62,720 matches
-
o măsură tot mai mare. Această realitate, înainte de a fi tema numeroaselor studii și articole, pare să depindă de un fapt vizibil tuturor: criza anunțului moral creștin legat de o criză antropologică tot mai evidentă. Văzută din perspectivă etică, această criză nu este cauzată de refuzul valorilor, ci de faptul că ele nu sunt înțelese îndeajuns. Alături de acest fapt asistăm în mod paradoxal la un fenomen opus, la ceea ce a fost numit „întoarcerea eticii” , la nivelul unor contexte de dezbatere publică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sunt înțelese îndeajuns. Alături de acest fapt asistăm în mod paradoxal la un fenomen opus, la ceea ce a fost numit „întoarcerea eticii” , la nivelul unor contexte de dezbatere publică în domenii, precum bioetica, mijloacele de comunicare, economia, ecologia, politica și sportul. Criza despre care vorbim derivă și din faptul că norma prezentată după canoanele tradiționale este doar obiectul unei înțelegeri abstracte, care nu reușește să devină o forță atractivă pentru existență, o modalitate de comportament, o mentalitate tradusă în acțiune. Normele tradiționale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
faptelor săvârșite. Antropologia lui Augustin de Ippona gravitează în jurul concepției despre om ca imagine a lui Dumnezeu, imprimată în sufletul imortal. Se poate spune că grandoarea omului rezidă tocmai în „a fi capabil de Dumnezeu”; chiar dacă se poate afla în criză din cauza păcatului, omul este restaurat de harul lui Dumnezeu. La acest punct se află motivul profund al inimii neliniștite a omului până când nu se odihnește în Dumnezeu. Întoarcerea omului în sine înseamnă a-L întâlni pe Dumnezeu. În conștiința sa
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
la uzura la care evenimentul cultural recent a supus ceilalți termeni echivalenți, ca subiect, conștiință, eu. Spre deosebire de acestea, el semnalează imediat ireductibilitatea subiectului uman la modelele disponibile pentru a-l înțelege. Acest lucru explică de ce se afirmă în momentele de criză culturală, ca cifră a unei instanțe care se impune cu atât mai mare urgență, cu cât mai mult se constată insuficiența instrumentelor pentru a-l elabora.” Este important să precizăm, totuși, că în pofida faptului că termenul de persoană supraviețuiește și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
baze solide, dezvoltate cu o critică riguroasă de către pionierii personalismului creștin pe care i-am amintit, constituie un punct de plecare important pentru o reflecție actuală care se impune în jurul preocupărilor filosofice asupra omului întrupat într-o societate dinamică în criză. Reîntoarcerea la fundamentele personalismului creștin poate oferi o semnificație nouă întrebării despre identitatea persoanei și recunoașterea valorii ei în lume. CONCEPȚIA DESPRE PERSOANĂ LA MAX SCHELER Introducere În aprofundarea argumentului antropologic vrem să insistăm asupra modului în care autorul german
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care au avut loc în evoluția gândirii sale, se vorbește în special de două perioade care disting etapele de elaborare a eticii sale: „o primă perioadă - de pregătire și de actualizare a personalismului etic religios și a doua perioadă - de criză a teismului și de enunțare a unui panteism evoluționist”. Câteva recomandări utile ne pot ajuta să surprindem cu mai multă precizie gândirea lui Scheler: scopul lui Scheler este să fondeze etica sa filosofică urmând metoda de cercetare istorico-conceptuală a lui
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care se recunoaște, dar negăsind obiecte în care să se recunoască, acesta caută să nege tot ceea ce amenință recunoașterea sa. Se constată că în epocile de expansiune și de stabilitate socială tinde să prevaleze prima modulație pozitivă. În perioadele de criză, în măsura în care își simte amenințată identitatea proprie, prevalează modulația negativă. Astăzi prevalează modulația negativă. Pentru prima dată în istoria umanității se simt amenințate bunurile fundamentale: posibilitatea conviețuirii oamenilor și însăși supraviețuirea umanității pe pământ. Atunci când se vorbește despre experiența omului, se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
unui sul, clătinarea munților și a insulelor. Aceste imagini apocaliptice vorbesc despre intervenția puternică și suverană a lui Dumnezeu în istorie (Os 10,8). Al șaptelea sigiliu atestă liniștea înaintea lui Dumnezeu care vine să judece pământul - simbolul timpului de criză, semn că judecata este iminentă. În septenarul trompetelor Dumnezeu răspunde rugăciunilor sfinților prin venirea în trup a Fiului și prin venirea judecății. După E. Bianchi, Ioan, prin lectura celor șapte trompete, face lectura vieții lui Isus: Isus care devine foc
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și căruia i s-a dat să bea oțet; moartea lui Isus urmată de întunecarea soarelui, Cristos care coboară în iad și îl golește, Cristos care se manifestă ca răspuns al rugăciunilor sfinților. 3.3 Interpretări în jurul unei situații de criză În continuarea reflecției noastre ne vom referi la anumite interpretări în situații speciale. Elisabeth Schüssler Fiorenza recunoaște că „întrebarea teologică centrală a Apocalipsului este aceasta: Cui aparține pământul? Cine este guvernatorul acestei lumi? Simbolul central al cărții este tronul, care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Cei care trebuie să înfrunte martiriul sau moartea sunt întăriți de o voce care vine din cer: „Fericiți sunt cei morți care de acum înainte mor în Domnul!” (Ap 14,13). Unii studioși au pus în discuție această interpretare de criză, invocând motivul că lipsesc probele unei persecuții oficiale și extinse a creștinilor sub domnia lui Domițian. Împăratul Domițian nu era mai rău decât alți împărați, punându-l în contrast cu Traian. Autorul a imaginat o situație de criză, deși situația socială și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
discuție această interpretare de criză, invocând motivul că lipsesc probele unei persecuții oficiale și extinse a creștinilor sub domnia lui Domițian. Împăratul Domițian nu era mai rău decât alți împărați, punându-l în contrast cu Traian. Autorul a imaginat o situație de criză, deși situația socială și politică reală nu pare să fi fost de persecuție. Apocalipsul este orientat spre o situație de „privare relativă”, pe care autorul a perceput-o ca situație de criză. Elementul de criză este un loc comun, tipic
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în contrast cu Traian. Autorul a imaginat o situație de criză, deși situația socială și politică reală nu pare să fi fost de persecuție. Apocalipsul este orientat spre o situație de „privare relativă”, pe care autorul a perceput-o ca situație de criză. Elementul de criză este un loc comun, tipic literaturii apocaliptice. Ceea ce întâlnim în Apocalips: îndemnuri, asigurări, avertismente, amenințări, binecuvântări, sunt elemente care trimit la un punct de vedere apocaliptic și nu la circumstanțe social-politice. Apocalipsul nu a fost scris ca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a imaginat o situație de criză, deși situația socială și politică reală nu pare să fi fost de persecuție. Apocalipsul este orientat spre o situație de „privare relativă”, pe care autorul a perceput-o ca situație de criză. Elementul de criză este un loc comun, tipic literaturii apocaliptice. Ceea ce întâlnim în Apocalips: îndemnuri, asigurări, avertismente, amenințări, binecuvântări, sunt elemente care trimit la un punct de vedere apocaliptic și nu la circumstanțe social-politice. Apocalipsul nu a fost scris ca răspuns la o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în mod sintetic creează un teren nou pentru identitatea familiei actuale, marcată de pragmatism, indiferență, subiectivism și relativism moral, în raport cu educația multimensională și exigențele ei. Atunci când vorbim despre părinți și educația pe care o propun, nu putem face abstracție de criza actuală a familiei care, în opinia sociologilor, se referă la criza modelului tradițional de familie cu funcțiile sale specifice. Acestea se împart, pe de o parte în funcții instituționale (care privesc familia și căsătoria ca instituție socială), și aici intră
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
marcată de pragmatism, indiferență, subiectivism și relativism moral, în raport cu educația multimensională și exigențele ei. Atunci când vorbim despre părinți și educația pe care o propun, nu putem face abstracție de criza actuală a familiei care, în opinia sociologilor, se referă la criza modelului tradițional de familie cu funcțiile sale specifice. Acestea se împart, pe de o parte în funcții instituționale (care privesc familia și căsătoria ca instituție socială), și aici intră funcția biologică (transmiterea vieții), funcția economică (procurarea bunurilor materiale pentru subzistență
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
etico-sociale); funcția integrativă (controlul social asupra propriilor membri), și, pe de altă parte, funcții personale (care privesc familia ca grup social și comunitate), adică funcția conjugală (integrarea dintre soț și soție), funcția parentală (integrare părinți - copii), funcția fraternă (integrare frați-surori). Criza constă în faptul că familia nu mai absolvă aceste funcții, în special cea instituțională: de exemplu, familia - societate comercială, față cea tradițională, consumă ceea ce produce și produce ceea ce consumă, iar funcția protectivă, care garantează siguranța economico-socială, este delegată Statului în vederea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de asemenea, conștient (3); a oferi individului noi motive de implicare în viața socială, nu doar la nivel de interes, ci de angajare amplă în societate (4). Aceste funcții indică cu claritate nivelul la care s-a instaurat situația de criză și, în același timp, creează premisa ieșirii din aceasta, oferind o nouă și corectă orientare situației familiale actuale. De asemenea, față de familia tradițională, centrată pe instituție, în care era favorizată unitatea dintre membri, tendința actuală face ca familia să fie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și de a reda locul acestor valori în viața personală și familială, pentru a opta în mod decisiv în vederea unei familii unite, stabile și solide, capabilă de se educa și de a oferi o propunere convingătoare de educație. Vorbind despre criza familiei, Silvio Botero se referă la modernitate și la postmodernitate ca la două mentalități care au determinat ca familia să fie în același timp durabilă și fragilă. Autorul se întreabă ce anume a determinat această trecere de la familia „puternică”, la
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
poate cea mai importantă particularitate în educația familială este orientarea emotivității într-o direcție armonioasă, dându-le posibilitatea tuturor să-și recunoască propriile emoții și de a învăța, în mod gradual, să le orienteze pozitiv și responsabil. Credem că, în pofida crizei economice și culturii, orientată spre inovațiile tehnice care, așa cum se observă, creează noi tipuri de raporturi în societate și în contextul familial, educația familială, adică a părinților față de ei înșiși și a părinților față de copii, bazată pe valoarea persoanelor care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
creștinismului, în special. Lucrarea de față nu are pretenția de a fi un tratat de etică creștină sau religioasă, ci doar rolul de a fi prezentat raportul dintre persoană și etică, pornind de la analiza unor fenomene sociale, în cazul nostru criza și globalizarea, legate de lumea valorilor, de concepția despre Dumnezeu și despre om. Discursul etic personalist se fundamentează pe categorii antropologice și etice precum experiența morală, natura, legea naturală, conștiința, cultura, prezente și în domenii care angajează atât raporturile dintre
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care le-am interogat sunt evidente: filosofic, în optica personalistă (Max Scheler), biblic, în modelul cristologic și apocaliptic și viziunea femeii în biserica primară; bioetic, din perspectiva bolii și a problemelor pe care le ridică. Am relevat faptul că și criza antropologică, și fenomenul globalizării îl proiectează pe om fie spre trecut (criza), fie spre viitor (globalizarea). Omul își dă seama că au apărut factori noi, care îl obligă la o regândire a viziunii despre om, a raportului cu ceilalți, a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
biblic, în modelul cristologic și apocaliptic și viziunea femeii în biserica primară; bioetic, din perspectiva bolii și a problemelor pe care le ridică. Am relevat faptul că și criza antropologică, și fenomenul globalizării îl proiectează pe om fie spre trecut (criza), fie spre viitor (globalizarea). Omul își dă seama că au apărut factori noi, care îl obligă la o regândire a viziunii despre om, a raportului cu ceilalți, a valorilor etice și a normelor care ghidează și fundamentează relația cu ceilalți
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de informare privind viitorul contractelor orașului, în care se analiza ce s-a întâmplat cu aceste contracte din 2000 până în 2003 (intervalul de derulare fiind 2000-2006)3. Aflăm din acest raport că politica de contractualizare a fost promovată din cauza multiplicării crizelor din cartiere apărute și ca urmare a alegerilor urbanistice inadaptate făcute în anii 1960... În acest context, au fost făcute eforturi de solidaritate națională și de mobilizare financiară în favoarea teritoriilor aflate în dificultate. Introducerea contractului a început cu crearea fondurilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
schimba în bine lucrurile și de a promova o dezvoltare durabilă a cartierului. Cartierul Pictorilor. Acest cartier a fost construit între 1963-1973 la inițiativa puterii locale și a statului, pentru a primi o populație nouă, ocupată în industria de automobile. Criza gravă care a afectat industria din această zonă a dus la o rată enormă a șomajului, la o criză urbană profundă. A fost încheiat un contract de cartier în vederea recalificării, reabilitării urbane și sociale a cartierului (documentul "O strategie pentru
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
construit între 1963-1973 la inițiativa puterii locale și a statului, pentru a primi o populație nouă, ocupată în industria de automobile. Criza gravă care a afectat industria din această zonă a dus la o rată enormă a șomajului, la o criză urbană profundă. A fost încheiat un contract de cartier în vederea recalificării, reabilitării urbane și sociale a cartierului (documentul "O strategie pentru dezvoltarea socială urbană"). Părțile contractante au convenit să pună în act (în intervalul 1998-2002) un program global de acțiuni
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]