7,005 matches
-
poezia ieșeană contemporană. Cu mici excepții, aș completa, care excepții se nasc din mediocritate, șoc și perfidie, din neprețuirea și bagatelizarea poeziei românești de la începuturi. Dar sub ochii orbi și sub mintea înceată lumina nu mai luminează. Să le dăm încolo de excepții! Poeții adevărați au deplina conștiință a condiției lirice (cu fiorul, ideea și mesajul ei), hărăzită să facă minuni în univers. Universul ieșean pare spațiul cu cerul lui propriu, ne arată eflorescența de stele sclipitoare în marea de albastru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fuge în Germania, colindă Siberia. A scris un volum care numai plictisitor nu poate fi. Patria lui a fost lumea întreagă. O spui pentru cei care nu cred în vorbele lui Talleyrand "patria nu se ia pe talpa pantofului". Lasă-1 încolo pe scriitorul dumitale, oricât te-ar fi impresionat. Te știu preocupat de semiotica lui Eco și de literatura spaniolă. Ești un provocator. Nu-ți răspund decât prin legenda profetului cunoscut. Am citit-o recent într-o carte a unui evreu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
acestei lucrări, implică circuitul producere distribuire receptare. Or, cultura media are efecte materiale vizibile. Este, nu mai încape vorbă, un cîmp de luptă pentru dobîndirea controlului asupra societății, artefactele industriilor de cultură, generalizate insidios, "îmblînzind" dominația (cum vom vedea mai încolo). Fiindcă fenomenul media nu poate fi desprins de relațiile de putere. Acest interes nu se rezumă la text (texte) sau receptori, ignorînd nonșalant relațiile și instituțiile sociale. Adică, altfel spus, contextul socio-economic; sau, mai brutal, mijloacele și condițiile reale de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
au mai adăugat și afirmațiile neoficiale ale unor reporteri. La rîndul lor, redactorii, comentatorii de la rețelele de televiziune, au preluat aceste afirmații pe care le-au folosit pentru a întări argumentele în legătură cu necesitatea trimiterii trupelor americane în Arabia Saudită. De aici încolo, știrile urmau să fie preluate, prelucrate, modificate, producînd astfel efectul dorit. Într-adevăr, după cum s-a spus, sînt destule motive care să ne facă să credem că guvernul Bush este posibil să fi exagerat numărul trupelor irakiene aflate în Kuweit
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
În timpul primelor zile ale războiului, Rather a fost cel mai sceptic și mai critic reporter din rețea. Dar cîștigurile lui Rather erau în scădere, așa că el a plecat în Arabia Saudită să facă reportaje despre război la fața locului. De aici încolo, Rather aduce elogii armatei și devine cel mai ardent suporter al războiului terestru, triumfînd în nemaipomenitele, strălucitele, explozivele acțiuni militare care au măcelărit pe nenorociții de irakieni, complet demoralizați după 40 de zile de bombardament, lipsiți de o tehnologie ridicată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fiction, de vreme ce ambii oferă reprezentări cognitive, dar și poetice care să explice configurația culturii media hipertehnologizate din prezent 6 . De la Baudrillard la cyberpunk Brian McHale a descris ciudata influență reciprocă dintre ficțiunea postmodernă și literatura science fiction (notată de aici încolo SF), prezentă în decursul ultimului deceniu 7. Acest schimb este simptomatic pentru procesul de implozie care, crede Baudrillard, caracterizează o societate postmodernă în care fenomene diferite se întrepătrund. Ficțiunea cyberpunk implică, așadar, o astfel de contopire a tehnicilor moderniste și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnologiei în ipostaza de temă religioasă. Din punct de vedere alegoric, această profeție poate fi interpretată și în acest mod: sfîrșitul lumii înseamnă sfîrșitul modernității, eră în care omul era încă stăpîn sau avea impresia că este stăpîn. De aici încolo, computerele și programele inteligenței artificiale vor fi cele care vor stăpîni, așa cum arată Baudrillard, iar domnia acestora semnifică apropiatul sfîrșit al omenirii ca specie. Atît Baudrillard, cît și Gibson împărtășesc o perspectivă postmodernistă ce reprezintă o răsturnare a ideii moderne
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultura drogului și cyberspațiul universului calculatoarelor. Citind aceste texte, ai senzația că mișcările-cheie au fost deja făcute, că acele scrieri care reprezintă documentele de bază ale literaturii cyberpunk au cartografiat deja limbajul, temele, stilul scrierilor cyberpunk și că, de aici încolo, tot ce urmează derivă din acestea. Așa cum notează Csicsery-Ronay: "cîte formule de povestire pot construi, bazate pe un protagonist tînăr, cu instincte autodistructive, dar sensibil cu un (implant/proteză/talent telectronic) ceea ce face ca forțele răului (megacorporații/catacombe pline cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
urmă, tuturor acelora cari au făcut pe bătăușii în tot timpul celor din urmă doi-trei ani ai regimului liberal. Această devastațiune a redacțiunii Epocii a contribuit, după cum este și ușor de înțeles, ca tirajul ziarului să crească considerabil. De acum încolo Epoca este în toate mâinile și devine principala gazetă cu tiraj. Guvernul - și Parchetul din ordinul guvernului - dau proporții considerabile atentatului contra lui Brătianu. Toată silința este ca să se descopere complicitatea unor fruntași ai opozițiunii. Deocamdată este arestat și trimis
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fi trebuit totuși să se dezvolte relativ ușor. Sistemele continue în rândul țărilor mai noi Alte 19 țări din lumea a treia și o țară din regiunea atlantică (Malta), care și-au câștigat independența în timpul anilor '50 sau de atunci încolo au fost conduse neîntrerupt de un sistem cu mai mult de un partid. Două din aceste 19 țări se află în Orientul Mijlociu și nordul Africii (Cipru și Maroc), trei în Africa Subsahariană (Gambia, Mauritius și Namibia), cinci în Asia și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
prin grupuri, deoarece acestea sunt specializate și sunt în puternică competiție; un element de agregare trebuie să apară pentru ca procesul politic să funcționeze eficient. Prin urmare, partidele își vor continua probabil existența, cel puțin câteva zeci de ani de aici încolo. Totuși, nu este surprinzător faptul că apar periodic îngrijorări față de problemele pe care acestea le ridică; și nici faptul că ele sunt mai puțin stabile și eficiente decât se așteptau susținătorii lor fideli (Blondel, 1981). CASETA 12.1 Care este
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mare dificultate decât susținătorii sistemelor autoritare atunci când regimul lor favorit este atacat. Totuși, treptat, contradicția dintre liberalism și centralizare explică faptul că se pot face mișcări spre descentralizare; așa s-a întâmplat în Franța de la sfârșitul secolului al XIX-lea încolo sau în Spania, unde la sfârșitul anilor '70 au fost create regiunile, cărora li s-a dat o autonomie considerabilă. Dimpotrivă, în timp ce dreapta este adesea de acord în ce privește descentralizarea, în democrațiile vestice cel puțin, conservatorii care doresc să stopeze "cheltuielile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
întreprinsă și prin alte mijloace, formula cea mai importantă fiind cea a oficiilor ombudsmanilor după modelul scandinav. Create mai întâi în Suedia și Finlanda, acestea aveau însărcinarea de a examina plângerile cetățenilor într-o manieră complet neoficială. Din anii '60 încolo, aceste instituții au început să fie imitate în Europa de Vest și în alte părți. Spre deosebire de judecători, ombudsmanii doar investighează cazuri și prezintă rapoarte, dar deciziile lor au ajuns să capete multă autoritate, dacă nu formal, cel puțin în practică. Mecanismul ombudsmanului
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
-o tu, dar să ți-o bea alții?!... anul — Da prost ai fost, mă Olchovsky! — Să rămâi tu cu ruptura asta de pălărie pe cap! — Și soioasă, de ți-e scârbă să pui mâna pe ea!... Și tot așa mai încolo. Bietul Olchovsky răspundea și el ce putea, dar a doua zi, când s-a dez meticit, ne-a tras la fiecare câte o gură. — Prieteni sunteți voi, mă? Să-mi beți pălăria și apoi să vă și bateți joc de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
De aceasta spunea el, la intimii săi, puteți să fiți siguri. Această convingere și acest optimism al lui Maniu, în anul 1944, contrasta puternic cu situația internațională. Conferința de la Teheran stabilise, în decembrie 1943, că România va face de acum încolo parte din zona de influență a Rusiei. Numai înalta opinie despre el era foarte vanitos și socotea că rolul pe care îl deținea în politica internă, îl deținea și în spațiul dunărean și pe plan internațional -, putea să-l facă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să mă odihnesc. Și am reușit. Am dus și cărți, pentru că nu prea trimisesem. Cele trimise la Cluj s-au întors. D.T. Savu nu le-a ridicat de la poștă. Se mai întîmplă. Dacă or să apară cronici, asta de-acum încolo! Țeposu mi-a cerut o poză pentru că vrea să scrie în Tribuna Rom. Tot el mi-a spus că în Amfiteatru a cerut Constanța (Buzea n. red.) să scrie (nu se știe dacă o va mai face, zic eu, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
din șa și acum acesta se ridicase șchiopătând și-și pipăia cu grijă mădularele. Era palid, dar se străduia să zâmbească, scuturându-și capul de pe care alunecase o bonețică de catifea albastră. — Am căzut chiar unde trebuia. Câțiva pași mai Încolo aș fi căzut direct În rai, spuse el, dându și aere de om curajos. Simeon privi mirat și-și trase piciorul de sub cal. Slavă Domnului, nu era rupt și putea să pășească. Doar brațele Îl dureau. și le scutură privindu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În câteva clipe se pomeniră Într-un coridor Întunecos care se termina brusc Într-o Încăpere largă, Închisă cu gratii. Dincolo de ele se vedeau roți de fier, grătare, butuci, toate uneltele sinistre dintr-o cameră de tortură. Câțiva pași mai Încolo, câteva trepte În piatră duceau afară. Rămâneți aici, nobile Bodo, să nu ne descopere cine va. Să ne Întoarcem și să aducem Întăriri. Nu, nu, stai să vedem unde dau scările. De Îndată ce crăpătura se mai lărgi, se năpusti afară. — Nobile
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din catifea și mătase, am lăsat sabia acasă și am jucat la Curte rolul lui Papagallo. Fiul unui venețian Înstărit și influent este totdeauna bine-venit la Curte, mai ales dacă e ușuratic și Încrezut, dacă aruncă cu bani Încoace și-ncolo și se poartă ca un prostănac. Cred că mi-am jucat rolul foarte bine, pentru că În scurtă vreme toți erau convinși că nu se află un dobitoc mai Îngâmfat și mai lăudăros decât mine. Capetele mai Înțelepte l-au compătimit
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
m-a surprins. Statuile din curtea și grădina lui păreau femei ducând ulcioare cu apă, fiind în mărime naturală. În apropiere nu mai erau locuințe. Mi-a confirmat că este casa dramaturgului chiar cineva din curte, care cosea iarba. Mai încolo apăru o casă părăsită, apoi un câine ciobănesc care mă lătra insistent, dar fără a se mișca, fără a se apropia de mine. Bine a făcut, că era prea mare. Îmi doream mult să știu dacă mai aveam de pedalat
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
dintre ea și condamnat, trecând de câteva ori lanțul împrejurul palmei stângi. Acum socotea că e bine. Eu eram în transă. Parcă eram hipnotizat: am înțeles ce voia să facă bunica. Dă-mi scurtătura, măi țâcî, șî dă-ti mai încolo. Așă! Câinele era tot în picioare și-i urmărea cu atenție fiecare mișcare. Bunica a ridicat bățul deasupra capului și l-a repezit cu toată forța în capul câinelui. Din reflex, într-o fracțiune de secundă, Haiduc s-a tras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
au intrat triumfători în memoria eternității. Ajuns în dreptul fântânii, am introdus pe rând cele două sticle în ciutură, umplându-le cu apă leșietică și rău mirositoare, îndreptându-mă apoi spre bordei, pe drumul căptușit cu praf gălbui și fierbinte. Mai încolo, am cotit-o pe drumul de miriște țepoasă care era strada numărul 3, mergând pe ea până la intersecția cu strada numărul 9, unde urma să ne ridicăm noi casă. Eram Micul Prinț al lui Saint-Exupéry, hălăduind pe minuscula-i planetă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
întindere a clipei. Universal prin neființă, dar prezent prin cuvânt iată magnificul paradox al celui mai recent comunicat al său", a declarat criticul literar Barbu Cioculescu. Cum vă definiți Dumneavoastră poezia? Dar alți critici? Cred că, începând de la "Drumul furnicilor" încolo, poezia mea a devenit una a esențelor. Omul ca o componentă a Marii Naturi, deviza poeziei japoneze, a devenit și unul din dezideratele scriiturii mele. Lipsa de sofisticare, dar nu de nuanțe, a discursului este cea care se potrivește cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
știam încă ceva despre el și nici cât de bolnav era. După un an s-a stins din viață. Pe Adrian Maniu l-am cunoscut în vacanța de vară a anului 1967. Mai târziu, începând cu anii 70 și mai încolo, i-am cunoscut pe Dan Tărchilă, Radu Beligan, Emil Botta, Silviu Stănculescu, Ion Finteșteanu, Nicolae Carandino, Victor Eftimiu, Valeriu Anania, Nicolae Steinhardt, Ion Alexandru, Francis Munteanu, Oskar Pastior, Ștefan. Aug. Doinaș, Gheorghe Bulgăr, Emil Manu, Geo Bogza, Alexandru Piru, Nichita
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ales a unor autori, ca și apariția acestora în țări din Apus ... Și atunci? Părerea mea că este o lipsă de strategie, un veșnic amatorism. Adică: se alocă bani, se traduce și tipărește, dar... cam atât. Cred că de aici încolo ar începe promovarea sau, poate, chiar înainte de traducere și tipărire. Pe sistemul american al anunțării cărții și al trezirii interesului publicului pentru ea. În plus, nu ceea ce consideră conducătorii români ai acestor instituții că ar fi pe placul publicului străin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]