8,189 matches
-
implica într-un război pentru a opri agresiunile. Într-adevăr, majoritatea susținătorilor securității colective preferă „diplomația creativă și sancțiunile economice” forței militare atunci când au de-a face cu un stat agresor 55. Rezumând, statele au nenumărate motive pentru a se îndoi de faptul că securitatea colectivă va funcționa așa cum ar trebui atunci când agresiunea pare probabilă. Dacă ar eșua, potențialele victime vor avea mari probleme, în cazul în care au ignorat considerațiile legate de balanța de putere și au avut încredere în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că pentru a se forma un nou guvern este necesar ca Statele Unite să-și mai mențină trupele câteva luni, dacă nu chiar ani. Senatorul John McCain a declarat că vor mai rămâne câțiva ani în Irak. Unii lideri irakieni se îndoiesc de termenul de 30 iunie, susținând că și retragerea unui număr mic de efective va provoca alte omoruri și haos. Nu se pot aștepta la prea mult de la poliția irakiană instruită în grabă. Chiar și comandanții americani și-au exprimat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de exemplu, Vlăsceanu, 1999, pp. 193-209, 2003, pp. 182-197). Mai importantă însă decât caracterizarea în sine a configurațiilor structurate este încercarea de a răspunde la următoarea întrebare: există asemenea configurații structurale în realitate? În primele sale lucrări, însuși Mintzberg se îndoiește de acest lucru. Configurațiile structurale, spunea el, nu există în sine, ele fiind mai degrabă cuvinte, imagini pe hârtie, teorii - și, cum se întâmplă de obicei, teoriile simplifică și chiar distorsionează realitatea. În ultimele sale două lucrări, el emite un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
-i în mișcare valorile esențiale (Allport, 1945). # Cu atât mai firesc era ca problematica participării să germineze, să înflorească și să rodească pe terenul psihologiei organizațional-manageriale preocupate de investigarea diferitelor tipuri de comportamente ale omului organizațional. Nimeni nu se poate îndoi de faptul că, alături de alte comportamente (de organizare, de conducere, de decizie), comportamentul participațional ocupă un loc esențial. Vom prezenta în acest capitol problemele teoretice și practice majore ale comportamentului participativ din mediile organizaționale. 1. Câteva delimitări conceptuale Ce înțelegem
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
autoorganizeze față de constrângerile interne și externe și să genereze o nouă și veritabilă cultură organizațională. După opinia noastră, ideea lansată de Goguelin potrivit căreia membrii organizației sunt coautori și coactori este interesantă, mai ales din punct de vedere teoretic. Ne îndoim însă că ea poate fi transpusă în practică. Dacă fiecare membru al organizației este și autor, și actor, dispare distincția dintre șef și subordonați, deci însăși esența conducerii. Deși, pe de o parte, antrenarea subordonaților în procesul fixării obiectivelor, în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
utilitate evidentă), blocarea identificării ca urmare a scăderii interesului față de muncă, devalorizarea muncii și a sensului ei − sunt simptomele demotivării, ușoare la început, din ce în ce mai puternice pe măsura trecerii timpului. Angajații devin nemulțumiți, se consideră victime ale inechității, încep să se îndoiască de ei înșiși, se închid în sine, sunt melancolici și depresivi, își abandonează proiectele, manifestă comportamente incoerente. Din toate acestea rezultă cu mai multă tărie importanța echilibrării „forțelor” triunghiului în vederea obținerii optimului motivațional. Motivație-satisfacție Relația motivație-satisfacție este abordată în psihologia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cercetările întreprinse în anii ’60-’70 au adus puține dovezi - dacă nu chiar deloc - în sprijinul teoriei lui Maslow. Un alt autor susține că, # deși puțină lume ar nega faptul că există și nevoi de ordin superior, mulți s-ar îndoi de ideea că oamenii tind să și le satisfacă în mod sistematic și întotdeauna de jos în sus (Cole, 2000, p. 102). # Extrem de critică la adresa teoriei lui Maslow este și Claude Lévy-Leboyer, care susține că modelul teoretic propus de Maslow
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
facilă între aceleași părți. Schimbările structurale, odată instalate, sunt foarte greu de eliminat. O comparație reușită a autorilor necesită a fi reprodusă. În aceste cazuri, spun ei, escaladarea este ca o gumă de șters: până la un punct, guma se poate îndoi, revenindu-și la forma inițială; dincolo de acest punct, viitoarele utilizări fie rup guma, fie produc schimbări în elasticitatea ei, împiedicând revenirea la dimensiunile ei originale. # La fel ca guma, dusă dincolo de limitele de toleranță psihică, relația dintre indivizii aflați într-
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
indicatori parțiali ai rezultatului care uniformizează și nu diferențiază; lucrătorii buni și mai ales cei conștiincioși și supuși vor suferi de tulburări de gândire, vor fi confuzi, nu vor ști ce este bine și ce este rău, unii se vor îndoi de ei înșiși, își vor interzice să gândească; patologiile solitudinii sunt generate de frica de a fi concediat, izolat și marginalizat de colegi în propriul grup de muncă, respins din procesul de comunicare; lucrătorii se tem că vor fi suficient
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupuri și de a se transmite independent de mediul și condițiile muncii. Toate acestea au condus la concluzia că „atunci când burnout-ul este în aer, el devine un fenomen contagios” (Truchot, 2004, p. 155). Pe de altă parte, mulți cercetători se îndoiesc de faptul că burnout-ul ar fi contagios. # Până acum, în ciuda dovezilor care indică faptul că anumiți factori din mediul de muncă ar conduce către epuizare, nu există cercetări care să exploreze posibilitatea ca epuizarea să existe în totalitatea grupului de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
portughezii și spaniolii, ci și francezii, englezii și olandezii, furnizează o nouă mână de lucru; valuri de europeni se Îndreaptă spre Lumea Nouă ca să-și caute norocul (Todorov, 1982). „Lucrarea” colonială a fost legitimată prin creștinare. Biserica, după ce s-a Îndoit de calitatea de oameni a „indienilor” (vezi controversa de la Valladolid, În cadrul căreia Bartolomeu de Las Casas le-a pledat cauza), a acceptat că și ei sunt bărbați și femei și, prin urmare, a justificat acțiunile prin datoria de a le
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
beneficii. În consecință, este nelegitim să ne plângem de efectele sale, pentru că ele nu sunt dorite de nimeni (argument fragil: nu există oare nici o datorie morală de a sări În ajutorul victimelor unor catastrofe naturale?). Avem voie totuși să ne Îndoim de premisele lui Hayek. Așa cum remarcă Jean-Pierre Dupuy, afirmația că numai acțiunile individuale pot fi considerate drepte sau nedrepte este absolut contestabilă: „Am ieșit din mentalitatea arhaică și din credința sa Într-o «cauzalitate diabolică» tocmai În măsura În care am Înțeles că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Împotriva unor forțe reacționare care au Încercat să restaureze vechea ordine. Pe de altă parte, America este un spațiu de imigrare recent. Diversitatea etnică se afirmă ca una dintre particularitățile sale fundamentale. Într-o societate În care nimeni nu se Îndoia de coeziunea de ansamblu, trebuia studiată mai Întâi problema disfuncțiilor specifice. Ideea „dezorganizării” sa va afla În centrul acestei probleme. Prin dezorganizare trebuie să Înțelegem slăbirea controalelor sociale, exercitate mai Înainte de instanțele primare (familie, vecini, comunitatea locală sau religioasă etc.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu prioritate” (Boudon, 1994, p. 36). Scepticismul radical este prin urmare puternic Încurajat: „Dacă există doar etno-adevăruri și etno-valori, etica, estetica și epistemologia pot fi tratate ca simple iluzii” (ibidem, p. 38). Putem, În plus, din această perspectivă, să ne Îndoim de necesitatea relațiilor interculturale, care pot să prejudicieze integritatea unei culturi, dreptul său de a fi diferită, chiar perpetuarea sa. Etnocentrismul oprimaților ar fi deci „prețul ce trebuie plătit pentru ca sistemele de valori ale fiecărei familii spirituale sau ale fiecărei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
celor care trăiesc Într-un cartier, dar ele sunt de asemenea Înscrise În organizarea spațiului sau În matricele relaționale implicate de circulația clienților Într-un centru comercial, o piață, o stradă sau o clădire. Nimic nu ne permite să ne Îndoim de diversitatea lor (opiniile fiecărui locuitor), dar totul arată că ele sunt moștenite social și predeterminate de structurile economico-spațiale, ele Înseși modelate de RS ale amenajării teritoriului puse În practică de factorii de decizie și de diferiți profesioniști În urbanism
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
plătit pentru aceasta (Milgram, 1974). Ceilalți autori, după lungi cercetări, au realizat scale de atitudini și diferite teste pentru a evalua personalitatea autoritară sau gradul de autoritarism din America În timpul celui de-al doilea război mondial. Nimeni nu se poate Îndoi de necesitatea unor asemenea cercetări, inclusiv În viitor. Dar axarea studiului RS pe acest unic aspect riscă să sărăcească o abordare bogată și complexă și ar lăsa să se creadă că ființa umană seamănă lumii nemiloase descrise de Louis-Ferdinand Céline
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o construiește partea dominantă ă gândindu-se că acționează din datorie morală ă și, În același timp, la imaginea iluzorie pe care o are partea dominată despre situația sa și care face de negândit orice rebeliune. Dacă astăzi ne putem Îndoi că denunțarea servituții presupune abolirea proprietății private asupra mijloacelor de producție și suprimarea statului, așa cum teoretiza Marx, ni se pare În schimb evident că o miză majoră este reconstituirea unei identități, a unei imagini de sine pozitive, după constatarea propriei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
confunda dramatic cu cea de „serviciu“. Astăzi, citim cu uluire că Adrian Mutu este ultimul care va intra, din ce scriu ziarele, pe lista veselă a exhibiționiștilor. Stați liniștiți, uluirea mea nu e urmare a faptului că m-aș fi îndoit vreodată de capacitatea sa de exhibiție. Dar Adrian Mutu este, din ce se știa ultima dată despre el, om ocupat cu cantonamente, meciuri în campionatul Italiei și pentru naționala României. Îl vom vedea, oare, pe domnul Mutu filmat și pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
va ajunge mai departe de atât, moțiunea ar putea deveni o altă decizie politică proastă, la fel de proastă chiar ca aceea prin care sța ajuns la suspendarea lui Traian Băsescu. Or, după o gafă precum cea despre care am amintit, mă îndoiesc că P.S.D.țul va face, la atât de scurt timp, o alta de același calibru. Mingea, spuneam, e însă acum în terenul P.D.țului. Și ar fi o mare eroare să presupunem că democrații vor accepta, cuminți, jocul pesedist. Odată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Nu mai suport seminariile, prezentările, cursurile de tot felul, la care sunt nevoit să particip. Mai toate au ca subiect integrarea europeană. Chiar acum mă aflu la un astfel de eveniment. Misiunea mea este să-l informez pe prefect (mă îndoiesc că-mi citește rezumatele, dar nu-l condamn, nici eu nu le-aș citi, atât de indigeste sunt toate aceste happening-uri.) Mulți vin la astfel de seminarii doar pentru fursecuri, cafea, pixuri și, în cel mai bun caz, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
această concluzie, considerăm că apariția în limba română a unui dicționar de analiză a discursului este utilă, deoarece prin el se oferă un îndrumar și un complex de raportare pentru cei care studiază discursul și textul, chiar dacă uneori, nu ne îndoim, vor găsi și situații în care vor avea alte opinii. Rodica NAGY A ACT. În înțeles general, actul este o manifestare a activității umane, reprezentînd în raport cu aceasta un element singular și constitutiv. Ca atare, o activitate, indiferent de tipul ei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
determină să exprime o atitudine în legătură cu ceva. În ceea ce privește existența unor mărci ale aprecierii, există dificultăți în a stabili mijloacele ce țin de latura lingvistică a discursului (intonație, elemente lexicale, particularități morfosintactice: "ce frig este!"; "din păcate nu a ajuns"; "mă îndoiesc că va crede") și cadrul general discursiv, care uneori poate atenua, anula sau inversa sensul aprecierii. V. analiza discursului, discurs, enunț, modalitate, subiectivitate. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN ARBITRAR AL SEMNULUI. Relația dintre cuvînt și obiectul denumit prin el a atras
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
chiar altor tranzacții decît schimbul realizat prin vorbire (de exemplu, în comportamentul unei persoane care o ajută pe alta să-și repare mașina). Această mare importanță a maximelor conversaționale nu este însă admisă de toți cercetătorii, fiindcă unii pragmaticieni se îndoiesc de universalitatea lor și le pun în discuție statutul. H. P. Grice concepe aceste maxime într-o perspectivă foarte generală, fără a se preocupa de aplicabilitatea lor, extrem de variabilă după situații, culturi și indivizi. Totuși, incertitudinile în legătură cu aplicarea și faptul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
La niște mărturisiri Eu sub vânturi nu mă-ndoi, Iar sub oameni nu mă-nclin; N-am în mânecă și-n clin Nicevo cu nica-voi. Nu am săvârșit nici crime, Dar nici tăntălău n-am fost; N-am avut cu omul prost Nicevo cu nica-nime.
La ni?te m?rturisiri by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84161_a_85486]
-
față, pe diagonală. Mă opresc și privesc înainte. Am picioarele întinse și paralele. Mâinile pe lângă corp, paralele cu corpul, atârnând înspre podea. Ridic mâna stângă, întinsă către tavan, pe diagonală. Mișc piciorul stâng pe aceeași diagonală, către față, și îl îndoi puțin. Întind piciorul stâng către spate. Mișc mâna dreaptă către spate, continuând diagonala mâinii stângi, însă către podea. Capul o urmează... Încep să mă las ușor către podea. Mă aplec și acum am ambele mâini pe podea. Îmi sprijin corpul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]