8,238 matches
-
lui rod că ai o problemă menstruală gravă. micuții australieni sunt și mai oripilați de problemele femeiești decât briții. ciao xxxxxx Arunc o privire În birou și o văd pe Candy gâlgâind dintr-o cutie de suc cu care apoi Închină În cinstea mea. Până de curând, Candy nu bea decât cola - light sau normală - și asta o menținea subțire ca un băț și cu sânii mari, ceea ce Îi aducea mulți amanți, dar nici un iubit. Doar cu un an mai În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de sub picioare. Soțul meu, Richard cel rațional, Richard cel serios, Richard-stânca, m-a părăsit. Rich, care În scrisoarea pe care mi-a dat-o cu o zi Înainte de nuntă mi-a scris: „Eu sunt Întotdeauna, iar tu ești Reddy 1 - Închin pentru o viață lungă“, a plecat. Iar eu am fost atât de neatentă, că a trebuit să aflu de la dădacă. În timpul acestei pauze lungi, Paula respiră din ce În ce mai greu; se simte prin fir un șuierat de neliniște. —Kate, Întreabă ea, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
prin acest simțămînt și este puternic în lucrarea sa. Iar Apostolii și urmașii lor, care au adăugat puținelor Sacramente instituite de Cristos ornamentele sfintelor rugăciuni și ale ceremoniilor, cu semnificații exterioare, și rituri pline de noblețe, pentru ca aceia care se închinau Mîntuitorului omenirii să fie mai aproape de Dumnezeul-Om și de adunarea celor care credeau în cuvîntul Său; au urmat pilda pe care le-a dat-o Învățătorul divin; deci nu au introdus nimic care să fie lipsit de semnificație, și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ceea ce s-a spus și s-a făcut la celebrarea misterelor divine să fie acoperit de fățărnicie. El nu ar putea îngădui ca poporul asupra căruia a strălucit lumina Cuvîntului și care s-a născut din nou pentru a se închina Cuvîntului să fie prezent la marele fapt al închinăciunii ca și cum ar fi statui sau stîlpi în templul Domnului, surzi față de mama Biserică, în acele clipe solemne cînd Aceasta îi vorbește și acționează în persoană în calitatea sa de Biserică. Nici
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de Preoți. Aceștia nu au avut poate niciodată sentimentul propriei demnități de membri ai Bisericii; nu au conceput vreodată sau experimentat acea uniune într-un singur trup și într-un singur spirit, în care, atît Clerul, cît și poporul, se închină înaintea Celui Atotputernic și vorbesc cu El, și El cu ei. Și mulți consideră, poate, Clerul ca fiind mereu o parte privilegiată și de invidiat, pentru că trăiește din cele ce provin de la altar, ca o pătură superioară care nu diferă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a făcut; este deja un bătrîn părinte al acelui popor, vechi confrate al acelui Cler, și în lumina virtuților sale, i se datorează respect pentru osteneala sa și este prețuit pentru felul în care trăiește unind oamenii care i se închină cu reverență. Și acest principiu atît de luminos și evanghelic este abandonat prin numirile regale. Este și firesc; regele care numește nu poate sau nu vrea să țină seama sau, pur și simplu nu ține seama de aceste lucruri; și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și, brusc, toată suflarea feminină și-a dorit să fie o Blondă de Treisprezece Zile. Părul nu trebuie să fie galben, ci platinat, cum fusese cel al lui Carolyn Bessette Kennedy. Ea este idolul, părul la care trebuie să te-nchini. Și, bine’nțeles, e al dracului de scump. Un vopsit la Ariette poate ajunge la 450 de dolari. Asta în caz că reușești să obții o programare, ceea ce, evident, e imposibil. Inevitabil, despre Blondele Bergdorf se șușotește și se bârfește la nesfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
pe întunericul în care abia mai răzbătea lampa noastră de miner, a scotocit și a cobâlțăit în negre cotloane, până l-a extras pe Pamfil, aburcându-l șiroind de apă, moale și năucit, sus, pe geamblacul de unde căzuse, pe când se temenea, închinându-se la înjghebarea lui de Religie și la nesăbuita lui scornire, la care voia să ne năimească și pe noi, ceilalți Și-mi vine să adaug, la cele spuse de filozoful cu bărbuță de țap, care vine la club, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și un torent de șampanie veritabil franțuzească, în butelci de sticlă groasă și rezistentă, cărăbănindu-le cu toatele în răcitoare acoperite de pânzeturi albe. Ridicându-și cupa de șampanie în zare, Vladimir intonă o nouă și inspirată urare: În sănătatea Papei! închină el. Izbucniră urale și hohote încântate de râs. Hohotele lui Bleotu ținură îndelung, mult mai mult decât ale oaspeților, încheindu-se printr-o prelungită pauză de respirație, aproape ca un râs cataleptic. Bufonii curții de la noul Sans-Souci, un smolit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Sunt Însă din nou apucat de Încheietură și așezat la masă. Cu poeții, câți or fi. Întorc privirea către mătușa Clara, rămasă la bar, ridic sprâncenele a descurcă-te singură. Se descurcă, mă servește și pe mine cu o bere. Închinăm, Cașiș pe jumătate absent, cu ochii proptiți Într-un volum de Burroughs. Orașele nopții purpurii mi se pare, Paralela 45. Nici T.S. Cașiș nu e În stare de prea mult atunci când Încearcă să-și aclame autorul favorit. Graseiază șoptit: - Burroughs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
în vânt, încearcă foarte serioasă să țină ritmul cu un băiețel pe a cărui vestă roșie se văd urme din frișca tortului și al cărui cap de abia ajunge la umărul ei. Așezați comod pe canapele sau la mese, musafirii închină șampanie în cinstea mirilor, sorbind delicat din cupe. Bărbații poartă costume elegante, în timp ce peste tot se văd sclipirea diamantelor și umerii dezgoliți ai doamnelor. Majoritatea tinerilor optaseră pentru o ținută sport, mai lejeră, dar nu lipsită de rafinament. Servitori cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mîna, rostii banalele cuvinte de rigoare, la fel celorlalte femei; soțul ei, albit, mă luă de braț, intrai În sufragerie, acum cameră funerară; sicriul cu trupul fără viață al Învățătorului stătea pe masă cu dantelării și flori În juru-i. Mă Închinai; ochii lui, sub pleoapele Închise, priveau acum spre o lume necunoscută și fața-i palidă asemeni. Era cum Îl știam, nimic schimbat În Înfățișarea lui, Între mîndrie și umilință, de om al cîmpiei; visase la vremi ce zadarnic așteptase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
foarte frumos de tine. În clipele acelea mi-e ciudă. Pe tine. Nu știu exact de ce. Acum ninge. Se Împlinește sub zăpadă grîul. La primăvară va răsări În lumină. Tu ești departe. Poate vei veni la mormintele lor să te Închini. Te aștept. Odată cu primăvara! Ana”. • A doua zi pusei la poștă o scrisoare prin care Îmi exprimam părerea de rău de a nu fi fost la Înmormîntare. În același plic adăugai două pagini pentru soția lui Lung, Încheind: „N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
zgomote de Înnebunite foșniri de mătase. După o oră sau două, imediat după masă, ne duserăm, mama Anei, Ana și eu, acasă la soția lui Lung. O Îmbrățișai și spunîndu-i că am venit special, acum, În săptămîna mare să mă Închin la mormîntul celui care-i fusese soț și al Învățătorului de altădată, o podidi plînsul. - Vai, domnule judecător! Și peste o jumătate de oră amestecai, amestecarăm timpii, Îngenunchind pe rînd la cele două morminte, cel de-al doilea al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
și gusturile, își trăiește răgazul la Muzeul Ciocolatei. Un muzeu de istorie, întîmpinîndu-te cu planșe mari din viața triburilor peste care-a dat, fără ca ei, oamenii Ecuatorului, s-o știe, norocul de-a descoperi o licoare căreia o să i se închine, rînd pe rînd, epocă după epocă, toți zeii civilizației. Venerată ca un fel de drog de mayași, de apași, ale căror divinități de neînțeles stau, pe tronurile lor de piatră, cu vasele lor sacre dinainte, în muzeu, ciocolata, întîi lichidă
Cînd viața avea stil by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8366_a_9691]
-
Gheorghe Grigurcu Realizînd "un studiu critic, eseistic și evocator", închinat lui Mihail Sebastian, Constantin Trandafir ne îndeamnă la o nouă privire asupra acestui scriitor energic controversat în epocă și repus într-o animată discuție în 1996, cînd a apărut sub îngriirea și cu prefața lui Leon Volovici, Jurnalul său, cuprinzînd
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
unul dintre animalele cu un coeficient ridicat de inteligență, a constituit de milenii obiectul venerației popoarelor, al inspirației în artă, literatură și muzică. Legendele vorbesc despre făptura plină de frumusețe, grație, forță și credință față de stăpân. Cărturarii antici i-au închinat poeme, vechii greci i-au dăruit locul cuvenit la Jocurile Olimpice. Atunci au început cursele de cai. Din vremuri biblice, omul i-a atribuit calului locul meritat de „animal universal”, iar dacă ar fi să-i dăm crezare filosofului grec Xenofon
Agenda2006-13-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284909_a_286238]
-
elemente comune spre a fi luate împreună, pentru analiza sistematică, dar că aceste grupări nu asigură uniformitate. Analiza marxistă a tins să omogenizeze persoanele de diferite naționalități în clase, care să mărșăluiască sub steagul socialismului internațional. Imnul marxist "Internaționala" este închinat solidarității muncitorilor din întreaga lume. Logica analizei de tip gestalt este că țările au importanță, iar combinația unică de atribute ale fiecărei țări poate explica atitudinile și comportamentul cetățenilor ei. Combinarea influențelor contextuale Accentul în capitolele anterioare a fost pus
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
stil care exprimă cauza prin efect, efectul prin cauză, conținutul prin obiectul care îl conține, abstractul prin concret, autorul în locul operei, obiectul posedat în locul posesorului, pluralul prin singular. Exemplu: "Și-a fost de veste lumea plină Că steagul turcului se-nchină.” ( G. Coșbuc- Trei, doamne, și toți trei) Onomatopea este figura de stil care imită, prin elementele sonore ale unui cuvânt, anumite sunete din natură și creează armonie imitativă. Exemplu: "Și pornind eu cu demâncarea, numai ce aud cântând: - Pu-pu- pup
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
se deschide cu o suită de interogații retorice care pregătesc izbucnirea satirei împotriva scriitorilor improvizați care fac din artă un mijloc de parvenire: Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi, Care- ncearcă prin poeme să devie cumularzi, Închinând ale lor versuri la puternici, la cucoane, Sunt cântați în cafenele și fac zgomot în saloane”. O altă modalitate a comicului o constituie ironia, bazată pe simularea acordului cu un anumit punct de vedere. Într-o exprimare ironică sensul mesajului
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
în urmă-i i-a zis cu dragă inimă și Bun și Sfânt și Mare, căci așa Domn nici n-avusese până atunci, nici poate că va mai avea de acum si pururi. Deși în gândul lui statornicise de-a închina țara turcilor, dar lui însuși, biruitorului tuturor vecinilor, nu i se cădea să se plece; vrea ca numele lui să însemne însuși țiitor preste toată țara; ci numai înaintea săvârșirii sale el chemă la sine pe boieri mari și alții
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
chemă la sine pe boieri mari și alții câți s-au prilejit, arătîndu-le cum nu vor putea ținea țara precum o au ținut el; ci socotind decât toți mai puternic pre turc și mai înțelept au dat învățătură să se închine turcului. Într-adevăr, în anul: 1511, Bogdan, voievodul Moldovei, încheie capitulațiunea întîia cu turcii. În această capitulațiune Poarta recunoaște: (Arl. 1) că Moldova e țară liberă și nu cucerită; (art. 3 ) că Poarta e obligată de-a apăra Moldova contra
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
număr mic este; dar pentru acea neagră mulțime, cu pretexte mari și scopuri mici, cu cuvânt dulce pe gură și cu ura în inimă, cu fața zâmbind si cu sufletul înrăutățit, el n-a înviat niciodată, cu toate că si ei se închină la același Dumnezeu. Tiranul ce mână la moarte sute de mii fără de nici un scrupul, demagogul ce prin vorbe măsluite trezește patimile cele mai negre și mai uricioase ale mulțimii sânt adesea mai credincioși vechei legende religioase decât Faust; poate că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în cultură și în arta războiului. Și cu toate astea acești oameni, la noi în țară chiar adecă între conaționalii lor, n-au fost cunoscuți decât sub porecla ridicolă de cuțovlahi. Iar pe când averile boierilor noștri și ale monastirilor se închinau fără scrupul la biserici grecești și se esploatau pentru scopuri grecești, nu se găsea în tot largul acelei regiuni o singură biserică măcar în care să se fi auzit graiul românesc. Astăzi, când acele averi, închinate totuși unei misiuni de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a avut fericirea de a fi dezlipit[ă] de muma-patrie. Dacă d-sa poate să ne răspundă în cunoștință de cauză că mama poate râvni pe fiica pentru bunăstarea ei în toate privințele enumerate, atunci nu avem decât a ne închina înaintea celor zise de d-sa în pasajul citat mai sus. Daca însă, precum știm, nu ne poate face această mărturisire, atunci declarăm că d. T. poate să fie român prin întîmplarea nașterei, dar desigur nu este nici prin cugetul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]