64,416 matches
-
de creație din exil al lui Mircea Eliade sunt marcate de o trecere de la revelarea sacrului de către un specialist inițiat (precum Andronic, dr. Zerlendi sau Swami Shivananda din nuvelele fantastice scrise înainte de război) la trăirea unui miracol irecognoscibil de către un personaj inocent, „ingenuul, idiotul prin excelență al esoterismului arthurian medieval” extras din mitul lui Parsifal (cavalerul sărac cu duhul din miturile germane). Iancu Gore a fost comparat de academicianul Eugen Simion cu personajul caragialian Mitică, ambii fiind la fel de guralivi, de grăbiți
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
război) la trăirea unui miracol irecognoscibil de către un personaj inocent, „ingenuul, idiotul prin excelență al esoterismului arthurian medieval” extras din mitul lui Parsifal (cavalerul sărac cu duhul din miturile germane). Iancu Gore a fost comparat de academicianul Eugen Simion cu personajul caragialian Mitică, ambii fiind la fel de guralivi, de grăbiți și de orgolioși. Încă de la prima replică se observă că Gore suferă de vanitate și se simte deranjat nu atât de banii pierduți, cât de faptul că a fost dus de nas
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
Gore suferă de vanitate și se simte deranjat nu atât de banii pierduți, cât de faptul că a fost dus de nas. "„Eu sunt Gore — se prezintă el cârciumarului — (...) om de încredere și de viitor: așa-mi spun mie prietenii”". Personajul este cât se poate de banal, fiind ales tocmai din acest motiv ca subiect receptor al revelației spirituale. Eugen Simion îl considera un cal răpciugos în care „se ascunde sufletul nobil al sacrului”. Mai mulți critici literari (printre care Sorin
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
și revine apoi în prezent, fără ca niciun element din prezent să fie afectat de această trecere. Fantasticul provine din opoziția între prezența și absența Evenimentului (Gore susține că a trăit un eveniment, în timp ce muncitorii și cârciumarul îl contrazic), rezultând că personajele au trăit în două faze temporale diferite, adică Gore a ieșit din timp. Iancu Gore se dovedește incapabil să recunoască revelația divină (apariția sacrului) în curgerea timpului, el trăind exclusiv în timpul profan care este definit de Mircea Eliade ca „nonexistență
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
recunoască revelația divină (apariția sacrului) în curgerea timpului, el trăind exclusiv în timpul profan care este definit de Mircea Eliade ca „nonexistență, irealitate”. Neînțelegând ce i s-a întâmplat, el se descarcă printr-o reacție nervoasă profană: "„Mama voastră de nebuni”". Personaj banal, Iancu Gore trăiește un eveniment insolit: ieșirea din timp, pe care Mircea Eliade o considera „o rupere de planuri, intrarea într-un prezent etern, dincolo de timpul obișnuit”. Ieșirea din timp este anunțată de o succesiune neașteptată ce anulează curgerea
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
domeniul celei mai opace și imanente banalități”. Spre deosebire de scrierile interbelice, fantasticul din nuvelele postbelice nu mai este provocat de forțe exterioare identificabile. Călătoria în timp a lui Gore este inexplicabilă, ea neavând nicio cauză concretă care să o fi produs. Personajul trece într-o lume paralelă, fiind aruncat cu 40 de zile în trecut. Trecerea personajului din prezent în trecut și invers se face fără traversarea vreunei granițe între Real și Ireal. Astfel, personajul este convins că a întâlnit într-un
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
mai este provocat de forțe exterioare identificabile. Călătoria în timp a lui Gore este inexplicabilă, ea neavând nicio cauză concretă care să o fi produs. Personajul trece într-o lume paralelă, fiind aruncat cu 40 de zile în trecut. Trecerea personajului din prezent în trecut și invers se face fără traversarea vreunei granițe între Real și Ireal. Astfel, personajul este convins că a întâlnit într-un adăpost antiaerian pe madam Popovici, cu servitoarea Elisaveta și chiriașul Protopopescu. Fantasticul devine evident odată cu
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
cauză concretă care să o fi produs. Personajul trece într-o lume paralelă, fiind aruncat cu 40 de zile în trecut. Trecerea personajului din prezent în trecut și invers se face fără traversarea vreunei granițe între Real și Ireal. Astfel, personajul este convins că a întâlnit într-un adăpost antiaerian pe madam Popovici, cu servitoarea Elisaveta și chiriașul Protopopescu. Fantasticul devine evident odată cu reîntoarcea lui Gore la cârciumă, când cârciumarul și muncitorii neagă existența vreunei alarme antiaeriene. Existența întâmplării relatate de
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
evident odată cu reîntoarcea lui Gore la cârciumă, când cârciumarul și muncitorii neagă existența vreunei alarme antiaeriene. Existența întâmplării relatate de comerciant este contestată, fiind pusă pe seama consumului de alcool sau a unei halucinații. Ca și în „Nopți la Serampore” (1940), personajele pot fi astfel împărțite în două categorii: cei care au trăit prezența evenimentelor și cei care au trăit absența evenimentelor. Acest conflict între prezența sau absența evenimentelor relatate produce apariția fantasticului. Fără a oferi o explicație a întâmplării stranii trăite
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
evenimentelor. Acest conflict între prezența sau absența evenimentelor relatate produce apariția fantasticului. Fără a oferi o explicație a întâmplării stranii trăite de Gore, nuvela își „obligă” cititorii să accepte posibilitatea existenței simultane a două timpuri diferite în care au trăit personajele, adică a ieșirii din timp a lui Gore. Menționarea în nuvelă a unui copil pierdut și apoi regăsit introduce și un element de farsă. Se creează impresia că Gore, un om materialist și sigur pe el, este victima unui joc
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
rupe cu totul de trecutul literar, dezvoltând idei din „Nopți la Serampore” și „Secretul doctorului Honigberger”. Importanța literară a povestirii se datorează, potrivit academicianului Eugen Simion, mai puțin fantasticului ingenios al subiectului și mai ales zugrăvirii unei tipologii tradiționale de personaje plasate într-o împrejurare enigmatică. Nuvela „Douăsprezece mii de capete de vite” a fost tradusă în mai multe limbi străine: engleză („Twelve Thousand Heads of Cattle”, în vol. "Fantastic Tales", Dillon’s, Londra, 1969; traducere de Eric Tappe, reeditată în
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
subiect”". Rezultatul acestei colaborări este "„un film la fel de monoton și de prost jucat ca o producție TV, la care spectatorul nici nu poate râde de atîta plictiseală, în care marotele așa-ziselor filme de actualitate se încurcă în picioarele unor personaje cu profiluri șubrede, lipsite de consistență și de reacții normale”".
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
i-a ajutat în timpul celui de-al doilea război mondial pe activiștii comuniști să lupte împotriva guvernului progerman al mareșalului Ion Antonescu. Ca urmare a succesului obținut de serialul "Pistruiatul", Francisc Munteanu a scris scenariul unui film nou în care personajul principal era Mihai Secoșan, un băiat roșcovan interpretat tot de Costel Băloiu. Scenariul filmului a fost achiziționat de casa de filme în anul 1976. Filmul a intrat în faza de producție la 18 martie 1976 cu titlul de lucru „Plecarea
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
uteciștii care îi redau echilibrul și îi indică noul drum în viață. Sub bagheta scriitorului-regizor, Băloiu devine din copil, adolescent și din pistruiat, roșcovan. Filmul nu e lipsit de farmec, și s-ar putea să ascundă vagi detalii autobiografice. Un personaj de hahaleră colorează, viu, Papaiani.”" După lansarea serialului de televiziune "Pistruiatul" (1973), scenaristul și regizorul Francisc Munteanu a scris un roman intitulat "Pistruiatul", care a fost publicat de Editura Ion Creangă din București în anul 1976. De asemenea, după premiera
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
anul următor în antologia "Beyond Time and Space". Eminentul autor și critic literar Gore Vidal a apreciat povestirea ca fiind "bună" și spunând că îl prezintă pe Bradbury "în cea mai bună formă". Multe opere literare sunt interzise pe Pământ. Personajele lor devin entități reale pe Marte, dar odată ce toate cărțile în care ele apar sunt distruse, ele sunt sortite pieirii. Ele plănuiesc o ripostă față de oamenii care vin să le caute, dar sunt distruse de arderea ultimelor cărți de pe Pământ
Aici sunt tigri () [Corola-website/Science/327061_a_328390]
-
așa a ajuns Evie la normal), în timp ce noua sirenă numită Weilan le va ajuta pe sirenele în lupta împotriva dragonului pentru a putea trăi din nou în armonie în Mako. În episodul 15 (și penultim) al acestui sezon apare ca personaj invitat Rikki Chadwick (interpretată de Cariba Heine), un personaj al serialului original "HO - Adaugă apă". Serialul a fost numit prima dată "Mako: Island of Secrets", dar a fost intitulat "", mai tarziu s-a intitulat "Secret of Mako Island", iar apoi
Mako Mermaids () [Corola-website/Science/327066_a_328395]
-
numită Weilan le va ajuta pe sirenele în lupta împotriva dragonului pentru a putea trăi din nou în armonie în Mako. În episodul 15 (și penultim) al acestui sezon apare ca personaj invitat Rikki Chadwick (interpretată de Cariba Heine), un personaj al serialului original "HO - Adaugă apă". Serialul a fost numit prima dată "Mako: Island of Secrets", dar a fost intitulat "", mai tarziu s-a intitulat "Secret of Mako Island", iar apoi s-a reintitulat "Mako Mermaids". Filmările erau programate să
Mako Mermaids () [Corola-website/Science/327066_a_328395]
-
este pseudonimul scriitorului american Daniel Handler (n. 28 februarie 1970). Snicket este autorul unor cărți pentru copii, ce joacă și rol de narator în "O serie de evenimente nefericite" (opera sa cea mai cunoscută) și apare ca personaj de-a lungul seriei. Din cauza aceasta, numele se poate referi atât la un personaj ficțional cât și la o persoană reală. Acest articol se concentrează în primul rând asupra personajului. Ca personaj, Snicket este un scriitor și cercetător grăbit și
Lemony Snicket () [Corola-website/Science/327065_a_328394]
-
este autorul unor cărți pentru copii, ce joacă și rol de narator în "O serie de evenimente nefericite" (opera sa cea mai cunoscută) și apare ca personaj de-a lungul seriei. Din cauza aceasta, numele se poate referi atât la un personaj ficțional cât și la o persoană reală. Acest articol se concentrează în primul rând asupra personajului. Ca personaj, Snicket este un scriitor și cercetător grăbit și îngrijorat, care a fost acuzat în mod fals de crime și este vânat încontinuu
Lemony Snicket () [Corola-website/Science/327065_a_328394]
-
evenimente nefericite" (opera sa cea mai cunoscută) și apare ca personaj de-a lungul seriei. Din cauza aceasta, numele se poate referi atât la un personaj ficțional cât și la o persoană reală. Acest articol se concentrează în primul rând asupra personajului. Ca personaj, Snicket este un scriitor și cercetător grăbit și îngrijorat, care a fost acuzat în mod fals de crime și este vânat încontinuu de poliție și de inamicii săi, piromanii din organizația secretă Departamentul de Voluntari ai Focului (V.F.D.
Lemony Snicket () [Corola-website/Science/327065_a_328394]
-
opera sa cea mai cunoscută) și apare ca personaj de-a lungul seriei. Din cauza aceasta, numele se poate referi atât la un personaj ficțional cât și la o persoană reală. Acest articol se concentrează în primul rând asupra personajului. Ca personaj, Snicket este un scriitor și cercetător grăbit și îngrijorat, care a fost acuzat în mod fals de crime și este vânat încontinuu de poliție și de inamicii săi, piromanii din organizația secretă Departamentul de Voluntari ai Focului (V.F.D.). Când era
Lemony Snicket () [Corola-website/Science/327065_a_328394]
-
naratorului, decât al lui însuși. Lemony Snicket provenea dintr-o familie cu trei copii. Fratele lui, Jacques Snicket și sora sa, Kit Snicket erau de asemenea membri V.F.D. și prieteni cu părintii Baudelaire. Atât Jacques, cat și Kit apar ca personaje secundare în cărțile "O serie de evenimente nefericite". De asemenea îl știa pe Contele Olaf din viața sa timpurie, căci fuseseră împreună la școală. În tinerețea sa, Lemony Snicket a frecventat o școală cu internat condusă de V.F.D., împreună cu alte
Lemony Snicket () [Corola-website/Science/327065_a_328394]
-
secundare în cărțile "O serie de evenimente nefericite". De asemenea îl știa pe Contele Olaf din viața sa timpurie, căci fuseseră împreună la școală. În tinerețea sa, Lemony Snicket a frecventat o școală cu internat condusă de V.F.D., împreună cu alte personaje din serie. Mai târziu a fost educat la sediul central V.F.D. din Munții Mortmain și a fost angajat de un ziar numit "Zilnicul Punctilio" după absolvire. Verifica ortografia la anunțurile mortuare și era critic de teatru. Lemony Snicket a avut
Lemony Snicket () [Corola-website/Science/327065_a_328394]
-
nunți duble: Prințesa Charlotte a Prusiei (fiica Prințului Moștenitor și a Prințesei Moștenitoare) s-a căsătorit cu Bernhard, Prinț Ereditar de Saxa-Meiningen în aceeași zi ca și Elisabeta la Berlin. Datorită statutului crescut al Prusiei, la nunți au participat multe personaje importante, inclusiv regele Leopold al II-lea al Belgiei și soția sa, regina Marie Henriette. De asemenea, a participat Prințul de Wales; una dintre mirese (Charlotte) era nepoata lui. Elisabeta Anna șu soțul ei au avut doi copii: Elisabeta a
Prințesa Elisabeta Anna a Prusiei () [Corola-website/Science/327082_a_328411]
-
de la Tămădău (1947), evenimentul istoric în care conducerea PNȚ a încercat să fugă din România pentru a întemeia un guvern în exil, când mijloacele democratice fuseseră epuizate și guvernul lui Petru Groza devenea tot mai represiv. Prin tușele groase aplicate personajelor opuse comuniștilor, filmul capătă aspecte caricaturizante și de un comic involuntar, democrații veritabili fiind înfățișați ca niște indivizi meschini, care trăiesc în lux și își petrec timpul cu jocuri de noroc. Filmul este al patrulea în care apare personajul ficțional
Departe de Tipperary () [Corola-website/Science/327089_a_328418]