6,950 matches
-
muncit și câștigat destul. Își ia un liegestuhl, deci un balansoar, îl plantează în curte sub un nuc și 36 de ani, de dimineața până seara, nu se mai urnește din el. De acolo supraveghează orice mișcare. Iar când stă înăuntru, urmărește cine și cât consumă (curent, apă, mâncare), cine, ce și cât aduce în casă. În 1996, când moare la 96 de ani, în afară de costumul cu care e îngropat, ceilalți pantaloni, vestele, vestoanele îi arată ca niște platoșe din petice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
ore? VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE » Vise (II) Bobo Îmi dădusem toți banii, dar absolut toți banii pe un pistol cu bile de sticlă. Și bilele erau de fapt ca niște suveniruri din alea cu monumente înăuntru și cu fulgi de zăpadă care ning atunci când le scuturi. Și aveam multe, multe bile cu monumențele din astea celebre. Și chestia era că atunci când împușcam pe cineva cu o bilă din aia, omul nu murea, ci biluța îl sugea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
împrejur, aceleași bălării. Câteva firide au fost vopsite în alb, pentru ca artiștii de ocazie să graffittizeze. Singurul „artist“ e o fetiță care dă cu sprayul pe zidul exterior, așa cum o fi făcut și alaltăieri, atentă să n-o prindă careva. Înăuntru, patru creatori se odihnesc amintind de muncitorii autohtoni, lângă opere: un cort din perdele și o grămadă de stinghii de lemn. Vizitatori? Zero. |sta-i Marte. Pe fereastră De la Orașul înrămat chiar că sper mai multe decât de la Marte. Pornesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
de post, sau garnitură la carne sau ouă, decorat pe deasupra cu verdeață tocată. ROȘII UMPLUTE CU SALATĂ DE VINETE 10 roșii potrivite, 2 vinete, 2 cepe, 100 ml ulei, sare, biovegetal Roșiile se taie în formă de coșuleț, se scobesc înăuntru cu lingurița și se lasă la scurs timp de o jumătate de oră. Vinetele se coc, se curăță și se lasă la scurs, apoi se toacă și se amestecă bine cu ceapa tocată mărunt, sarea, biovegetal și ulei, după care
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
condimente, 200 g suc de roșii Se dezosează carnea, se bate cu ciocanul, se condimentează și se pune peste carne pastă de spanac, apoi se presară cașcaval ras și, pe mijloc, fâșia de morcov. Se rulează bine, se bagă capetele înăuntru și se dau la copt într-o tavă unsă cu ulei, apoi se stropește pe deasupra cu puțin suc de roșii. După ce s- au răcit, se taie rondele și se servesc cu salată de țelină și măr. RULOURI DIN PIEPT DE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
servește cu piure de cartofi, soté de legume sau mămăliguță. SNITEL CORDON BLEU Piept de pui - 100 g pe porție, se bate bine, se condimentează, apoi se pun felii de cașcaval, șuncă și ciuperci. Se rulează bine, se introduc capetele înăuntru, se dă prin făină de grâu, apoi în besamel ( făcut din ou, făină și lapte ). Se dă apoi prin pesmet, iar prin besamel, iar prin pesmet și se frige în ulei încins. ȘORICEL PE CARTOFI PRĂJIȚI Un piept de pui
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
borcane mici, le legăm și le fierbem la Bain-Marie timp de o oră. Se servesc la fripturi sau la musaca. ARDEI PENTRU UMPLUT LA CONGELATOR Cumpărăm ardeii potriviți, îi curățăm de semințe și cotor, presărăm puțină sare pe fiecare ardei înăuntru și lăsăm să stea timp de patru - cinci ore, timp în care lasă zeama. Îi scurgem de zeamă și îi băgăm unul în altul. Punem în punguțe câte o porție de 12 - 14 bucăți. Legăm bine pungile și dăm la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de la Gherla culese de Viorel Horea Țînțaș în 1992. Folclorul carceral se centrează asupra mediului de detenție, pe care-l descrie în toate aspectele negative: loc al suferinței ("Pușcărie, pușcărie/ Urîtă mi-ai fost tu mie/ Pe-afar' dată cu var/ Înăuntru chin și-amar". Sau "Aici e frig și ger/ Milă de la cin' să cer?/ Nu există îndurare/ Nici surîs de fată mare."), centru al disperării ("De la vorbitor mă-ntorc/ Disperat și numai foc/ În cameră-ncep să plîng/ iar tovarășii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu mai este făcută doar pentru a fi văzută (fastul palatelor) sau pentru supravegherea spațiului exterior (geometria fortărețelor), ci pentru a face cu putință un control interior articulat și detaliat, pentru a-i face vizibili pe cei care se află înăuntru."192 "Organizînd "celulele", "locurile" și "pozițiile", formele de disciplină fabrică spații complexe: deopotrivă arhitecturale, funcționale și ierarhice. Spații ce asigură fixarea și permit circulația; decupează segmente individuale și stabilesc legături operatorii; marchează locuri și indică valori; garantează supunerea indivizilor, dar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
așteptăm. Adică când ne așteptăm mai puțin. De-asta io-s pregătit la orice oră. Dorm cu rucsacul lângă pat. Dorm îmbrăcat. Fac duș în două minute, rapid-rapid. Și-am și ieșit pe ușă. Nu e bine să te prindă înăuntru. De aia stau mult pe-afară. Dar nu mă deranjează, îmi place la aer. Îl întreb ce are în rucsac. Îmi aruncă o privire complice, parcă ar avea gloanțe de vânzare și eu aș fi clientul potrivit, vreun justițiar care
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
le contrazice pe toate celelalte. Mai bine întreb un om. Dar pe drum nu-i nici un om. Apoi văd benzinăria. Într-o benzinărie sunt oameni. Întotdeauna. Semnalizez dreapta, trag de volan și mă opresc în dreptul ușilor care se deschid singure. Înăuntru e cald și nu plouă. În spatele tejghelei e o femeie. Tânără. Blondă. Frumoasă. Poartă o uniformă care se chinuie în van s-o facă urâtă, inexpresivă, oarecare, gata de uitat. Ajung la tejghea, dar ușile se deschid din nou. Un
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
copii, înfierbântate de iureșul urăturilor, răsunau pretutindeni, răzbeau până departe pe câmpia întinsă și pustie, albastră ca o mare liniștită după apusul soarelui. Doar la casa omului purtat fără voia lui prin locuri necunoscute de mârțoaga nărăvașă, ferestrele erau oarbe. Înăuntru, nevasta țăranului și copiii lui stăteau în jurul focului, așteptând. Cei mici de tot nu înțelegeau îngrijorarea celor mari, se jucau neastâmpărați, hârjonindu-se prin cotloanele odăii întunecoase...După un timp, obosiți, încetară zbenguiala alături de ceilalți, luau parte la așteptarea apăsătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ajungă repede la cuierul unde agățase șapca pentru a-și acoperi capul tuns până la piele. Ieși în stradă și porni agale, înviorat ușor de aerul răcoros al serii, spre clădirea înaltă ce domina ca o sculptură uriașă cartierul orașului. Pătrunse înăuntru prin ușa din spate, urcă în silă scările și ajunse, în sfârșit, la ultimul etaj. Toți erau de jumătate de oră acolo sus, în camerele cu multe paturi ale vechiului edificiu. Unii adormiseră, alții abia se pregăteau de culcare sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
lungi, îi atârna ușor după urechi pe gulerul cămășii strălucitoare. O salută respectuos, apoi îi explică, cu volubilitatea reținută de gesturile abia schițate, că de mult timp căuta o anumită carte, de negăsit în biblioteci și librării. Femeia îl invită înăuntru prin mișcarea discretă a brațului, se apropie cu pași siguri de un raft mare și cu mâna întinsă parcurse o linie imaginară peste titlurile cărților așezate în deplină ordine. Se opri o secundă la mijlocul unui rând de unde scoase cu îndemânare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ca să mă liniștească. Aici e răcoare, te odihnești bine. Am ridicat ochii puțin încurcat că ea pătrunsese în cameră fără să mă trezesc. Foindu-mă de parcă mi-aș fi căutat un loc mai comod, am uitat de toate, mă simțeam înăuntru ca și afară. Ți-o amintești, mi-a spus, schițând un gest discret în direcția tabloului. Era deosebită, ai desenat-o în prima ta vacanță petrecută aici. M-am gândit să o pun pe perete. Mă simțeam gol, fără putința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
lua la rost că a venit prea târziu cu pensia. În scurt timp s-au împrietenit însă, încât poștașul de câte ori trecea pe lângă clădirea dărăpănată și cu tencuiala căzută de la cutremur se oprea, suna la ușă, fostul aviator deschidea, îl chema înăuntru și stăteau de vorbă. Bătrânul n-avea ce face toată ziua, simțea nevoia să vorbească cu cineva. Poștașul venea pentru bacșiș și pentru un pahar mare de țuică. După ce bea și el două pahare, începeau poveștile...Odată, povestea aviatorul ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
la Operă pe Mario del Monaco. Zice: "Dragă, ajung în fața ușii lui și nu îndrăznesc să intru. Era o gălăgie la el, un scandal monstru! Nu aveam timp, așa că bat la ușă. Del Monaco, tot numai un zâmbet, mă poftește înăuntru, mi-o arată pe soția lui și zice: «Iată ce înseamnă să vii cu nevasta la spectacol! Atât de tare m-a enervat, că îmi vine să o arunc la WC și să trag apa după ea!»" — și Franco Corelli
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
început, apoi dispare, după care o aud din nou cântând, dar nu se mai vedea. Mă uit eu după ea pe scenă, nimic! De fapt, pe scenă era construită un fel de cabină telefonică sau de duș, iar ea ședea înăuntru, foarte relaxată și cânta întorcând paginile partiturii. Am crezut că mă sufoc de râs! — Dar știți că ea făcea tot felul de nefăcute... și în Tosca, la Met, nu s-a mai obosit să se arunce de pe Castel Sant’Angelo
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
poze, peisajul fiind magnific, și voi insera aici două poze mai semnificative: Înainte de a pleca de la Meteora am găsit o încăpere plină cu cranii, era încuiată dar cu un loc gol tăiat în ușă prin care puteai să te uiți înăuntru. Pe rafturi erau puse foarte multe cranii omenești, vechi de sute de ani probabil, iar noi, turiștii, ne uitam curioși și oarecum înfiorați la aceste relicve. Bineînțeles că drăcușorii din noi ne împingeau să le fotografiem, ceea ce am și făcut
Meteora. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1050]
-
comentarii pe marginea bugetului au fost formulate de deputații georgiști Gheorghe Deleanu și Alexandru Procopovici. Dacă primul declara că vota, condiționat, bugetul 495, observațiile ultimului erau tranșante: "Un buget care trezește îngrijorarea unui dezechilibru viitor, un buget de robie și înăuntru și în afară nu poate fi votat de noi. Așteptăm un buget potrivit cu structura, cu tradiția, cu configurația națională și socială a țării, buget național, de spornică promovare a capacității de creațiune a neamului. Pe acela îl vom vota. Ni
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
țării întregi, nimic și nimeni nu poate și nu trebuie să întindă o pânză înșelătoare între el și greutățile obștești. În cadrul temeinic și încercat al așezămintelor constituționale o cârmuire sprijinită pe încrederea națiunii trebuie să asigure României ordine și muncă înăuntru, demnitate și prestigiu în afară[...] Pe linia tradițiilor liberale [...] PNL conștient de tradițiile glorioase al căror fir l-a reluat acțiunea noastră rămâne în mijlocul frământărilor și al nesiguranței generale stânca nezdruncinată a năzuințelor de astăzi și a înfăptuirilor de mâine
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
hotărâțți să luăm toate măsurile pentru ieftinirea treptată a prețului produselor fabricate; vrem însă totodată să asigurăm puncte de desfacere recoltelor și vitelor noastre, spre a le spori valoarea. Dar, mai ales, în aceste vremuri tulburi, vrem să asigurăm încrederea înăuntru, prin menținerea neclintită a ordinii și înfrânarea hotărâtă a mișcării de învrăjbire. Iar în afară, chezășia încrederii este întărirea efectivă a apărării naționale ce trebuie să fie astăzi o preocupare de căpetenie a oricărui bun român. Socotim, însă, că în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fățișă sau ascunsă nu poate asigura nici primatul muncii românești, nici securitatea statului în organizarea, pe pământul țării, a industriei de apărare națională. Fără o cârmuire deplin conștientă de rostul și de răspunderea ei, nu putem păstra independența țării, nici înăuntru, nici în afară. Nu se poate face loc tineretului, să se deschidă drum cinstit și neted, prin concurs, capacității și muncii, pentru că nu se ajunge decât pe calea rușinoasă a hatârului și a corupției. Români! Vă aducem un gând curat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
înmânează și un plic. După câteva cuvinte, mașina se pune în mișcare. Plecăm. Nu știam și nu bănuiam nimic. După vreo 10 minute ne oprim în fața unei clădiri sumbre. Unul din gardieni, cu plicul primit, iese din jeep și dispare înăuntru. După alte câteva minute poarta mare a clădirii se deschide și intrăm cu mașina în curte. Imediat îmi dau seama că suntem într-o închisoare a orașului. Sunt dat jos din mașină și un gardian bătrânel mă ia în primire
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
repet cu glasul și mai tare. Ajung la ușă, încep să bat în ea strigând același lucru. Liniște totală. Continui să bat mai puternic. Niciun răspuns. Pun mâna pe clanță și împing. Ușa se deschide, mai strig o dată și pătrund înăuntru. Strig din nou: nimeni. Aprind un chibrit: mese, birou, dulapuri probabil cu hârtii, mape, corespondență, câteva scaune ici-acolo și ce mă surprinde cel mai mult: două mașini de scris, una din ele acoperită cu husa ei. Și asta era
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]