64,416 matches
-
umplu mai bine de o treime din roman, iar Martin este suficient de isteț ca să ne prezinte câte un capitol despre (aproape) toate celelalte personaje. Slăbiciunile care au marcat cartea precedentă a lui Martin apar și aici: prea multe repetiții, personaje care vorbesc la fel (și fac sex la fel) indiferent de originea lor, de clasa socială sau de continent. Dar, deși "Dansul dragonilor" cerea un sfârșit mai bun rămâne extrem de captivant. Martin a ascuns atâtea chei în precedentele sale volume
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
lucrurile despre care ne-am pus întrebări timp de un deceniu au fost totuși revelate (nu toate, dar cel puțin câteva dintre ele). Are aceleași probleme structurale ca și coada precedentă: e lălăită și incoerentă pe alocuri, dar cel puțin personajele sunt mai interesante decât cele din precedentul volum. Îmi dau senzația că aș citi o serie de povești separate a căror acțiune se petrece în același cadru - dar asta nu mă deranjează, deoarece îmi place cadrul acțiunii, mai ales din
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
răspunde la întrebări cheie și te impresionează cu substitute convingătoare și schimbări. La fel ca în "Festinul ciorilor", există secțiuni care par a fi avut nevoie de un editor. În unele capitole te trezești dintr-o dată în lumi ciudate cu personaje de care nu prea ești legat, întrebându-te unde duce acest fir narativ, ca atunci când ai stat prea mult la o petrecere după ce au plecat prietenii cu care ai venit.” Bill Sheehan de la "The Washington Post" a spus: "Plină cu
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
Megan Wasson de la "The Christian Science Monitor" a spus: „"Dansul dragonilor" poate fi una dintre cele mai bune dintre cele cinci cărți ale seriei de până acum. Proza lui Martin este concisă, cerând să fie devorată iar și iar. Toate personajele preferate ale fanilor apar aici, spre deosebire de ultima carte. Dar ceea ce ridică într-adevăr cartea deasupra unora dintre celelalte din serie este abilitatea lui Martin de a-și ține cititorii cu răsuflarea tăiată. Niciun personaj, indiferent cât de plăcut și aparent
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
fie devorată iar și iar. Toate personajele preferate ale fanilor apar aici, spre deosebire de ultima carte. Dar ceea ce ridică într-adevăr cartea deasupra unora dintre celelalte din serie este abilitatea lui Martin de a-și ține cititorii cu răsuflarea tăiată. Niciun personaj, indiferent cât de plăcut și aparent important este, nu este în siguranță sub pana lui Martin (vi-l amintiți pe Ned Stark?) și, pe de altă parte, niciunul nu poate fi proclamat mort cu certitudine. Ceea ce credeați că se va
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
(titlu original: 10 Things I Hate About You) este o comedie romantică americană apărută în 1999. Filmul, o adaptare modernă după piesă "Îmblânzirea scorpiei" de William Shakespeare, este numit după o poezie scrisă de personajul principal feminin pentru a descrie relația ei cu personajul lui Ledger. Considerat o performață notabilă din partea ambilor actori, "" reprezintă debutul regizoral al lui Gil Junger. James Cameron (Gordon-Levitt), un student nou la liceul Padua Stadium, este dat un tur al
10 lucruri nu-mi plac la tine () [Corola-website/Science/327719_a_329048]
-
Things I Hate About You) este o comedie romantică americană apărută în 1999. Filmul, o adaptare modernă după piesă "Îmblânzirea scorpiei" de William Shakespeare, este numit după o poezie scrisă de personajul principal feminin pentru a descrie relația ei cu personajul lui Ledger. Considerat o performață notabilă din partea ambilor actori, "" reprezintă debutul regizoral al lui Gil Junger. James Cameron (Gordon-Levitt), un student nou la liceul Padua Stadium, este dat un tur al școlii de Michael Eckman (Krumholtz). În timpul turneului, Cameron o
10 lucruri nu-mi plac la tine () [Corola-website/Science/327719_a_329048]
-
unui tractor, iar cei doi își continuă drumul spre Sinaia. Ei iau niște autostopiști de pe drum, apoi Anca face o depășire neregulamentară și primește amendă de la poliție. Într-un sat ei nimeresc în mijlocul unor filmări conduse de regizorul Geo Saizescu. Personajul principal al filmului era un inginer interpretat de George Motoi care avea ca hobby mașinile decapotabile. Deoarece mașina adusă la filmări era nepotrivită pentru film, regizorul trimite doi membri ai echipei de producție să închirieze pentru 15 zile Fordul Ancăi
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
schimbare de optică a realizatoarei care a trecut de la o viziune romantică la "„o analiză lucidă despre «dreptul la fericire»”". În contextul operei regizoarei, "Telefonul" pare a fi o prelungire a premisei exprimate în "Promisiuni" (1985). Relația dintre cele două personaje se află semnul timidității și al ezitării; Radu și Anca, deși își dau seama de eșecul lor în planul vieții sentimentale, ezită să înceapă o relație, fiecare lăsând celuilalt impresia că ar fi inaccesibil.
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
Yasmin este o dramă regizată de Kenneth Glenaan ce tratează viața membrilor unei comuntăți de imigranți pakistanezi în Marea Britanie înainte și după atentatele din 11 septembrie 2001. Personajul principal, Yasmin, interpretat de Archie Panjabi, duce o viață dublă, pendulând între societatea occidentală și tradițiile comunității pakistaneze. O scenă în care un grup de copii aruncă cu produse alimentare în mătușa Yasminei prezintă o doamnă în vârstă ce își
Yasmin (film din 2004) () [Corola-website/Science/327730_a_329059]
-
simte obosit să tot umble prin lume. În scena finală a filmului, Ștefan își înlocuiește tatăl la cosirea ierbii din curtea casei părintești, preluând astfel în mod simbolic conducerea gospodăriei. Acțiunea filmului se petrece într-un sat din județul Argeș. Personajul Ștefan Corici coboară din tren în halta Mioveni, unde este întâmpinat de un fost coleg de școală ce locuia în Micloșani. Mașinile au număr de înmatriculare de județul Argeș. Perioada în care se petrece acțiunea este anii '70 ai secolului
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
fost coleg de școală ce locuia în Micloșani. Mașinile au număr de înmatriculare de județul Argeș. Perioada în care se petrece acțiunea este anii '70 ai secolului al XX-lea. Pe o cruce de lemn din cimitir lângă care îngenunchează personajul Ștefan Corici stă scris: „Ana Corici 1927-1975”. Scenariul acestui film a fost scris de romancierul Sorin Titel (1935-1985); acesta a prezentat Casei de Filme 4 în februarie 1974 un scenariu literar intitulat „Zilele și nopțile unui profesor”. Realizarea filmului i-
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
de reprezentanții Consiliului Culturii și Educației Socialiste la 5 septembrie. Cenzorii au solicitat eliminarea unor secvențe („țăranul care ară cu un plug tras de măgar, strada răscolită de șantier; muncitorii care joacă șeptic în dormitorul șantierului; momentele în care unele personaje consumă băuturi alcoolice”), cât și modificarea altora cu scopul de a scoate în evidență unele teme: „creșterea combativității personajului, exprimarea fermă a filozofiei sale de viață socialistă; înlocuirea secvențelor care ar putea să sugereze că acțiunea se petrece într-un
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
cu un plug tras de măgar, strada răscolită de șantier; muncitorii care joacă șeptic în dormitorul șantierului; momentele în care unele personaje consumă băuturi alcoolice”), cât și modificarea altora cu scopul de a scoate în evidență unele teme: „creșterea combativității personajului, exprimarea fermă a filozofiei sale de viață socialistă; înlocuirea secvențelor care ar putea să sugereze că acțiunea se petrece într-un sat vechi, realizându-se ambianța unui centru modern de sat, corespunzător actualelor sisteme de sistematizare rurală în zona de
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
care majoritatea oamenilor își dorea să plece în locuri unde ar fi putut să aibă parte de o viață mai bună. Motivul real al acestei întoarceri nu este însă refuzul compromisului, ci „iarba verde de acasă”, legătura cu locurile natale. Personajele tată și fiu au sensuri simbolice, fiind interpretate de Vasile Nițulescu și Florin Zamfirescu cu „un firesc de-a dreptul captivant”. O secvență cu un accentuat rol simbolic este trecerea coasei de la bătrânul obosit după o viață de muncă către
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
sosite întâmplător acolo în acea noapte. Matei trece de partea comuniștilor, afirmând că se bucură că s-a terminat cu burghezia. Filmul se termină cu imaginea fetiței care merge noaptea pe câmp târând cu ea portretul mamei sale. Unul dintre personajele cele mai analizate de criticii de film este fetița Leonora Bengescu, fiica vitregă a Zazei, interpretată de eleva Dana Felicia Simion. Ea este un copil provenit dintr-o familie de condiție socială înaltă și cu o maturitate cu mult peste
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
mesaj de nobila vibrație patriotică”". Regizor secund a fost Dimitrios Sukas. Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Malvina Urșianu a realizat în 1987 un film intitulat "Figuranții", în care preia o parte din personajele din "" (cu actorii lor) și prezintă destinul Lenorei în anii '50 ai secolului al XX-lea. Fetița care căra cu ea prin ruine portretul mamei sale a devenit în acest film o femeie ce își caută rostul într-o lume
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
cuvinte: "„Zaza Ginei Patrichi este uluitoare și paradoxală ca amestecul de colonie franțuzească cu mirosul de ceapă și țuică”". Analizând acest film în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman aprecia portretele de personaje realizate de regizoare, precum și imaginile operatorului Vivi Drăgan Vasile filmate în „lumini” reci sau calde, în funcție de mediul investigat. El constată că filmul se termină într-o notă de optimism și speranță, prin prezentarea fetiței care duce tabloul mamei sale, considerând
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
Hatch și Dirk Benedict, serialul a avut doar un sezon care a avut premiera în 1978-79. După anulare, povestea a fost continuată în 1980 că "Galactica 1980" cu Adama, Locotenent Boomer (acum colonel) și Boxey (acum numit Troy) fiind singurele personaje din serialul original. Mai multe cărți au fost scrise pentru a continua povestirile. Serialul a fost refăcut în 2003, incepand cu un mini-serial de trei ore urmat de un episod săptămânal în perioada 2004-2009. Un film artistic care să refacă
Battlestar Galactica (serial TV din 1978) () [Corola-website/Science/327767_a_329096]
-
lor că vărul Eddie și Catherine. Acesta este până în prezent ultimul film din seria "Vacation" care poartă numele de Național Lampoon, desi Warner Bros. continuă să dețină încă dreptul de folosire a numelui francizei "Național Lampoon's Vacation" și a personajelor sale. A apărut în 2010. "Hotel Hell Vacation" este un film de scurt metraj (13 minute) online american de comedie; distribuit pe site-ul HomeAway. Chevy Chase și Beverly D'Angelo își reinterpretează rolurile Clark și Ellen Griswold. Este prima
National Lampoon's Vacation (serie de filme) () [Corola-website/Science/327771_a_329100]
-
și Sfântul Duh. Cele trei ipostaze ar avea aceeași substanță, cea a Dumnezeului unic, conform unor dogme care nu sunt acceptate de toți creștinii. Lipsa de relatări extrabiblice din epoca în care se pretinde că a trăit Isus Hristos, fac istoricitatea personajului nesigură pentru o minoritate de istorici. Majoritatea istoricilor care au studiat acest subiect consideră indubitabilă existența lui Isus ca persoană istorică. Bart Ehrman, istoric al Noului Testament, afirmă că niciun izvor istoric păgân din primul secol al erei noastre nu
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
fi cunoscut numele Isus, nu l-ar fi menționat în text, deoarece el arată că denumirea „creștin” provine de la Hristos. Se mai argumentează (de data aceasta renunțându-se la ideea că pasajul ar fi o interpolare) că, atunci când tratează istoria personajului întemeietor, Hristos, Tacit o face reluând ce spuneau creștinii despre el, însă nu din cercetare proprie sau surse oficiale, întrucât comite eroarea de a-i atribui lui Ponțiu funcția de procurator, în timp ce el a fost prefect. Un contraargument susține că
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
ai Bibliei și de unii istorici: printre primii dintre ei au fost Constantin-François Volney și Charles François Dupuis în secolul al XVIII-lea și Bruno Bauer în secolul al XIX-lea. Fiecare dintre aceștia susținea că Isus a fost un personaj în care au fuzionat mitologii anterioare, iar Volney credea că amintiri confuze ale unei persoane istorice obscure, existente în mod real, au fost integrate în mitologia solară deja existentă. Viziunile cercetătorilor care respingeau complet istoricitatea lui Isus au fost rezumate
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
Urșianu prin "O lumină la etajul zece" "„prelungește povestea Giocondei fără surâs până în anul 1965, când eroina, acuzată cândva pe nedrept (de „sabotaj economic”), își câștigă, după cinci ani de recluziune, dreptul la viață, se trezește dintr-un vis urât”". Personajul dramatic interpretat de Irina Petrescu "„își redescoperă seninul, încrederea, devenirea aceasta fiind învestită cu fiorul unor profunde adevăruri omenești”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Maria e eliberată din închisoare după
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
era scris cu mult mai interesant decât a fost făcut...” - aprecia retrospectiv protagonista.”" Fostul regizor Mihnea Columbeanu consideră că rolul interpretat de Irina Petrescu în acest film este "„principalul ei rol de maturitate”", regizoarea și actrița reușind "„să construiască un personaj profund și complex, urmărind cu acuitate și o mare finețe a detaliilor și nuanțelor drama unei femei care, după reabilitare, se chinuiește să se reintegreze în societate”". Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]