62,720 matches
-
cele mai multe cazuri. Discret însă, înainte de anunțarea oficială, aleșii mai bine înfipți în rețelele economice ajungeau să schimbe, să amâne sau chiar să respingă decizii economice dureroase pentru întreprinderile de pe teritoriul orașelor lor, chiar dacă în acest fel își încălcau convingerile liberale. Criza a incitat multe municipalități să încalce normele clasice ale intervenției lor310. Françoise Gerbaux și Pierre Muller subliniau: "Comunele multiplicau susținerea întreprinderilor prin vânzarea sau închirierea terenurilor și clădirilor, prin punerea la dispoziție a unor locuri și localuri libere, prin scutirea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dat perplexitatea: Când văd ce și cum comunică majoritatea comunităților locale, mă frapează asemănările. Toată lumea spune același lucru, fiindcă toți își spun: "Trebuie să comunicăm", dar nu pentru a spune: "Sunt la pământ, am mulți șomeri, orașul meu este în criză". Chiar dacă e adevărat. Nu, toate sunt "Tehnopolis", "Intersecție europeană". La ce servește cheltuirea banilor pentru așa ceva?"329. Oricare erau îndoielile aleșilor privind eficacitatea marketingului, orașele au ajuns să creadă că trebuie să procedeze astfel, că nu trebuie să dea impresia
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și comprehensibile, proiectele urbane pot alimenta o adevărată dezbatere democratică. Înainte era dificil de discutat plecând de la procedurile și de la reglementările unui urbanism abscons"344. La nivel operațional, proiectul urban apare ca o alternativă credibilă la funcționalismul urban discreditat de criza periferiilor. Spre deosebire de acel model pseudoștiințific, proiectul se prezintă ca o alegere politică. De asemenea, el constituie un remediu la "urbanismul liberal caracterizat, în anii 1980, de reînnoirea cultului pentru obiectul izolat, pentru capodoperă, ca și prin invazia pavilioanelor sau a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
probleme cu locuința. Pentru această categorie a persoanelor lăsate pe seama creșterii, a celor excluși prin forme diferite ale pieței, părea legitim ca guvernul să oprească accesul în locuințe care nu erau demne de societatea modernă. Însă după douăzeci de ani, criza locuințelor îi afectează, pe lângă categoria celor cu o situație precară sau a celor marginalizați, și pe cei cu salarii modeste, care nu mai dispun de veniturile cerute de piața imobiliară. "Habitatul devine, astfel, oglinda și barometrul transformărilor economice și sociale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
determinat situația prezentă. De exemplu, între 1990 și 1999, valoarea locativă a locuințelor a crescut cu 70 %, pe când indicele general al prețurilor nu a crescut decât cu 44 %: locuințele cu chirii mici din parcul privat se împuținează. În plus, odată cu criza, proprietarii devin mult mai prudenți atunci când își selectează chiriașii. În sfârșit, din rațiuni de oportunitate funciară, "parcul social de fapt", situat adesea în centrele vechi ale orașelor, devine ținta privilegiată a promotorilor dornici să realizeze aici reședințe de standing profitabile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și cel social) de proprietate asupra locuinței. Gospodăriile cu venituri medii, prea înstărite pentru a putea beneficia de ajutoare pentru locuințe, nu-și permit să profite cu adevărat de stimulările fiscale care favorizează accesul la proprietăți decente. În aval, această criză nu-i ocolește nici pe proprietari. Gestionarea unui număr foarte mare de coproprietăți pare a fi una dintre dificultățile majore ale politicii locuințelor pentru următorii ani. Neplata cheltuielilor colective de către o parte din locuitori poate duce la falimentul proprietarilor, fapt
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
egalității), ba, chiar mai mult decât atât, beneficiază de sprijin particular și suplimentar fiindcă se fac programe de compensare (principiul echității?)?511 Astfel, este necesar să constatăm faptul ca solidaritatea financiară efectivă în sprijinul comunelor mai sărace nu a împiedicat criza urbană. Solidaritatea nu înseamnă o simplă redistribuire contabilicească a bogățiilor, ci valorează ceva prin modalitățile în care este pusă în act. Din acest punct de vedere, aglomerația devine legitimă atunci când caută o mai bună producere a echității. Nu prin capacitatea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
durkheimieni, ține de existența unei situații anomice în care indivizii nu mai știu ce e legitim să spere, să ceară, fapt care pune conducerea orașelor într-o situație deosebit de delicată. A doua problemă, care se articulează cu prima, privește efectele crizei urbane plecând de la fundamentele sociabilității, în condițiile în care, contrar funcției tradiționale a orașelor de a optimiza schimburile între indivizi, aceștia refuză să-și vorbească, să interacționeze, ba imaginează tot felul de strategii de a se evita. În ambele cazuri
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sociale decât cu speranța promovării, această logică a evitării se potrivește cu restabilirea unor bariere între indivizi și teritorii urbane pe care hegemonia claselor mijlocii în societate părea să le fi dărâmat. Soliditatea acestor bariere se poate măsura prin amploarea crizei urbane, din moment ce, așa cum spune Jacques Donzelot, se face mai puțin pentru înțelegerea cauzelor decât pentru explicarea efectelor 524. Fiind vorba de originile "nenorocirii periferiilor" și ale "violențelor urbane", problema e de la sine înțeleasă, motivele fiind esențialmente economice și relevând declinul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ele; ea subestimează costurile de funcționare ale echipamentelor și bunurilor colective în general"543. Cartierelor sărace nu le lipsesc atât echipamentele, cât serviciile capabile să le facă să funcționeze. Comparând răspunsurile ce-au fost aduse în Franța și în Statele Unite crizei urbane, Jacques Donzelot, Catherine Mével și Anne Wyvekens 544 au oferit cheia preferinței franceze pentru "geniul locului". În Franța, teritoriul încarnează națiunea republicană. Doar statul este abilitat să intervină în configurarea sa. El este garantul libertăților individuale și piatra unghiulară
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
electoral, la înmulțirea revendicărilor extremiste, la manifestări integriste, mafiote, la incivilități, degradări, violență, revolte, comportamente regresive de tot felul. Politica orașului a rămas marcată de centralism, cu toate încercările de deconcentrare spre nivelul regiunilor și departamentelor, iar restricțiile bugetare de după criza economică din anii 1970 au pus sub semnul întrebării "logica planificatoare". 1 Chaline C., Les politiques de la ville, colecția Que sais-je?, PUF, Paris, 1997; Blanquart P., Une histoire de la ville: pour repenser la société, La Découverte, Paris, 2004; Donzelot J.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
chip special această contradicție aparentă între mentalitate și efect, ca fiind necesară înțelegerii caracterelor criminale (vezi Psychologie, VI, E, 5). În cazul celor "născuți de două ori" (twice born), starea totală dominantă este obținută printr-o ruptură sau printr-o criză, în care unele tendințe existente anterior sînt reprimate. Continuitatea nu apare la ei tot atît de evident ca la cei născuți o singură dată, deși o cercetare mai profundă poate arăta deseori că vechea și noua mentalitate au o caracteristică
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
spiritele cele mai proeminente ale Renașterii. În epoca modernă, ea este descrisă limpede, pentru prima oară, de către F. C. Sibbern (Psychologie, 1856, pp. 140, 380), care pune accent de asemeni pe apariția sporadică a sentimentelor în stările de tranziție și în crize, precum și pe posibilitatea ca un "semtinent mixt", cum îi spune el, să apară datorită faptului că niște sentimente contradictorii intră într-o legătură atît de strînsă, încît colaborează la formarea unui singur sentiment total. Prefer să numesc acest fenomen mai
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
schimbări și anume unele bruște, mai mult sau mai puțin puternice, căpătînd formele cele mai intense acolo unde se întîlnesc sau se înlocuiesc între ele mari contradicții. Plăcerea și neplăcerea nu sînt cîtuși de puțin legate de niște tranziții și crize, în care tendințe contrare se luptă pentru dominație în indivizi și între raporturile reciproce dintre indivizi. Lupta se duce, la urma urmelor, pentru ceea ce trebuie să fie o valoare fundamentală și printr-asta să indice locul tuturor celorlalte valori. Omul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
trebuie să existe, în mod firesc, și extraordinar de multe forme ale humorului. Pe lîngă asta, o mare diferență va interveni în funcție de cît de ușor și de repede se produce contopirea sau organizarea. Deseori vor trebui străbătute, în acest sens, crize grele, vor trebui depășite lupte interioare, mai înainte ca toate să capete o anumită soliditate și coeziune într-una din principalele forme ale humorului. Asemenea perioade de efervescență se numără printre experiențele psihologice pe care Sibbern le-a descris cel
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
simptom al faptului că nu s-a ajuns încă la o deplină armonie între tendințele vieții, ori între viață și cele ce o înconjoară. Nu se poate demonstra că ar fi absolut necesar ca asemenea stări de tranziție și de criză să fie obligatoriu legate de durere. Trebuie să acceptăm acest lucru ca pe o întîmplare oarbă. Dar, după cum sînt împrejurările, durerea este un semn de viață, o dovadă că disputa dintre valoare și realitate sau, mai bine zis, între realitatea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dus la apariția unei producții locale. Aflate deja în concurență nu numai cu Galia, ci și cu Spania și, într-o mai mică măsură, cu Africa de Nord, exporturile italice de vin au avut serios de suferit. A urmat apoi o gravă criză economică care a zdruncinat Imperiul începând cu anii 90, astfel încât în 92 împăratul Domițian a promulgat un edict (care avea să fie abrogat în 276 de Valerius Probus) care ordona distrugerea viilor în toate provinciile romane și interzicea autohtonilor să
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
crescut sensibil în ultimiii cinci ani și s-a situat, în 1995, la mai mult de 15%; proporția ocazionalilor "rari" (în medie de două ori pe lună) s-a stabilizat în jurul cifrei de 22%. Dificultăți suplimentare au fost create de criza mondială începând cu 1973 (schimburi șovăielnice, cadre compensatorii monetare). Trei recolte bogate (1973, 1974 și 1976) au dezechilibrat treptat piața europeană. Recoltele franceze spre exemplu au fost deosebit de ridicate în acești trei ani: 82,4 milioane de hl în 1973
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
masă. Delimitarea "regiunilor determinate" este efectuată de către statele membre ale Comunității Europene. În ciuda progreselor calitative incontestabile ale VQPRD, concurența internațională a altor țări producătoare (din ce în ce mai numeroase) nu poate decât să se intensifice. Comunitatea Europeană, preocupată mai întâi de gestiunea unei crize a supraproducției, a trebuit să elaboreze niște reguli comune necesare producției, vinificării și comercializării, fără a reuși întotdeauna să controleze particularismele naționale, nici să impună loialitatea în aplicarea reglementărilor. Rolul ei este departe de a se fi încheiat astăzi, când
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și implementat în Școala Ion Simionescu în anul școlar 2010 2011 vizează aplicarea unui program de intervenție bazat pe activități de sprijin socio-educativ, având ca obiectiv principal consilierea părinților în vederea îmbunătățirii relației părinte-copil, a relației școală-familie, precum și prevenirea situațiilor de criză educațională. În condițiile actuale, pentru ca societatea să fie umană și eficientă, are nevoie de grupuri sociale, colectivități în care se cooperează, promovând coeziunea și solidaritatea, în care membrii grupurilor să fie personalități autonome, cu inițiativă, care își asumă responsabilități pentru
Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă, Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1387]
-
pretențiilor de validitate universală ale unei anumite școli sau curent artistic. Din această perspectivă, ruptura pe care mișcările de a. au produs-o în istoria artei semnifică în primul rând imposibilitatea postulării unor norme estetice ca universal valide. „Cultură a crizei”, a. vede în artă o experiență a falimentului și a crizei. Dacă nu există sau a fost epuizată, criza trebuie inventată. De aici accentuarea declinului „natural” al formelor tradiționale și dramatizarea paroxistică a simptomelor decadenței și epuizării lor într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
Din această perspectivă, ruptura pe care mișcările de a. au produs-o în istoria artei semnifică în primul rând imposibilitatea postulării unor norme estetice ca universal valide. „Cultură a crizei”, a. vede în artă o experiență a falimentului și a crizei. Dacă nu există sau a fost epuizată, criza trebuie inventată. De aici accentuarea declinului „natural” al formelor tradiționale și dramatizarea paroxistică a simptomelor decadenței și epuizării lor într-o lume mereu în schimbare și tot de aici imposibilitatea stabilirii unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
a. au produs-o în istoria artei semnifică în primul rând imposibilitatea postulării unor norme estetice ca universal valide. „Cultură a crizei”, a. vede în artă o experiență a falimentului și a crizei. Dacă nu există sau a fost epuizată, criza trebuie inventată. De aici accentuarea declinului „natural” al formelor tradiționale și dramatizarea paroxistică a simptomelor decadenței și epuizării lor într-o lume mereu în schimbare și tot de aici imposibilitatea stabilirii unui moment anume în timp pentru ceea ce a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
ales în cazul jucătorilor care excelează în atac. Astfel mingile sosite de la adversar pot fi ajunse cât mai aproape de fileu, când sunt la o înălțime cât mai apropiată de cea a fileului, trimise imediat înapoi cu viteză sporită, ceea ce provoacă criză de timp pentru adversarul nevoit să se apere în permanență. În cazul loviturilor înalte, mingea trebuie trimisă la semiînălțime, rapid, cu excepția unei situații dificile sau când vrem să câștigăm timp. în astfel de situații, înălțimea mingii trebuie să fie cât
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
de Arșavir Acterian), „Pagina teatrală”, „Revista revistelor”. Semnificative sunt colaborările lui Constantin Noica, Octav Șuluțiu și Arșavir Acterian, care peste câțiva ani se vor reîntâlni în paginile revistei „Criterion”. În articolul Despre orfani, C. Noica susține că în epocile de criză se constată întoarcerea la modelele tradiționale autentice, dar „conservatorismul” acesta nu trebuie confundat cu „reacționarismul”. Autorul crede că imobilismul conservator este doar aparent, deoarece moderației și chibzuinței i se alătură curajul, entuziasmul, energia și cutezanța generației tinere: „E atâta vitalitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]