7,435 matches
-
oaie în spate și cu pături pe picioare. Eram îmbrăcată cu o salopetă pufoaică, din acelea care foloseau alpiniștii, o haină tot pufoaică, cu glugă și cizme îmblănite. Astfel echipată, am plecat la drum. Nu simțeam frigul. Eram decisă să înfrunt viscolul. La fel de bine îmbrăcat era și bunul nenea Turuianu. Cu mare greutate am ajuns la ieșirea din comună. Mai erau cinci km până la șoseaua națională. Viscolea. Nu se vedea nici în cer, nici în pământ. Armăsarul, speriindu-se de ceva
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
trecerea Rubiconului, rostind memorabilele cuvinte Alea iacta est (zarurile au fost aruncate), dar eu, după "declarația adolescentină de amor" de mai sus, formulată, e adevărat, în termeni nu prea "diplomatici", m-am simțit aidoma lui Ahil peleianul, gata să mă înfrunt cu muritorii și nemuritorii, în apărarea cauzei mele! În ceea ce mă privește, pusesem punct unei situații delicate în familie, așa că o vreme nu am mai înregistrat plângeri din partea consoartei privind "ascultările, vocile și muzica". Puneam aceasta pe seama nu a cedării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pricepute ale cărora ne pusesem viețile timp de o săptămână, străbătând mii de kilometri, până la "capătul pământului". Ajunși seara la Santiago, frânți de osteneală, ne-am simțit aidoma lui Columb, Magellan, Vasco da Gama și alți curajoși călători care au înfruntat necunoscutul, fericiți la "atingerea țărmului"! A doua zi, împreună cu delegații și atașatul comercial, am avut o întrevedere cu directorul general al CONAF, Corporacion Nacional Forestal, organism de stat aparținând de Ministerul Agriculturii, având ca obiectiv principal implementarea politicii statului în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mai mici, și mai mari mi-a fost farul luminos, imboldul de mai bine și speranța consolidării familiei. Greutăți au fost, dar prin o organizare temeinică, speranța că mâine va fi mai bine decât azi m-a ajutat să le înfrunt și să pășesc înainte. Într-una din zilele învățătorului pensionar care stă cu niște fotografii în mână, le privește și amintirile îl obligă să ia harta țării plimbându-și privirea pe ea. Da! O priveam și prin fața ochilor, ca un
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ce alcătuiesc în final râul Bârlad, colectează apele din zona deluroasă a podișului. Localitatea Galați fiind port la Dunăre, din timpurile cele mai străvechi, ambarcațiunele sale duceau și aduceau mărfuri pe Dunăre până la mare, iar marinarii gălățeni au știut să înfrunte stihiile naturii și să-i biruie pe toți dușmanii care au încercat de nenumărate ori să pună stăpânire pe acele meleaguri. Cei mai mulți care au udat cu sudoarea lor suferind și apărând pământul ce-l munceau au fost țăranii. Reforme administrative
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
steagul semilunii, în anii 1711, 1769, 1789, 1806 invaziile turco-tătărăști ca și evenimentele din anii 1821, 1829, 1916, 1941 au apăsat vârtos pe umerii gălățenilor. Locuitorii de pe pământul dintre aceste două râuri au suportat invazia a diverși cotropitori lacomi, au înfruntat epidemiile de holeră, ciumă și altele, iar cămătarii și unii negustori necinstiți storceau bruma de avere a locuitorilor, fără remușcări. Locuitorii județului se mândresc pe bună dreptate cu personalitățile lor, ce își au locul natal pe raza județului, în număr
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Război Mondial și, după mici succese la început, este învinsă și ocupate cam trei pătrimi din suprafață, iar capitala țării se mută la Iași împreună cu guvernul și casa regală. Populația dintre aceste două râuri a dus o viață de mizerie, înfruntând marea epidemie de tifos, lipsa de alimente, doctorii și încălzire. S-au construit barăci și corturi pentru spitale la Dobrovăț, Grajduri, Iași, în parcul castelului de la Ruginoasa, pentrucă spitalele din Iași numai făceau față și erau neîncăpătoare iar epidemia făcea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se mai usucă, bocetele și clopotele nu mai contenesc. Vremea se strică, se intră în iarnă și pe front, cel mai mare dușman este gerul din Rusia din anul 1943. Armatele germane și ale aliațiilor nu sunt pregătite pentru a înfrunta o asemenea vreme, (dacă aruncai apa din gamelă, cădea gheață) un așa ger năpraznic cum numai la poli îl poți întâlni. S-au trimis de către familii: mănuși, fulare, flanele împletite din lână, de către femeile din țară organizate și neorganizate dar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mai mici, și mai mari mi-a fost farul luminos, imboldul de mai bine și speranța consolidării familiei. Greutăți au fost, dar prin o organizare temeinică, speranța că mâine va fi mai bine decât azi m-a ajutat să le înfrunt și să pășesc înainte. Într-una din zilele învățătorului pensionar care stă cu niște fotografii în mână, le privește și amintirile îl obligă să ia harta țării plimbându-și privirea pe ea. Da! O priveam și prin fața ochilor, ca un
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ce alcătuiesc în final râul Bârlad, colectează apele din zona deluroasă a podișului. Localitatea Galați fiind port la Dunăre, din timpurile cele mai străvechi, ambarcațiunele sale duceau și aduceau mărfuri pe Dunăre până la mare, iar marinarii gălățeni au știut să înfrunte stihiile naturii și să-i biruie pe toți dușmanii care au încercat de nenumărate ori să pună stăpânire pe acele meleaguri. Cei mai mulți care au udat cu sudoarea lor suferind și apărând pământul ce-l munceau au fost țăranii. Reforme administrative
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
steagul semilunii, în anii 1711, 1769, 1789, 1806 invaziile turco-tătărăști ca și evenimentele din anii 1821, 1829, 1916, 1941 au apăsat vârtos pe umerii gălățenilor. Locuitorii de pe pământul dintre aceste două râuri au suportat invazia a diverși cotropitori lacomi, au înfruntat epidemiile de holeră, ciumă și altele, iar cămătarii și unii negustori necinstiți storceau bruma de avere a locuitorilor, fără remușcări. Locuitorii județului se mândresc pe bună dreptate cu personalitățile lor, ce își au locul natal pe raza județului, în număr
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Război Mondial și, după mici succese la început, este învinsă și ocupate cam trei pătrimi din suprafață, iar capitala țării se mută la Iași împreună cu guvernul și casa regală. Populația dintre aceste două râuri a dus o viață de mizerie, înfruntând marea epidemie de tifos, lipsa de alimente, doctorii și încălzire. S-au construit barăci și corturi pentru spitale la Dobrovăț, Grajduri, Iași, în parcul castelului de la Ruginoasa, pentrucă spitalele din Iași numai făceau față și erau neîncăpătoare iar epidemia făcea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se mai usucă, bocetele și clopotele nu mai contenesc. Vremea se strică, se intră în iarnă și pe front, cel mai mare dușman este gerul din Rusia din anul 1943. Armatele germane și ale aliațiilor nu sunt pregătite pentru a înfrunta o asemenea vreme, (dacă aruncai apa din gamelă, cădea gheață) un așa ger năpraznic cum numai la poli îl poți întâlni. S-au trimis de către familii: mănuși, fulare, flanele împletite din lână, de către femeile din țară organizate și neorganizate dar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
aștepta repetare, căci din contra veți fi suspendat și dat În justiție”. Carp atragea atenția asupra modului În care putea să fie văzută România de către marile puteri care ar putea gândi Într-un mod asemănător: „A, d-lor! D-voastră Înfruntați legile omenirei! ei bine, vom țepui țara voastră și vom opri orice contact Între d-voastră și restul lumei” și atunci „vom vedea că răul pe care Îl facem noi evreilor, ni se va Înapoia cu camată. Noi am voit
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
aventurier ratat. A ieșit a doua variantă, a aventurierului învins de vise imposibile. A rămas și ceva puțintel cam paranoic. " * Vara, dinamică, energică, vara trăită ca îndrăgostit, vacarmul de pe plajă unde poți fi anonim, rătăcirile, noaptea pe lună argintie, sau înfruntând furtuna, aceasta este vara care mi s-ar potrivi, dar circumstanțele țin de formule și obligații sociale pe care "pentru că sunt prea deștept" nu le suport. * Firea mea este excesivă, sub un aspect pașnic am gânduri violente, de mic m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Dumitrescu București 16 Dec. 1944 - 29 Ianuarie 1945 [312] Poezii din închisorile politice Vladimir Dumitrescu Iconoclast Priveam în jur cum unii invocau Destinul, Iar alții lângă mine se rugau, Și-în mine gândurile-și picurau veninul Atâtor îndoieli ce se-nfruntau. Și cum aș fi putut să cred că, dinainte, Din hăul fără fund de unde vin, Au fost întruchipate toate, de o minte Ce le-a gândit armonic și senin? Precum o stea din drumul ei n-o poți abate Din
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în care era deja destul de greu de supraviețuit. La mai toate Adunările Eparhiale pe care le convoca mitropolitul Nectarie se discuta problema fondului, și se încerca luarea unor măsuri menite să ajute la rezolvarea situației. Nectarie Cotlarciuc a avut de înfruntat în eparhia sa și problema stiliștilor, căci anul înscăunării sale coincide, s-ar putea spune, cu anul schimbării calendarului în Biserica Ortodoxă Română. Mulți dintre români nu au vrut să schimbe calendarul, iar mulți dintre aceștia erau bucovineni. În fața acestei
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
aici...calomniatorii mei fac serviciu foarte rău țării și bisericii... eu nu am suferit, autoritatea nu-mi este știrbită”. Toate aceste predici, cuvântări și discursuri s-au redat pentru a se vedea diferitele situații pe care a trebuit să le înfrunte mitropolitul Nectarie și modul cum s-a comportat în fața lor, pentru a-l vedea pe Nectarie - predicatorul, Nectarie - omul îndurerat, Nectarie - omul acuzat și Nectarie - omul care se apără și știe să răspundă în fața oricăror acuzații, însă cu dreptatea în
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a lecțiilor pentru a doua zi. Nu m-am gândit nici un moment că nu pot să-mi desfășor programul și că elevii îmi vor face greutăți. A fost, totuși, surprinzător pentru mine faptul că nimeni nu a îndrăznit să mă înfrunte și să nu mă asculte. Directorul și alți profesori care veneau în control la cămin se declarau mulțumiți. Și tatăl meu se interesa dacă fac față, însă a fost asigurat că nu sunt probleme și că treaba merge bine. Aveam
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
iar lecțiile, niciodată punctuale, nu-i facilitau studiul. În schimb, inteligența discretă, memoria de fier și, mai ales, voința constantă suplineau deficiențele pregătirii. După trei ani de studiu, chiar dacă un pic scurtate, profesorii săi l-au considerat apt pentru a înfrunta examenele de admitere la liceu. Pe 10 noiembrie 1892 tânărul s-a prezentat în fața comisiei de examinare a seminarului episcopal. La terminarea examenului se delibera doar o singură evaluare globală și notele pentru subiectele de italiană și latină. Notele examinatorilor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fi bine să frecventați un alt an de liceu!». Giovanni a rămas împietrit, fără a scoate un cuvânt. S-a întors acasă cu capul plecat. Mergea ca un automat, picioarele tremurând și creierul încins la gândul că va trebui să înfrunte încă o dată acele binecuvântate materii de greacă și latină. În decizia rectorului nu trebuie să vedem o îndârjire răutăcioasă față de Calabria. Severul monsenior Bacilieri, care va deveni episcop de Verona și, apoi cardinal al Bisericii, era fidel circularei Sfântului Oficiu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în felul unui adevărat slujitor al lui Cristos, și, o coerentă și neobosită implicare de a face binele. E adevărat că în decursul anilor, câteodată, se va demonstra îndoielnic, nehotărât pe ce trebuie făcut, cam împovărat în alegerea mijloacelor de înfruntat țeluri parțiale și intermediare, dar nu vom afla niciodată la el răzgândiri asupra scopului ultim. Dificultățile le va depăși cu ajutorul unor persoane de încredere și, mai ales, prin obediența față de părintele său spiritual. Voința intensă a caracterului său în urmarea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de lacrimi». Tânărul preot, inerm și slab fizic, s-a revelat un gigant prin tenacitatea și forța suportării. Nu a fugit. A rămas ferm. Și-a dat seama că se află în tranșee; s-a agățat de ea și a înfruntat valul de mizerie care i se arunca asupră-i în fiecare zi. Răsfoind printre notele registrului sfintelor liturghii, ne putem da seama de efortul inventiv pus în mișcare de acest preot tânăr pentru a îmbrăca și a hrăni masa de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fragmentat între micii proprietari. Țăranii care lucrau pământul erau arendași în părți egale sau simpli arendași: salariați rari și câțiva mari proprietari de pământuri. Noul paroh și-a pus în acțiune cultura sa profundă și iubirea sa apostolică stringentă. A înfruntat imediat o problemă destul de gravă: bătrânii, mai ales cei săraci și singuri. S-a gândit, s-a rugat și a prevăzut. În 1920 a cumpărat un imobil, Villa Serena, din proprietatea Casei Rurale. L-a adaptat ca reședință a bătrânilor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
laicii voluntari ai parohiei. În 1931, apare primul «Statut organic al Casei Preasfintei Inimi, Spitalul-azil din Negrar», scris de fondatorul don Angelo Sempreboni. Se vorbea și despre spital, pentru că devenise o adevărată necesitate pentru acea lume sărmană, care trebuia să înfrunte o călătorie neplăcută (vreo 15 km), în căruțe sau cu mijloacele publice, pentru transportul bolnavilor în oraș. Și apoi, fiind foarte săraci, nu erau în măsură să plătească taxele de spitalizare. Bătrânii, în general, mureau în familie, fără asistență sanitară
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]