65,481 matches
-
situația extenuantă de a lucra vestitul double shift, tura a doua, una la locul de muncă, plătită prost și datorită faptului că forța de muncă s-a dublat odată cu intrarea în masă a femeilor pe piața de muncă, și una acasă, neplătită, și arareori împărțită cu partenerul. Între timp, Bruxelles-ul a legalizat avortul în 1990, dar accesul la serviciile de specialitate și la contracepție rămâne limitat mai ales pentru săraci, creșele și grădinițele continuă să existe în număr insuficient, obligând
Egalitate de fundătură () [Corola-website/Science/295771_a_297100]
-
intersecția străzilor Vulcănescu - Calea Griviței, 2014.[/caption] ÎI. Păzirea ruinei de Mihai Codreanu și Arnold Schlachter</b> Pe 27 februarie 2014 am revăzut familia Iakab și am vorbit cu Mărită Iakab, Sorin Murariu și Dorin Mincu. Ne-au primit la ei acasă.</em> M.C.: În vara lui 2012 ați fost alungați de la Carol 53, unde ați stat câteva săptămâni. Cum a fost acolo și unde v-ați dus de acolo? </b> Dorin Mincu: Despre Carol 53 îți spun ce a fost: unul
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
ea schimba. Parcurgeam procesul învățării, în vreme ce trăiam și experiența spectacolului. Dar personajele nu aveau densitate, păreau schematice de dragul evidenței temei, replicile erau previzibile. Am empatizat cu greu, dar ăla era teatru! Finalul e către voi, la piesele cărora mă simt acasă, în teatrul angajat, care descoperă și arată, e martor și voce: Nu ne menajați, nu ne țineți de mână. Nu infantilizați spectatorul, nici pe cel tânăr, nici pe cel neinstruit. Cum bine spune John Taylor Gatto, școala ne face asta
Nu-mi place () [Corola-website/Science/295782_a_297111]
-
fost de-asemenea arestați. Au fost bătuți timp de 12 zile. Tatăl meu a fost eliberat pentru că unul dintre legionari era fiul unui prieten foarte bun al tatei. Îmi amintesc bătaia în geam a tatălui meu, când s-a întors acasă, la patru dimineața. Era bătut foarte rău. Vărul meu a fost de-asemenea bătut foarte violent. Nu a avut niciodată copii și a devenit o persoană foarte neplăcută. Chiar înainte să fim duși la ghetou, nu îmi mai amintesc exact
Conflictul din Gaza: perspectiva unui israelian. () [Corola-website/Science/295783_a_297112]
-
sunt în România astea de bodygarzi, sunt joburi pur fictive, dar trebuie să le dai ceva. Se duce omul opt ore la serviciu, nu face nimic, adică statul s-ar putea dispensa de el, dar cel puțin aduce un venit acasă, copiii lui merg la scoala, nu? Nu stă pur și simplu în ghetou și vine un ONG - un ONG ce să facă, nu poate să-i dea de lucru. Interviu realizat de <em>ALICE MONICA MARINESCU</em></strong>[:en]<b
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
Viorel Cojanu, Mihaela Rădescu Scenografia: Maria Mandea Muzica: Bogdan Burlăcianu Spectacolul de teatru educațional Familia Offline are în centru o cercetare pe care dra-ma-turgul Mihaela Michailov și regizorul Radu Apostol au început‑o în 2007, pe tema copiilor lăsați singuri acasă de părinții care plea-că la mun-că în străinătate. În 2012, Mihaela Mi-chailov și Radu Apostol au început să lucreze la Familia Offline cu un grup de co-pii de la Școala nr. 55 din cartierul Republica. Copiii au fost implicați în procesul
Platforma de Teatru Educațional (4−29 octombrie) () [Corola-website/Science/295789_a_297118]
-
spectacol de Ioana Păun Cu: Lari Giorgescu Traducerea: Delia Mihalache Artist asociat: Maria Drăghici Un proiect tangaProject, în parteneriat cu UNATC și Teatrul LUNI de la Green Hours. L‑V: 8‑16 e ca o hartă a traseelor cotidiene, din parc‑acasă‑la școală‑la job, care transformă un copil în adolescent și apoi în tânăr cu rate și probleme. „Am 6 ani și 8 luni. Imi place să mă uit la Țestoasele Ninja. Să văd cum se luptă cu criminalii, cu
Platforma de Teatru Educațional (4−29 octombrie) () [Corola-website/Science/295789_a_297118]
-
Aș face un spectacol despre o profă care pare o scorpie, dar de fapt se dovedește un om extraordinar. Cum alegi un spectacol la care mergi? Uneori e ori titlul, ori posterul frumos făcut, ori actorii. De obicei mă duc acasă și mă uit despre ce e vorba să văd dacă chiar mă interesează. Din păcate, nu prea sunt spectacole pentru adolescenți și asta mi se pare cam nasol. Ar fi nevoie să vezi niște spectacole despre pubertate, pentru că e o
Teatrul să fie cu totul al oamenilor () [Corola-website/Science/295810_a_297139]
-
trecut o săptămână și, după alte câteva zile, am oprit lucrul și am întrebat de banii și actele noastre. Ne-a zis: „Nu am nimic să vă dau, iar voi nu aveti nicio dovadă. Poate ar trebui să vă duceți acasă, din moment ce nu aveti niciun act.” Fără bani nu puteam plăti chiria apartamentului, așa că proprietarul ne-a spus să plecăm. Am dormit pe strada mai mult de zece zile și am protestat cerându-ne banii. Terminaserăm banii pe care ni-i
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
6 zile pe săptămână. Neavând acte, am oprit lucrul și ne-am cerut banii. Am inceput sa protestam și să ne luptăm. Pe acest șantier au lucrat sute de români și niciunul nu și-a primit banii. Mulți au plecat acasă doar cu banii de avion sau de autocar și cu 100-200 de euro de mâncare. Openmallmaster a fost compania care oferea servicii logistice pe șantier. Aveau mult de lucru pentru logistică dar și pentru curățenie. Pentru Metatec, am lucrat la
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
zile am băut foarte mult și am băgat în mine tot ce găseam. Aveam 33 de ani când, într-o zi, am căzut pe stradă și am fost dus la spital. Am fost externat a doua zi: m-am dus acasă, am mai tras niște liniuțe, am băut o sticlă de whiskey, după care am ajuns iar la spital aproape mort. De data asta eram hotărât să mă las. Am început un program de recuperare care a durat patru ani și
„Visam să fiu într-o trupă punk şi să bag droguri.” () [Corola-website/Science/295821_a_297150]
-
țării. Și de aceea mulți pleacă, sau visează să plece, spre Europa de Vest, spre acele țări unde o vor lua de la capăt: cetățeni irakieni, refugiați în România, la muncă în Germania, Suedia, Franța, Anglia... Și tot așa, experiența exilului se perpetuează, “acasă” nu este nicăieri, iar drepturile există doar că apanaj al unor birocrații moderne, care refuză să le ofere la pachet cu oportunități reale. “Oamenii făceau mișto de tine dacă erai din Afganistan. Tot felul de glume tâmpite - „Afganii sunt proști
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
Acolo în Gază e țara mea, e limba mea, acolo sunt locurile de unde sunt părinții mei, bunicii mei, sigur că acolo aș vrea să trăiesc.”</i></b> În sistemele birocratice care constituie apanajul statelor națiune, refugiații nu se simt niciodată acasă, fiind dislocați de rădăcinile lor, de locurile natale și de trecut. Ideea acordării unui refugiu sau a unei protecții internaționale nu se suprapune conceptelor mai largi care intră în sfera umanismului, căci refugiații sunt produsele umane ale unor contexte istorice
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
unde se duc lupte, cetățenii trebuie să aibă posibilitatea să se refugieze măcar pentru un timp. Nu se poate să lași oamenii să stea sub bombardament. Dar în același timp, să se ducă, cum noi ne-am repatriat, am venit acasă, si ei trebuie să se întoarcă. Dar nu expulzați, nu așa. Cred că e important ca intelectualii aici se adună și își pun problemă, se întreabă ce-i de făcut? Tatăl meu a zis ce-i de facut. Că nu
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
să plecăm de acolo și ne uneam cu prima ocazie împotriva ălora de la A sau, dacă era cazul, chiar și a învățătoarei, favoritismele de doi bani nu prea contau pentru noi ca grup. Treaba rămânea calmă, cel puțin până ajungeam acasă și începeau părinții să ne frece la cap cu tot felul de tâmpenii: cum a fost la școală? fă-ți temele! mai pune și tu mâna pe o carte! ce-ai făcut afară? cu cine ai stat? ți-am zis
Programul de ieri al luptei de clasă. Post scriptum la Capete înfierbântate () [Corola-website/Science/295801_a_297130]
-
țin minte că maică-mea era total împotriva lui Iliescu. Tata habar n-am ce părere avea, dar știu că tot bombănea despre inflație). Și-așa am ajuns să-mi amintesc de cat de înfierbântate erau capetele și la mine acasă, unde până la urmă ceartă s-a redus tot la ăștia cu gusturi middle class, pentru cărțile alea stufoase, chipurile de mare profunzime, semnificație și mai ales elegantă, împotriva ălora „rămași în urmă,” care insistau că românele alea cu pagini mici
Programul de ieri al luptei de clasă. Post scriptum la Capete înfierbântate () [Corola-website/Science/295801_a_297130]
-
anilor '90, cănd certurile și bătăile dintre adulți aveau de fapt niște mize uriașe pentru stabilirea contextului în care aveam noi, copiii lor, să ne maturizam la câțiva ani după. După 5-6 ani lucrurile se cam așezaseră și la mine acasă, si, cum s-ar zice, „în țară.” Eu eram la scoala aia de viitori hipsteri și mă rupsesem aproape total de cartier. O ardeam prin centru și nu mai aveam timp să mă preocup de viețile foștilor mei tovarăși de la
Programul de ieri al luptei de clasă. Post scriptum la Capete înfierbântate () [Corola-website/Science/295801_a_297130]
-
Anti-Iliescu”, „Să vină studenții!”, cântece, voie bună, a pinch of naționalism, investitori serioși, alea, alea. Probabil printre puținele chestii proletare de p-acolo erau gusturile mele, de care am facut mișto mai târziu la o bere, după ce ne-am întors acasă din Control</b>, în seara aia când i-au chemat aia pe jandarmi să facă ordine și printre noi.[:en]<b><i>by Stelian Iuga</i></b> [...] Before I turned ten, my folks were already divorced, split the family assets
Programul de ieri al luptei de clasă. Post scriptum la Capete înfierbântate () [Corola-website/Science/295801_a_297130]
-
geopolitice actuale, în timp ce statisticile oficiale înregistrează peste 700.000 de imigranți într-o țară de patru milioane, care contribuie în mod constant cu pește 20% din PIB. Momentul istoric al tranziției actuale e, probabil, și cel în care reîntoarcerile imigranților “acasă” vor prinde mai multe forme publice. Dacă în anii 1990, fructele de kiwi și sucul de kiwi la dozator au fost printre primele mărfuri care confirmau minunățiile lumii consumului occidental în România, în 2013, fructele de kiwi au devenit locale
Cultura independentă şi întoarcerea la lucrurile însele: câteva reflecţii din Moldova () [Corola-website/Science/295808_a_297137]
-
ei au supraviețuit, rămânând la Terezín până la încheierea războiului. În total, aproximativ 15,000 de copii au trecut prin lagăr. În iarna 1944-45 mai rămăseseră 1,086 de copii, iar la sfârșitul războiului, mai puțin de 300 s-au întors acasă din lagăr. Niciunul din copiii sub 14 ani deportați de la Terezín către lagărele din est nu a supraviețuit. Fragmentele care urmează reprezintă traduceri și adaptări din cartea We Are Children Just the Same: Vedem, the Secret Magazine of the Boys
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
el tot numărul sub diverse pseudonime. Era complet absorbit de munca asta. Zdeněk: Petr avea și mijloace mai tentante de a-i obliga pe cei mai leneși să lucreze. Oferea la schimb bunătăți din pachetele pe care le primea de acasă (era singurul dintre noi ai cărui părinți rămăseseră în Praga). Revista era o chestie de mândrie personală pentru care Petr își dedica tot timpul. În fiecare zi lucra la numărul următor. Era o muncă foarte solicitantă, mai ales când te
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
zic așa, apucături artistice, și i-am zis tatălui meu că vreau să fac liceul de muzică. Nici gând! Apoi, în gimnaziu, cu desenul, am avut parte de un profesor foarte bun, și ne-a învățat să adunăm lucruri de acasă, ce n-aveam nevoie prin casă, si sa facem măști că la Veneția, robotei, era pe vremea aia în vogă Star Wars, nave spațiale. A închiriat o cameră de filmat cu peliculă și am facut un film, am luat un
„Povestea mea putea fi spusă de altcineva” () [Corola-website/Science/295728_a_297057]
-
Forumul Cultural Austriac organizează la București, în perioada 28 - 30 martie evenimentul acasă. ÎN DIALOG CU MIGRANȚII. Evenimentul este realizat cu sprijinul ARCUB , Muzeului Național de Artă Contemporană (Spațiul Platforma), Centrului Național al Dansului București și Mandragora Film. În cadrul acestuia vor fi prezentate două spectacole de teatru - național și internațional, o conferință pe
ACASĂ. În dialog cu migranții - teatru, proiecție de film, dezbatere. 28-30 martie. () [Corola-website/Science/295753_a_297082]
-
mon Amour!, Forumul Cultural Austriac organizează în cooperare cu Spațiul Platforma o masă rotundă care va analiza situația migranților și refugiaților din ziua de azi. Doamna Susanne Scholl, corespondentă a postului ORF și autoare a cărții Allein zu Hause/Singur acasă, va vorbi despre destinele acelor oameni care caută în Austria ajutor și refugiu de suferința și persecuția din țările de origine. În cadrul conferinței vor fi prezentate și rezultatetele atelierului POVEȘTI DE GRANIȚĂ, realizat timp de o lună cu adolescenți și
ACASĂ. În dialog cu migranții - teatru, proiecție de film, dezbatere. 28-30 martie. () [Corola-website/Science/295753_a_297082]
-
româno-ungară. În acest loc încearcă mulți emigranți ilegali să treacă granița pentru a ajunge în Ungaria sau mai departe în Vest. Viața eroului din „Morgen” e în fiecare zi la fel: pescuit dimineața, serviciu după aceea, și la final întoarcerea acasă la soția sa Florica. Însă într-o dimineață Nelu „pescuiește” ceva special: un bărbat turc care vrea să treacă granița... http://www.morgen.ro/ http://www.platformaspace.wordpres<wbr></wbr>s.com/</a> acasă. ÎN DIALOG CU MIGRANȚII ne ajută
ACASĂ. În dialog cu migranții - teatru, proiecție de film, dezbatere. 28-30 martie. () [Corola-website/Science/295753_a_297082]