61,772 matches
-
Chera Duduca, Chir Costea Chiorul). Dacă În prezentarea acestor personaje scriitorul dovedește un ascuțit spirit de observație, analizând fiecare gest, cuvânt, atitudine și intervenind cu opiniile proprii, (aceste intervenții, ca și introducerea În plină acțiune a unor capitole adiacente, precum „Muzica și corografia În timpul lui Caragea”, „Teatrul În Țara Românească” sunt legate de una din preocupările importante ale scriitorului, aceea de cronicar dramatic și publicist), personajele pozitive sunt, În parte, lipsite de verosimilitate. Ele au fost concepute de autor doar pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aparțin realismului situațiilor prezentate. Romanul are și o valoare documentară, prin referirile făcute la o serie de aspecte din viața culturală a Tarii Românești. Titlurile unor capitole sunt grăitoare pentru acest aspect al romanului: „Scene din viața socială” (cap.XV) „Muzica și corografia În timpul lui Caragea” (cap.XVII), „Teatrul În Tara Româneasca” (cap.XX), „Italiana În Algir” (cap.XXII). Informațiile din domeniul vieții culturale și artistice Îmbogățesc conținutul romanului, lui Filimon. Dacă uneori episoadele documentare au caracter cărturăresc, ori chiar gazetăresc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întro suită de foiletoane publicate Între anii 1877-1878 În ziarul „România liberă”, sub un titlu generic, „Cercetare critică asupra teatrului românesc”, chiar dintr-o cronică Întitulată, „Teatrul cel mare - Urâta satului” (un vodevil În două acte, prelucrat de Eugeniu Carada, muzica de Alexandru Flechtenmacher). Caragiale s-a arătat nemulțumit de rigoarea cu care se selectează repertoriul dramatic, vodevilul cu pricina, numit mai sus, fiind dramatizat În franțuzește „de un fabricant de vodeviluri cu un nume puțin cunoscut” pe de o parte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
excepții, sunt lipsiți de talent, iar unii dintre actori „sunt luați de nu se știe unde și aduși fără voia lui Dumnezeu pe scenă...” Publicul trebuie să fie răsplătit pentru aplauzele sale, dar puținele scene cu actori de prestigiu (Panu), muzica lui Alexandru Flechtenmacher („aceasta ne scutește de orice laudă”) nu sunt suficiente, iar vina aparține conducerii teatrului. În primul articol publicat sub genericul „Cercetare critică asupra teatrului românesc” (titlul are ceva din formulările celebre ale lui Titu Maiorescu, intitulat „Critica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca un mod practic de a rezolva probleme cotidiene, cultura este considerată ca „tradiție”, adică un registru în care sunt depozitate elementele simbolice și cele legate de identitate. Atunci când vorbesc de cultura unui grup, cei mai mulți oameni se gândesc la artifacte, muzică, limbaj, mâncare, patrimoniu, simboluri, mituri și arhietipuri - cu alte cuvinte, o sumă de obiecte noneconomice și nonsociale, „plutind” undeva, deasupra societății. Aceasta se suprapune stereotipurilor potrivit cărora societățile „moderne” au economie, pe când cele „tradiționale” au cultură (Appadurai, 1986). Voi reveni
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu entuziasm trupele române. Ei se arată foarte mulțumiți de succesul României și de eliberarea lor de sub stăpânirea iudeo-comunistă. În trecere prin sate, unitățile au fost primite cu flori și urale. În Noua Suliță, Armata Română a fost primită cu muzică de întreaga populație iar la școala primară s'a oferit ostașilor o masă bogată. În satele Clocușna și Secureni (jud. Soroca), populația a oferit ostașilor hrana pe trei zile fără a cere despăgubiri. În numeroase alte sate, trupele au fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
e... Caragiale, ST, 1997, 4-6; Cornel Regman, Întâlnire cu Alexandru George, JL, 1997, 27-30; Z. Ornea, Eseurile d-lui Alexandru George, RL, 1998, 11; Daniel Cristea-Enache, „Pe cheltuială proprie”, ALA, 1998, 447; Barbu Cioculescu, Alexandru George sau un Concert de muzică de cameră, VR, 1998, 7-8; Ioan Stanomir, „Clepsidra cu venin”, LCF, 1998, 45; Cornel Ungureanu, Alexandru George și vremea jurnalelor, O, 1998, 12; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 101-108; Glodeanu, Dimensiuni, 177-180; Gabriela Omăt, Alexandru George recitit pe îndelete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
și viitoare se manifestă mai Întâi Într-un context familiar, rutinier. Copilul se poate bizui pe sprijinul contextului imediat, familiar, Înalt predictibil pentru a-și reprezenta mental sau a-și aminti evenimente. Exemplu: este stabilită o rutină la ora de muzică: grupul cântă Întâi la instrumente și apoi face baloane de săpun. La sfârșit, profesoara Întreabă copiii: “Ce am făcut la ora de muzică?”. Strategiile de suport vizual: variate strategii de suport vizual pot fi folosite pentru a-l ajuta pe
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
a-și reprezenta mental sau a-și aminti evenimente. Exemplu: este stabilită o rutină la ora de muzică: grupul cântă Întâi la instrumente și apoi face baloane de săpun. La sfârșit, profesoara Întreabă copiii: “Ce am făcut la ora de muzică?”. Strategiile de suport vizual: variate strategii de suport vizual pot fi folosite pentru a-l ajuta pe copil În evocarea evenimentelor trecute sau viitoare. Informația vizuală necesară pentru a comunica despre trecut și viitor oferă suport copilului atunci când acesta ar
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
Academia săși păstreze vocația ei științifică și națională, de instituție culturală națională. Eu fiind de formație filologică, el era un fizician eminent, ne întâlneam pe un teren foarte fertil, acela al discuțiilor despre literatură, despre istorie, despre filozofie și despre muzică. Am primit de la Șerban Țițeica, eu având o sensibilitate pentru muzica clasică și un interes constant, dar am primit de la el adevărate lecții de muzică clasică. Academicianul Șerban Țițeica nu era din categoria acelora care nu mai vedeau nimic în afara
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
națională. Eu fiind de formație filologică, el era un fizician eminent, ne întâlneam pe un teren foarte fertil, acela al discuțiilor despre literatură, despre istorie, despre filozofie și despre muzică. Am primit de la Șerban Țițeica, eu având o sensibilitate pentru muzica clasică și un interes constant, dar am primit de la el adevărate lecții de muzică clasică. Academicianul Șerban Țițeica nu era din categoria acelora care nu mai vedeau nimic în afara specialității lor. Când mergea acasă cânta la vioară cu soția, cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
un teren foarte fertil, acela al discuțiilor despre literatură, despre istorie, despre filozofie și despre muzică. Am primit de la Șerban Țițeica, eu având o sensibilitate pentru muzica clasică și un interes constant, dar am primit de la el adevărate lecții de muzică clasică. Academicianul Șerban Țițeica nu era din categoria acelora care nu mai vedeau nimic în afara specialității lor. Când mergea acasă cânta la vioară cu soția, cu fiica lor, care cânta la pian, își petrecea ceasurile libere făcând drumeții, citind literatură
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
afirmam și în fața auditoriului, Conferința Națională de Estetică are două componente fundamentale: una teoretică, ce constă în comunicările amintite și discuțiile suscitate de acestea, și al doilea aspect îl constituie estetica aplicată, în forma diverselor arte. Arta spectacolului, arta literară, muzica simfonică, plastică ș.a.m.d., încât are loc un soi de colocviu complex aici, teoretic, practic, în sfera frumosului, a artei în general, și aceasta face ca, de fiecare dată, Conferința Națională de Estetică să fie un eveniment unic în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
se detașeze de celelalte. Bine ar fi să fie cu participare internațională, chiar dacă ansamblul îl văd legat de istoria Moldovei, a orașului, de contemporaneitate. Bacăul are nevoie de un ansamblu de artă monumentală care să-i întregească personalitatea. OVIDIU BĂLAN: Muzica o punte spre sufletele noastre. Maestre, sunteți din ce în ce mai greu de abordat. Profit de faptul că v-ați găsit această clipă de răgaz și vă întreb, în numele cititorilor ziarului care stă de vorbă cu oamenii, cum a fost turneul din care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
acesta eu sunt deosebit de mulțumit, chiar impresionat aș spune. Îmi crește inima de bucurie când intru în sală și o văd plină de copii dornici de a ne urmări, de a ne asculta, de a face cunoștință cu instrumentele, cu muzica, de a asculta muzica anumitor compozitori. Numai săptămîna trecută am avut vreo 5 concerte educative și la toate au fost profesori, au fost învățători lângă elevi, i-au supravegheat cu delicatețe, în vreme ce noi ne-am făcut datoria cu profesionalism. În urma
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mulțumit, chiar impresionat aș spune. Îmi crește inima de bucurie când intru în sală și o văd plină de copii dornici de a ne urmări, de a ne asculta, de a face cunoștință cu instrumentele, cu muzica, de a asculta muzica anumitor compozitori. Numai săptămîna trecută am avut vreo 5 concerte educative și la toate au fost profesori, au fost învățători lângă elevi, i-au supravegheat cu delicatețe, în vreme ce noi ne-am făcut datoria cu profesionalism. În urma acestor concerte am ajuns
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
din plin de ceea ce-i oferim. Le dorim tuturor melomanilor în primul rând sănătate, pentru că dacă există sănătate vor apare și celelalte, iar noi vom ști să le pregătim programe interesante, așa cum, de altfel, am făcut-o și anul acesta. Muzica, sunt sigur, va fi o punte spre sufletele lor și le dorim să se apropie de ea, așa cum se apropie de altar. 28 ALEXANDRU BOBOC: Filozofia a ajuns o marotă Domnule academician, la începutul lunii noiembrie ați participat, ca invitat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
În ce an a debutat festivalul? Festivalul nu l-am înființat eu, ci Radu Palade. Eu am urmat după el. Au fost câțiva ani de incertitudini, de căutări, mă rog... Un lucru care trebuia făcut și anume acolo, la rădăcina muzicii românești, adică acolo unde s-a născut George Enescu. Trebuia făcut Festivalul Enescu și an de an el a rezistat și a adunat mulți muzicieni și critici, mari intelectuali, care au venit cu plăcere să onoreze acest nume sfânt al
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
românești, adică acolo unde s-a născut George Enescu. Trebuia făcut Festivalul Enescu și an de an el a rezistat și a adunat mulți muzicieni și critici, mari intelectuali, care au venit cu plăcere să onoreze acest nume sfânt al muzicii românești. Și Bacăul e legat de numele lui George Enescu, pentru că “Oedip” a fost terminat la Tescani, dar și mai în nordul Moldovei, mai în nord de Bacău, în zona aceea a Dorohoiului și a Botoșaniului, mi-amintesc cu plăcere
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Enescu. Adică, unele din festivalurile acestea erau în paralel cu cele ce se făceau, din patru în patru ani, la București, Festivalul Internațional. Noi, în schimb, la Botoșani, în fiecare an, de fapt, îl divinizam, să spunem așa, pe patriarhul muzicii românești. În ambele locuri, și la Botoșani și la Dorohoi, uneori mergeam și la Liveni, unde în perioada festivalului era o viață muzicală destul de interesantă, întrucât mai invitam cvartete, care cântau în casa de la Liveni, erau conferințe, veneau elevi de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
rog, chiar și anumite lucrări care nu s-au cântat niciodată, cum ar fi Cantata Aurora... Cum ați pătruns în universul enescian? Cum l-ați simțit ca instrumentist, ca dirijor, ca om care îi iubiți creația? Sigur, iubesc foarte mult muzica lui Enescu și de când circul mult și în vest, în Elveția, în Franța, în Austria, încerc să o fixez și în memoria celorlalți muzicieni și observ cu mare bucurie că muzicienii adevărați de aici cunosc și recunosc dimensiunea adevărată a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
adevărată a compozitorului, a muzicianului George Enescu. După mine, Enescu este muzicianul mileniului III, alături de alți câțiva, dar oricum este o tragedie prin faptul că el nu este cunoscut la nivelul lui genial, pentru că lucrările lui sunt peste sau completează muzica adevărată la care a ajuns muzica secolului XX. Au fost, desigur, și tot felul de experimente. Toți cunoaștem școala modernă, clasicismul modern al secolului XX Shoemberg, Weber, Albam Berg, Stravinsky, Bartök, cu care Enescu a fost atât de bun prieten
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Enescu. După mine, Enescu este muzicianul mileniului III, alături de alți câțiva, dar oricum este o tragedie prin faptul că el nu este cunoscut la nivelul lui genial, pentru că lucrările lui sunt peste sau completează muzica adevărată la care a ajuns muzica secolului XX. Au fost, desigur, și tot felul de experimente. Toți cunoaștem școala modernă, clasicismul modern al secolului XX Shoemberg, Weber, Albam Berg, Stravinsky, Bartök, cu care Enescu a fost atât de bun prieten și pe care Enescu și l-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
știu dacă se datorează numai lui Enescu, căci și noi suntem de vină. În mod cert. Suntem de vină, pentru că, uitați-vă, alte națiuni, pentru compozitori mult mai mici, cu o operă mult mai săracă, fac mult mai mult pentru ca muzica respectivului compozitor să pătrundă în lume. Noi nu am făcut nimic sau din când în când încercăm să facem câte un concert pe undeva. Mă rog, n-avem bani, suntem o națiune săracă, dar pentru cultură și pentru Enescu ar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
n-avem bani, suntem o națiune săracă, dar pentru cultură și pentru Enescu ar trebui făcut mai mult. Nu știu, ar trebui creată o fundație care să aibă pe undeva niște fonduri, iar acestea să le folosească numai pentru pătrunderea muzicii lui Enescu în toată lumea. Adică eu, ultima dată, am citit undeva, că în America s-au cântat mai mult lucrările lui Enescu decât la noi. Există acolo o Fundație Enescu, în care sunt și câțiva români, dar prea multe nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]