6,513 matches
-
marginalis"), posterior de șanțul parietooccipital, superior de marginea emisferică, inferior de șanțul subparietal, precuneusul este format din două circumvoluții, una anterioară și alta posterioară, separate printr-un șanț vertical mai mult sau mai puțin profund, uneori izolat, uneori unit cu șanțul subparietal. Acest șanț, care taie, mai mult sau mai puțin, marginea superioară a emisferei și precuneusul, este cunoscut sub numele de șanț parietal transvers (Brissaud) ("Sulcus parietalis transversus"). Șanțul subparietal este o extinderea posterioară a șanțului cingular, care separă precuneusul
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
șanțul parietooccipital, superior de marginea emisferică, inferior de șanțul subparietal, precuneusul este format din două circumvoluții, una anterioară și alta posterioară, separate printr-un șanț vertical mai mult sau mai puțin profund, uneori izolat, uneori unit cu șanțul subparietal. Acest șanț, care taie, mai mult sau mai puțin, marginea superioară a emisferei și precuneusul, este cunoscut sub numele de șanț parietal transvers (Brissaud) ("Sulcus parietalis transversus"). Șanțul subparietal este o extinderea posterioară a șanțului cingular, care separă precuneusul de girusul cingular
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
alta posterioară, separate printr-un șanț vertical mai mult sau mai puțin profund, uneori izolat, uneori unit cu șanțul subparietal. Acest șanț, care taie, mai mult sau mai puțin, marginea superioară a emisferei și precuneusul, este cunoscut sub numele de șanț parietal transvers (Brissaud) ("Sulcus parietalis transversus"). Șanțul subparietal este o extinderea posterioară a șanțului cingular, care separă precuneusul de girusul cingular. Acest șanț este aproape întotdeauna întrerupt de două pliuri de trecere verticale, unul anterior și altul posterior, numite "pliuri
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
mai mult sau mai puțin profund, uneori izolat, uneori unit cu șanțul subparietal. Acest șanț, care taie, mai mult sau mai puțin, marginea superioară a emisferei și precuneusul, este cunoscut sub numele de șanț parietal transvers (Brissaud) ("Sulcus parietalis transversus"). Șanțul subparietal este o extinderea posterioară a șanțului cingular, care separă precuneusul de girusul cingular. Acest șanț este aproape întotdeauna întrerupt de două pliuri de trecere verticale, unul anterior și altul posterior, numite "pliuri de trecere parietolimbice" ("plica de trecere parietolimbică
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
izolat, uneori unit cu șanțul subparietal. Acest șanț, care taie, mai mult sau mai puțin, marginea superioară a emisferei și precuneusul, este cunoscut sub numele de șanț parietal transvers (Brissaud) ("Sulcus parietalis transversus"). Șanțul subparietal este o extinderea posterioară a șanțului cingular, care separă precuneusul de girusul cingular. Acest șanț este aproape întotdeauna întrerupt de două pliuri de trecere verticale, unul anterior și altul posterior, numite "pliuri de trecere parietolimbice" ("plica de trecere parietolimbică anterioară și posterioară") care întrerup la ambele
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
taie, mai mult sau mai puțin, marginea superioară a emisferei și precuneusul, este cunoscut sub numele de șanț parietal transvers (Brissaud) ("Sulcus parietalis transversus"). Șanțul subparietal este o extinderea posterioară a șanțului cingular, care separă precuneusul de girusul cingular. Acest șanț este aproape întotdeauna întrerupt de două pliuri de trecere verticale, unul anterior și altul posterior, numite "pliuri de trecere parietolimbice" ("plica de trecere parietolimbică anterioară și posterioară") care întrerup la ambele extremități șanțul subparietal și, prin urmare, unesc precuneusul cu
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
care separă precuneusul de girusul cingular. Acest șanț este aproape întotdeauna întrerupt de două pliuri de trecere verticale, unul anterior și altul posterior, numite "pliuri de trecere parietolimbice" ("plica de trecere parietolimbică anterioară și posterioară") care întrerup la ambele extremități șanțul subparietal și, prin urmare, unesc precuneusul cu girusul cingular. Plica de trecere parietolimbică posterioară este întotdeauna superficială, și lasă o proeminență, mai mult sau mai puțin accentuată, pe șanțul parietooccipital. Plica de trecere parietolimbică anterioară este uneori superficială, uneori profundă
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
de trecere parietolimbică anterioară și posterioară") care întrerup la ambele extremități șanțul subparietal și, prin urmare, unesc precuneusul cu girusul cingular. Plica de trecere parietolimbică posterioară este întotdeauna superficială, și lasă o proeminență, mai mult sau mai puțin accentuată, pe șanțul parietooccipital. Plica de trecere parietolimbică anterioară este uneori superficială, uneori profundă, în acest din urmă caz, șanțul subparietal curge în șanțul cingular, de unde el continuă direcția curbei anteroposterioare.
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
precuneusul cu girusul cingular. Plica de trecere parietolimbică posterioară este întotdeauna superficială, și lasă o proeminență, mai mult sau mai puțin accentuată, pe șanțul parietooccipital. Plica de trecere parietolimbică anterioară este uneori superficială, uneori profundă, în acest din urmă caz, șanțul subparietal curge în șanțul cingular, de unde el continuă direcția curbei anteroposterioare.
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
Plica de trecere parietolimbică posterioară este întotdeauna superficială, și lasă o proeminență, mai mult sau mai puțin accentuată, pe șanțul parietooccipital. Plica de trecere parietolimbică anterioară este uneori superficială, uneori profundă, în acest din urmă caz, șanțul subparietal curge în șanțul cingular, de unde el continuă direcția curbei anteroposterioare.
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
("Lobulus paracentralis") sau lobulul ovalar, plica de trecere frontoparietală superioară Broca, plica rolandică superioară este o circumvoluție dreptunghiulară neregulată pe fața medială a emisferei cerebrale, aflată superior de șanțul cingular, și care înconjoară extremitatea superioară a șanțului central Rolando și este delimitată anterior de șanțul paracentral și posterior de ramura marginală a șanțului cingular; acest lobul este continuu cu girusul precentral al lobului frontal și girusul postcentral al lobului
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
("Lobulus paracentralis") sau lobulul ovalar, plica de trecere frontoparietală superioară Broca, plica rolandică superioară este o circumvoluție dreptunghiulară neregulată pe fața medială a emisferei cerebrale, aflată superior de șanțul cingular, și care înconjoară extremitatea superioară a șanțului central Rolando și este delimitată anterior de șanțul paracentral și posterior de ramura marginală a șanțului cingular; acest lobul este continuu cu girusul precentral al lobului frontal și girusul postcentral al lobului parietal și este format din girusul paracentral anterior
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
ovalar, plica de trecere frontoparietală superioară Broca, plica rolandică superioară este o circumvoluție dreptunghiulară neregulată pe fața medială a emisferei cerebrale, aflată superior de șanțul cingular, și care înconjoară extremitatea superioară a șanțului central Rolando și este delimitată anterior de șanțul paracentral și posterior de ramura marginală a șanțului cingular; acest lobul este continuu cu girusul precentral al lobului frontal și girusul postcentral al lobului parietal și este format din girusul paracentral anterior ("Gyrus paracentralis anterior") și girusul paracentral posterior ("Gyrus
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
rolandică superioară este o circumvoluție dreptunghiulară neregulată pe fața medială a emisferei cerebrale, aflată superior de șanțul cingular, și care înconjoară extremitatea superioară a șanțului central Rolando și este delimitată anterior de șanțul paracentral și posterior de ramura marginală a șanțului cingular; acest lobul este continuu cu girusul precentral al lobului frontal și girusul postcentral al lobului parietal și este format din girusul paracentral anterior ("Gyrus paracentralis anterior") și girusul paracentral posterior ("Gyrus paracentralis posterior"). este compus din cortexul senzorimotor, mai
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
posterior ("Gyrus paracentralis posterior"). este compus din cortexul senzorimotor, mai ales pentru membrul inferior și organele genitale. Lobul paracentral reprezintă plica de trecere frontoparietală Broca (plica rolandică superioară) și are formă dreptunghiulară neregulată, și limitează în interiorul său extremitatea superioară a șanțului central Rolando. Acest lobul, este, în mod obișnuit, deprimat într-o fosetă în partea mijlocie și este mărginit anterior de către șanțul paracentral (preovalar), posterior de partea ascendentă a șanțului cingular (ramura marginală a șanțului cingular), inferior de șanțul cingular și
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
de trecere frontoparietală Broca (plica rolandică superioară) și are formă dreptunghiulară neregulată, și limitează în interiorul său extremitatea superioară a șanțului central Rolando. Acest lobul, este, în mod obișnuit, deprimat într-o fosetă în partea mijlocie și este mărginit anterior de către șanțul paracentral (preovalar), posterior de partea ascendentă a șanțului cingular (ramura marginală a șanțului cingular), inferior de șanțul cingular și superior de marginea superioară a emisferului. În mijlocul părții superioare a lobulului paracentral se află o crestătura ce reprezintă extremitatea terminală superioară
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
are formă dreptunghiulară neregulată, și limitează în interiorul său extremitatea superioară a șanțului central Rolando. Acest lobul, este, în mod obișnuit, deprimat într-o fosetă în partea mijlocie și este mărginit anterior de către șanțul paracentral (preovalar), posterior de partea ascendentă a șanțului cingular (ramura marginală a șanțului cingular), inferior de șanțul cingular și superior de marginea superioară a emisferului. În mijlocul părții superioare a lobulului paracentral se află o crestătura ce reprezintă extremitatea terminală superioară a șanțului central Rolando, care împarte lobulul paracentral
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
limitează în interiorul său extremitatea superioară a șanțului central Rolando. Acest lobul, este, în mod obișnuit, deprimat într-o fosetă în partea mijlocie și este mărginit anterior de către șanțul paracentral (preovalar), posterior de partea ascendentă a șanțului cingular (ramura marginală a șanțului cingular), inferior de șanțul cingular și superior de marginea superioară a emisferului. În mijlocul părții superioare a lobulului paracentral se află o crestătura ce reprezintă extremitatea terminală superioară a șanțului central Rolando, care împarte lobulul paracentral în 2 porțiuni: porțiunea anterioară
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
superioară a șanțului central Rolando. Acest lobul, este, în mod obișnuit, deprimat într-o fosetă în partea mijlocie și este mărginit anterior de către șanțul paracentral (preovalar), posterior de partea ascendentă a șanțului cingular (ramura marginală a șanțului cingular), inferior de șanțul cingular și superior de marginea superioară a emisferului. În mijlocul părții superioare a lobulului paracentral se află o crestătura ce reprezintă extremitatea terminală superioară a șanțului central Rolando, care împarte lobulul paracentral în 2 porțiuni: porțiunea anterioară - girusul paracentral anterior și
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
preovalar), posterior de partea ascendentă a șanțului cingular (ramura marginală a șanțului cingular), inferior de șanțul cingular și superior de marginea superioară a emisferului. În mijlocul părții superioare a lobulului paracentral se află o crestătura ce reprezintă extremitatea terminală superioară a șanțului central Rolando, care împarte lobulul paracentral în 2 porțiuni: porțiunea anterioară - girusul paracentral anterior și porțiunea posterioară - girusul paracentral posterior. Girusul paracentral anterior, aflat pe lobul frontal, se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul precentral al lobului frontal
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
metri față de prima. Această incintă avea drum de strajă susținut de console din lemn. Un alt turn aflat pe zidul celei de a doua incinte, se afla pe poziția actualei școli. Acest turn avea asigurat un pod retractabil peste un șanț, care făcea legătura dintre ansamblul fortificat și exterior. În partea estică a ansamblului, între cele două incinte a fost amenajat un "zwinger". În secolul al XVI-lea s-a ridicat Curtea Fântânii, ea fiind considerată a fi un ultim refugiu
Biserica fortificată din Șeica Mică () [Corola-website/Science/326888_a_328217]
-
au fost filmate în Cheile Râșnoavei. După filmarea unei scene, actorul Vladimir Găitan a plecat cu calul său către grajd și vrând să ajungă mai repede a traversat într-un galop nebun o fâneață. Din cauza ploilor, un torent săpase un șanț lung de patru metri lungime și foarte adânc, iar calul nu se mai putea opri. Speriindu-se foarte tare, actorul i-a dat pinteni, iar calul a sărit în partea cealaltă. Găitan a povestit că timp de o zi și
Cucerirea Angliei (film) () [Corola-website/Science/326890_a_328219]
-
ramurii mandibulei. De o parte și de alta a liniei mediane pe fața internă se află o depresiune - fosa digastrică ("Fossa digastrica") - pe care se inserează porțiunea anterioară a mușchiului digastric ("Musculus digastricus"). Lateral de fosa digastrică, se află un șanț determinat de trecerea arterei faciale. Marginea superioară corespunde porțiunii alveolare a corpului mandibulei (numită și procesul alveolar inferior). Pe partea liberă de sus a porțiunii alveolare se află arcada alveolară inferioară ("Arcus alveolaris mandibulae") cu 16 alveole dentare ("Alveoli dentales
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
ligamentul sfenomandibular ("Ligamentum sphenomandibulare"). Gaura mandibulei este mărginită posterior, uneori, de o altă proeminență - antilingula ("Antilingula"), aceasta fiind întâlnită în 50% de cazuri. De la marginea inferioară a găurii mandibulei, cu direcția în jos și anterior, spre corpul mandibulei, pleacă un șanț - șanțul milohioidian ("Sulcus mylohyoideus mandibulae") pe unde coboară artera milohioidiană ("Ramus mylohyoideus arteriae alveolaris inferioris") și nervul milohioidian ("Nervus mylohyoideus"). În partea inferioară a feței mediale, către unghiul mandibulei, se află o suprafață rugoasă - tuberozitatea pterigoidiană ("Tuberositas pterygoidea mandibulae") pe
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
sfenomandibular ("Ligamentum sphenomandibulare"). Gaura mandibulei este mărginită posterior, uneori, de o altă proeminență - antilingula ("Antilingula"), aceasta fiind întâlnită în 50% de cazuri. De la marginea inferioară a găurii mandibulei, cu direcția în jos și anterior, spre corpul mandibulei, pleacă un șanț - șanțul milohioidian ("Sulcus mylohyoideus mandibulae") pe unde coboară artera milohioidiană ("Ramus mylohyoideus arteriae alveolaris inferioris") și nervul milohioidian ("Nervus mylohyoideus"). În partea inferioară a feței mediale, către unghiul mandibulei, se află o suprafață rugoasă - tuberozitatea pterigoidiană ("Tuberositas pterygoidea mandibulae") pe care
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]