inocenței Cvartetul"395. Un elogiu adus muzicii îl constituie a paisprezecea expoziție a Secession-ului Vienez (dedicată compozitorului Beethoven), având în centru un singur exponat, sculptura lui Max Klinger. Cu toate acestea, există un întreg context decorativ, din care se desprinde prin proporții și forța viziunii, Friza
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oricărei determinări mondene. Solitar, așezat pe tronul său, cu corpul aproape gol, se abandonează unei contemplări armonioase, sustrase oricărei contingențe. Arhitectul Josef Hoffmann transformase spațiul Casei Secesiunii într-un templu al artei, "un altar labirintic" (Carl Schorske), consacrat temporar divinității muzicii, la care s-a adăugat prezentarea simfoniei a IX-a de către Gustav Mahler, și ea adaptată spațiului sacerdotal. Klimt și-a organizat Friza în trei tablouri; primul, intitulat Tânjind după fericire, îi înfățișează pe cei slabi solicitând protecția celui puternic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spirite feminine par să anunțe victoria sa. Cavalerul este înarmat cu forța feminității, care-i era ostilă victimei din Jurisprudența. Intitulat Forțele ostile, al doilea panou reprezintă adversitatea, obstacolul care blochează năzuința spre fericire a celor slabi. În ultimul panou, Muzica, având ca motto "Năzuința spre fericire își găsește împlinirea în poezie", avem împlinirea dorințelor care traversează eteric spațiul în îmbrățișarea cuplului adamic sub semnul concilierii cosmice a soarelui și a lunii, îmbrățișare asistată de un cor de îngeri. Cum putem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poezie", avem împlinirea dorințelor care traversează eteric spațiul în îmbrățișarea cuplului adamic sub semnul concilierii cosmice a soarelui și a lunii, îmbrățișare asistată de un cor de îngeri. Cum putem observa, Klimt conferă poeziei semnificația orfică și redempționistă totodată a muzicii. Cuplul este încadrat în rama alcătuită de siajul făcut de cei doi aștri, iar părul femeii le înconjoară picioarele. Cu ajutorul unei anime benevolente, Cavalerul poate înfrunta "forțele ostile", reprezentate în parte de cele trei Erinii care supravegheau pedepsirea conotată sexual
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Schiller"400. Mai mult chiar, Klimt pare să fi încercat să obțină un "acord simfonic" atât cu opera lui Beethoven, cât și cu sculptura lui Klinger care ne înfățișează un Beethoven lipsit de orice element care să facă aluzie la muzică. "Și totuși, totul este calculat în vederea obținerii efectului muzical, pentru a deveni pentru ochi ceea ce compozițiile lui Beethoven sunt pentru ureche: muzică vizuală"401. Pictura lui Klimt face referire la muzică, pictorul este invitat să decoreze în 1898/99 salonul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu sculptura lui Klinger care ne înfățișează un Beethoven lipsit de orice element care să facă aluzie la muzică. "Și totuși, totul este calculat în vederea obținerii efectului muzical, pentru a deveni pentru ochi ceea ce compozițiile lui Beethoven sunt pentru ureche: muzică vizuală"401. Pictura lui Klimt face referire la muzică, pictorul este invitat să decoreze în 1898/99 salonul destinat muzicii al casei industriașului Nikolaus Dumba, pentru care realizează două panouri. Într-o primă tratare a temei, Klimt se oprește asupra
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lipsit de orice element care să facă aluzie la muzică. "Și totuși, totul este calculat în vederea obținerii efectului muzical, pentru a deveni pentru ochi ceea ce compozițiile lui Beethoven sunt pentru ureche: muzică vizuală"401. Pictura lui Klimt face referire la muzică, pictorul este invitat să decoreze în 1898/99 salonul destinat muzicii al casei industriașului Nikolaus Dumba, pentru care realizează două panouri. Într-o primă tratare a temei, Klimt se oprește asupra unei figuri reprezentative, Schubert. Pictorul îl înfățișează într-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
totuși, totul este calculat în vederea obținerii efectului muzical, pentru a deveni pentru ochi ceea ce compozițiile lui Beethoven sunt pentru ureche: muzică vizuală"401. Pictura lui Klimt face referire la muzică, pictorul este invitat să decoreze în 1898/99 salonul destinat muzicii al casei industriașului Nikolaus Dumba, pentru care realizează două panouri. Într-o primă tratare a temei, Klimt se oprește asupra unei figuri reprezentative, Schubert. Pictorul îl înfățișează într-o manieră impresionistă pe celebrul muzician așezat la pian, într-un cadru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui grup restrâns, dar concludent pentru importanța socială a personajului. Este vorba, cu o singură excepție, de femei din înalta societate, în număr de trei. Un farmec aparte se desprinde din această pictură, din sugestia unei armonii incomparabile pe care muzica o conferă lumii, asigurându-i pentru o clipă coeziunea. Panoul "Schubert", Schubert la pian (1899), răspunde unei culturi hedoniste, cimentate politic și cultural, în care nu încape nicio fisură. Efectul candelei este de a fluidiza întreaga atmosferă, de a mesmeriza
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o clipă coeziunea. Panoul "Schubert", Schubert la pian (1899), răspunde unei culturi hedoniste, cimentate politic și cultural, în care nu încape nicio fisură. Efectul candelei este de a fluidiza întreaga atmosferă, de a mesmeriza audiența, ceea ce aduce în discuție efectul muzicii, o artă care nu se mai adresează rațiunii, ci simțurilor, percepției, emoției. Cu totul altul este următorul tablou pe aceeași temă, Muzica (1898). Nu mai există o personalitate integratoare, simbol al geniului muzicii și al capacității ei de a fermeca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fisură. Efectul candelei este de a fluidiza întreaga atmosferă, de a mesmeriza audiența, ceea ce aduce în discuție efectul muzicii, o artă care nu se mai adresează rațiunii, ci simțurilor, percepției, emoției. Cu totul altul este următorul tablou pe aceeași temă, Muzica (1898). Nu mai există o personalitate integratoare, simbol al geniului muzicii și al capacității ei de a fermeca, a pacifica, a îmblânzi lumea. Centrul tabloului este pur decorativ, iar de-o parte și de alta se află două figuri, statuia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mesmeriza audiența, ceea ce aduce în discuție efectul muzicii, o artă care nu se mai adresează rațiunii, ci simțurilor, percepției, emoției. Cu totul altul este următorul tablou pe aceeași temă, Muzica (1898). Nu mai există o personalitate integratoare, simbol al geniului muzicii și al capacității ei de a fermeca, a pacifica, a îmblânzi lumea. Centrul tabloului este pur decorativ, iar de-o parte și de alta se află două figuri, statuia unui sfinx și figura unei femei. Pe un bloc de piatră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a pacifica, a îmblânzi lumea. Centrul tabloului este pur decorativ, iar de-o parte și de alta se află două figuri, statuia unui sfinx și figura unei femei. Pe un bloc de piatră se află sculptată figura unui Silen. Nu muzica înlănțuire de sunete -, ci una internă, ca principiu activ al lumii, constituie tema lui Klimt în acest tablou. Tot în prim plan se află și o țiteră, instrument apolinic, însă prezența femeii asociată prin figura lui Silen menadei orgiace indică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]