61,669 matches
-
mișcarea ă prin așezarea în poziție corectă a tălpilor picioarelor (se pot trasa repere pe sol), urmărind apoi gradarea metodică prin flexarea mai pronunțată a genunchilor, înclinarea și răsucirea trunchiului către lateral până la 90° și prin ția cu tălpile picioarelor așezate de la început în poziția de aruncare, apoi prin ecerea greutății corpului de pe piciorul stâng pe cel drept, odată cu deplasarea acestuia către lateral dreapta și ușor în față. Mișcarea poate fi executată la început fără greutate, apoi cu greutate. * Aruncări din
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
trunchiul pe parcursul efortului final. * Aruncări cu piciorul stâng înainte pe direcția de aruncare cu elan mic al trunchiului înapoi și înainte. * Aruncări peste o ștachetă înălțată optim. * Ridicarea trunchiu ca pici contact cu solul. * Piciorul liber este elan și se așează târziu pe sol. * Săltări succesive cu menținerea poziției lui înainte orul opus brațului de aruncare să ia ridicat prea sus. * Piciorul opus brațului de aruncare este întârziat în mișcarea de corecte a piciorului liber și așezarea rapidă pe sol. * Greutatea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
baston ținut pe umeri; * pe o linie trasată pe sol, din stând depărtat în plan sagital, cu umărul pus brațului aruncător pe direcția de aruncare, se pășește cu piciorul de aceeași arte a brațului de aruncare peste celălalt picior, se așează pe sol în apropierea xului liniei marcate, se face întoarcere 180o și punerea piciorului celălalt pe xul liniei se imită efortul final; * același exercițiu cu întoarcere 270o; * din poziția stând depărtat lateral cu spatele pe direcția de aruncare, 9.7
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
profesorului cu privire la priza la ciocan se pot executa următoarele exerciții pentru învățarea prizei corecte și acomodarea u obiectul de aruncat: * se apucă mânerul ciocanului cu mâna stângă (pentru dreptaci) între alangele 2 și 3 cu degetul mare în afara mânerului. Se așează cele 4 degete ale âinii drepte (pentru dreptaci) peste mâna stângă astfel încât falangele 2 și 3 să fie nivelul falangelor de la baza mâinii stângi. Degetele mari se așează unul peste ltul, încrucișat; învățării, greutatea ciocanului trebuie să c de forță-viteza
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dreptaci) între alangele 2 și 3 cu degetul mare în afara mânerului. Se așează cele 4 degete ale âinii drepte (pentru dreptaci) peste mâna stângă astfel încât falangele 2 și 3 să fie nivelul falangelor de la baza mâinii stângi. Degetele mari se așează unul peste ltul, încrucișat; învățării, greutatea ciocanului trebuie să c de forță-viteza va îngr insuficientă și datorită aruncare. Dacă însă, un va folosi în învățare un cioc euia procedeul de învă acestui fapt, va fi ma sportiv cu țare deoarece
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și apoi se desprinde de pe sol executând un arc de cerc; t2 - pivoteaz piciorul stâng pe pingea până la 360o în timp ce piciorul drept, ușor flexat din genunchi, înconjoară piciorul stâng, cu t ajunge și depăși, ajutându-l în pivotare, și se așează pe sol; * același exercițiu cu ținerea unui baston în mână cu brațele întinse înainte - jos oblic, cu eliberarea obiectului; * același exercițiu precedat de o rotație preliminară; * același exercițiu cu două rotații preliminare; * același exercițiu cu lansarea “mingiei praștie”; * același exercițiu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
poate fi juxtapusă acesteia. Elementele de relație subordonatoare în frază prin care se realizează joncțiunea dintre atributiva circumstanțială și regenta ei pot fi: a) Conjuncțiile subordonatoare universale că, dacă, de, ca ( + conjunctivul). Exemplu: Acolo, sub ocrotirea munților, își întocmi tabăra, așezând streji ca să privegheze în toate părțile. (N. Bălcescu, op. cit., p. 94) b) Adverbele pronominale relative cum, precum, cât,(la care se adaugă ce = cât de din comunicări de tipul n-a știut-o ce rea este - vezi Mioara Avram, art.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ziua curse liniștită. Noaptea se lăsa murdară și grea. Puii sunt mâncați fripți. b) Priveam la apa care se strecura lină și limpede. Toți așteptau întristați, deznădăjduiți. A auzit-o întâia oară suspinând ușurată. Cum cutezați a intra nechemați? Se așează zâmbind fericiți pe banca de lângă fereastră. c) Stătui de vorbă vesel, ca niciodată. Numele predicativ circumstanțial stă mai ales pe lângă verbe intranzitive care exprimă mișcarea (a merge, a umbla, a se întoarce, a ajunge, a fugi, a intra, a coborî
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
înaintea substantivului subiect. În exemplul: De la gârlă-n parcuri dese/ Zgomotoși copiii vin. Coșbuc, folosirea nearticulată a adjectivului „zgomotoși” înaintea unui substantiv articulat, „copiii”, arată clar că adjectivul nu se grupează cu substantivul și deci nu e atribut. Pentru adjectivul așezat după substantiv există o marcă negativă în imposibilitatea folosirii articolului demonstrativ cel, cea, cei, cele. Dacă în exemple ca: Trec zilele voioase și orele surâd. ar exista îndoială asupra funcțiunii sintactice a adjectivului, verificarea se poate face cu ajutorul introducerii articolului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
capăt. Până la urmă, judecând după cărțile pe care le-ați publicat, noul traiect profesional a fost în favoarea dumneavoastră, chiar dacă destul de târziu ați revenit la catedră. Într-un fel, această schimbare mi-a făcut foarte bine, pentru că abia m-am putut așeza pe făgașul pe care îl proiectasem și pe care vroiam să-l urmez. Mă și înscrisesem pe el, însă, făcând și alte lucruri, nu aș fi putut să realizez ceea ce am făcut, puținul acesta care l-am realizat până acum
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mele. Nu știu dacă să mă bucur sau să mă întristez. A trecut aproape neobservată intrarea ta într-o nouă vârstă și, de ce nu, într-o altă etapă a proiectelor literare. Ai avut răbdarea să faci un bilanț și să așezi pe tapet ce urmează? Nu a trecut neobservată depășirea vârstei de 60 de ani. M-au sărbătorit foștii mei elevi, au scris articole (nemeritat de) elogiase: Valeriu Anghel (în Pro Saeculum) și Grigore Codrescu (în Plumb), iar ultima mea carte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
instanță, așa cum spunea Caragiale, actorul este instrumentul divin și teatrul, dramaturgia este mai mult arhitectură decât literatură. Coincidența face ca Liviu Ciulei să fie un arhitect și probabil că această instrucție, această pregătire l-a ajutat foate mult în a așeza spectacolul pe o structură arhitectonică. Toate celelalte elemente care fac frumoasă o construcție, elementul pivot fiind actorul, trebuiesc distribuite cu foarte multă subtilitate și cu foarte mult rafinament. Asta cred că este lecția pe care trebuie să o învețe regizorii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
au roit” celelalte. Vatra respectivă se situează pe întinsul teren din vecinătatea bisericii satului Siliștea, la est și la sud de biserică, până pe malul drept al apei Bârladului, deci nu unde se află acum satul Siliștea, pentru că siliștenii s-au așezat aici după împroprietărirea lor prin Legea rurală din 1864, de unde și falsa impresie a localnicilor că acum ar fi fost întemeiat pentru prima data acest sat. Pe cealaltă vatră, a răzeșilor umbrăreșteni, au fost depistate puține rămășițe materiale, mai ales
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vest al satului și moșiei Umbrăreștilor s-a aflat încă din vechime și s-a păstrat până destul de recent peste malul de apus al apei Siretului, că o parte a moșiei respective a devenit vatră de sat, unde s-au așezat unii dintre sătenii devălmași umbrăreșteni, dând naștere, cu timpul, împreună cu locuitori din sate vecine, precum Dumbrăvița, Sasul, Sineștii, Țigăneii, satelor mai noi, Butuceni și Suraia. Situarea acestui hotar într-o perioadă timpurie în preajma străvechiului curs al apei Siretului (Sirețelul) demonstrează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și schitul de aici. Ștefan căpitanul și neamurile lui înșirate nominal în documentul din 1639 sunt nepoții și strănepoții celor veniți în 1555, arătați și acum pe nume, mai puțin Albul și Stoica. Toți aceștia erau oameni recent veniți și așezați pe locul domnesc al Dumbrăviței, poate aduși din apropiere, dar ei nu puteau fi folosiți într-o acțiune de genul acelora ce domină, din punct de vedere juridic și social-economic, epoca medievală, constând în numeroasele pricini cu privire la îndreptări, reconstituiri, fixarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Câțiva dintre cei menționați mai sus au stat în slujba vornicului Țării de Jos, Gavriliță Costache, cum am văzut că a fost cazul cu Mihăilă, vornicel de Umbrărești. 4. Stăpânirea boierilor Costăchești Încă în viață fiind, Gavriliță Costache „și-a așezat copiii și averea rămasă”, adică aceea care nu fuseseră dată drept zestre la căsătoria numeroșilor săi urmași, printr-o diată/testament din 20 iulie 1685, din care aflăm că „toate părțile sale din Umbrărești și viile de la Umbrărești” (deci părți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai multe ținuturi, pod pe dubasuri (umblător) pe apa Siretului. Dintre moșiile care au făcut obiectul împărțelii din 1679 între bunicul său, Gavriliță, și sora acestuia, Tudosica Jora, cât și dintre cele consemnate în diata marelui vornic, atunci când, „și-a așezat copiii” și prin care, am văzut, lui Costache serdar, tatăl lui Manolache, îi dăduse Epurenii, Ciocăneștii, Bârlăleștii, Șoldana [...], „și părțile de la Umbrărești și viile de la Umbrărești” etc., doar acestea din urmă, inclusiv Bozieștii, considerate de noi baștină a neamului, se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numeau saduri, evident că de la verbul a sădi. Apicultura, domeniu de activitate căruia în trecut i se zicea albinărit, iar celor ce se îndeletniceau cu îngrijirea și înmulțirea stupilor li se spunea prisăcari, sigur de la prisacă, locul unde se aflau așezați stupii, numiți popular știubeie. În această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
albinele din Moldova mai fac și o anumită ceară, cu un miros foarte puternic și de o culoare negricioasă, nu pentru păstrarea mierii înlăuntru, ci împotriva luminii soarelui. De aceea, prisăcarii când prind un roi nou cu regina lui, îl așază într-un stup în care fac găuri și crestături în locuri felurite. Albinele, mai înainte de a se apuca de altceva, astupă găurile și crestăturile cu ceara neagră de care am pomenit mai sus, fiindcă ele nu pot lucra decât în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Căile naționale erau întreținute, potrivit legii, cu fonduri alocate din Bugetul general al statului, iar celelalte „cu mijloace bănești ale județelor și cu zilele de prestații în natură”, adică munci pentru întreținerea în bună stare. Legea obliga pe „orice locuitor, așezat într-o comună rurală sau urbană de cel puțin șase luni, fără deosebire de naționalitate sau de protecțiune, și având vârsta de la 21 la 60 ani împliniți, să lucreze 3 zile pe an la drumurile județene, vicinale sau comunale, după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cei care s-au conformat teoriilor marxist-leniniste, au identificat instituția veciniei și i-au conferit atributele și rigorile specifice întregii categorii de țărani dependenți, indiferent de proveniență. Este adevărat că s-a admis cvasiunanim că originea termenului desemnează oameni străini, așezați în sate depopulate anterior în varii împrejurări devastatoare, ce implicau pustiirea unor localități. „Termenul vecin reprezintă în Moldova secolului al XVI-lea pe colonul străin leah, rus, moscovit, sârb, grec sau vlah [...] așa cum apare în toate actele referitoare la slobozii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ale consătenilor. Este adevărată și situația că anumiți stăpâni de moșie chemau oameni străini și de sat, și de neam, numeroase documente atestă fenomenul, dar situația consemnării documentare a cazurilor din speța dată derivă din faptul că nu puteau fi așezați locuitori străini pe o anumită vatră fără aprobarea autoritățiilor domnești, deci fără act. De aici și impresia bogăției documentare și a concluziei existenței satelor goale în mare număr. Or, pentru întoarcerea sau reîntoarcerea localnicilor pe vechile lor vetre, nu era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tot locul cu tot venitul. Și de la toți să ia, pe obicei, nimea scutelnic să nu fie, nici Ivan căpitanul, nici alții” (subl. n.). Ce se întâmplase anterior ? Încă înainte de domnia lui Dimitrie Cantemir, acest Ivan, căpitan de margine, se așezase cu locuința în satul Piscu fără învoirea egumenului și a soborului de la mănăstirea Neamț, stăpâna satului și a moșiei. Egumenul, pe data de 23 decembrie 1710, înmânează jalbă către domnul Dimitrie Cantemir și se plânge de abuz din partea dregătorului. Chemat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zise așezăminte, cum rezultă, de exemplu, din Anaforaoa Divanului Domnesc menționată mai înainte. Din întregul ei conținut se constată dorința clasei boierești de a rezolva exclusiv în interes propriu problemele legate de activitatea de pe moșiile lor sub pretextul de „a așeza toate stările împregiur a acestei patrii după măsurile dreptății, într-o bună rânduială ce cade a /se/ păzi între stăpânii moșiilor și între lăcuitorii ce se hrănesc pe dânsa”. Boierii consideră că, după 1749, „din vreme în vreme ștergându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânilor, cât și a arendașilor, ei mărind numărul de zile și volumul muncilor pe moșie. Documente din care se vede încălcarea reglementărilor din numitele așezăminte fiind destul de numeroase. Avem un exemplu de acest fel petrecut în anul 1819. Acum, „locuitorii așezați cu șederea pe moșia dumnialui postelnicul Alecu Calimah” din partea vestică a apei Siretului, inclusiv partea moșiei Umbrăreștilor avută zestre de la Gavril Conachi, „am fost alcătuiți - scriu ei în jalbă - a face numai câte șase zile de boieresc pe an, iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]