7,853 matches
-
și „infractori“ este cu siguranță abuziv. Nu este Însă mai puțin adevărat că ei trăiesc Într-o lume a lor, În care Încă nu au curs constrângerile impuse de societatea modernă. S-au afirmat În anii din urmă și intelectuali țigani, și oameni politici („partida romilor“ e reprezentată În Parlament); misiunea lor nu este ușoară, trebuind pe de o parte să convingă membrii etniei de necesitatea respectării unor reguli, iar pe de altă parte pe români de necesitatea unei atitudini mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
politici („partida romilor“ e reprezentată În Parlament); misiunea lor nu este ușoară, trebuind pe de o parte să convingă membrii etniei de necesitatea respectării unor reguli, iar pe de altă parte pe români de necesitatea unei atitudini mai binevoitoare față de țigani. Când vor să iasă din țară, țiganii ies fără să-și bată prea mult capul cu vizele (cât timp a funcționat acest sistem) și nici, după aceea, cu alte formalități. Cum procedează este secretul lor. Cert este că peste tot
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
misiunea lor nu este ușoară, trebuind pe de o parte să convingă membrii etniei de necesitatea respectării unor reguli, iar pe de altă parte pe români de necesitatea unei atitudini mai binevoitoare față de țigani. Când vor să iasă din țară, țiganii ies fără să-și bată prea mult capul cu vizele (cât timp a funcționat acest sistem) și nici, după aceea, cu alte formalități. Cum procedează este secretul lor. Cert este că peste tot În Occident Întâlnești țigani români. Românii ar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
iasă din țară, țiganii ies fără să-și bată prea mult capul cu vizele (cât timp a funcționat acest sistem) și nici, după aceea, cu alte formalități. Cum procedează este secretul lor. Cert este că peste tot În Occident Întâlnești țigani români. Românii ar avea motive să fie Încântați că măcar o parte din țigani pleacă din țară, dar nu prea sunt, considerând că, pe unde se duc, țiganii fac România de râs. O anecdotă bine cunoscută povestește cum au devorat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cât timp a funcționat acest sistem) și nici, după aceea, cu alte formalități. Cum procedează este secretul lor. Cert este că peste tot În Occident Întâlnești țigani români. Românii ar avea motive să fie Încântați că măcar o parte din țigani pleacă din țară, dar nu prea sunt, considerând că, pe unde se duc, țiganii fac România de râs. O anecdotă bine cunoscută povestește cum au devorat țiganii lebedele de pe lacul Palatului Schönbrunn din Viena. Nici trecerea lor prin Londra nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
procedează este secretul lor. Cert este că peste tot În Occident Întâlnești țigani români. Românii ar avea motive să fie Încântați că măcar o parte din țigani pleacă din țară, dar nu prea sunt, considerând că, pe unde se duc, țiganii fac România de râs. O anecdotă bine cunoscută povestește cum au devorat țiganii lebedele de pe lacul Palatului Schönbrunn din Viena. Nici trecerea lor prin Londra nu a rămas neobservată; londonezii au avut prilejul să-i vadă exersând tradiționala artă a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
români. Românii ar avea motive să fie Încântați că măcar o parte din țigani pleacă din țară, dar nu prea sunt, considerând că, pe unde se duc, țiganii fac România de râs. O anecdotă bine cunoscută povestește cum au devorat țiganii lebedele de pe lacul Palatului Schönbrunn din Viena. Nici trecerea lor prin Londra nu a rămas neobservată; londonezii au avut prilejul să-i vadă exersând tradiționala artă a cerșitului. În 2002, odată cu renunțarea la vize, a urmat un val „sensibil“ În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la marginea orașelor, focare potențiale de infecție și delincvență. Dintre cei expulzați, unii au ajuns (pentru scurt timp) În Elveția, În contrast și mai izbitor cu ordinea și curățenia elvețiană. Pe români Îi jignește asimilarea român-țigan, curentă În Occident. Însă țiganii plecați din România sunt români, așa scrie pe pașaportul lor (admițând că au pașaport). Românii nu prea reușesc să priceapă cum poate cineva care nu e român (În sens etnic și cultural) să fie totuși considerat român. Și mai intervine
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
așa scrie pe pașaportul lor (admițând că au pașaport). Românii nu prea reușesc să priceapă cum poate cineva care nu e român (În sens etnic și cultural) să fie totuși considerat român. Și mai intervine ceva foarte supărător pentru ei. „țigan“ ajungând să fie un termen peiorativ, țiganii insistă acum să fie numiți romi (așa cum Își spun ei Înșiși). Iar rom seamănă neplăcut de bine cu român (deși cele două cuvinte au origini cu totul diferite). Cum să facă un străin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au pașaport). Românii nu prea reușesc să priceapă cum poate cineva care nu e român (În sens etnic și cultural) să fie totuși considerat român. Și mai intervine ceva foarte supărător pentru ei. „țigan“ ajungând să fie un termen peiorativ, țiganii insistă acum să fie numiți romi (așa cum Își spun ei Înșiși). Iar rom seamănă neplăcut de bine cu român (deși cele două cuvinte au origini cu totul diferite). Cum să facă un străin o distincție atât de fină? Care e
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
această modificare ortografică (ceea ce nu s-a Întâmplat În franceză și germană, unde se zice tot Roumanie și Rumänien). Acum românii se căiesc, dar ce să mai facă? Ei se gândiseră la originea lor romană, și nicidecum la asimilarea cu țiganii. Între români și țigani au avut loc și confruntări sângeroase. Într-un sat, un țigan ucide un român. Sătenii, indignați, se năpustesc asupra Întregii comunități țigănești. Pun foc la case, mor oameni arși de vii. Chiar dacă asemenea episoade sunt izolate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu s-a Întâmplat În franceză și germană, unde se zice tot Roumanie și Rumänien). Acum românii se căiesc, dar ce să mai facă? Ei se gândiseră la originea lor romană, și nicidecum la asimilarea cu țiganii. Între români și țigani au avut loc și confruntări sângeroase. Într-un sat, un țigan ucide un român. Sătenii, indignați, se năpustesc asupra Întregii comunități țigănești. Pun foc la case, mor oameni arși de vii. Chiar dacă asemenea episoade sunt izolate, ele constituie un semnal
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tot Roumanie și Rumänien). Acum românii se căiesc, dar ce să mai facă? Ei se gândiseră la originea lor romană, și nicidecum la asimilarea cu țiganii. Între români și țigani au avut loc și confruntări sângeroase. Într-un sat, un țigan ucide un român. Sătenii, indignați, se năpustesc asupra Întregii comunități țigănești. Pun foc la case, mor oameni arși de vii. Chiar dacă asemenea episoade sunt izolate, ele constituie un semnal de alarmă. Singura soluție este acceptarea și integrarea. țiganii vor trebui
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sat, un țigan ucide un român. Sătenii, indignați, se năpustesc asupra Întregii comunități țigănești. Pun foc la case, mor oameni arși de vii. Chiar dacă asemenea episoade sunt izolate, ele constituie un semnal de alarmă. Singura soluție este acceptarea și integrarea. țiganii vor trebui ridicați, puțin câte puțin, la nivelul material și cultural al populației românești. De ambele părți, este nevoie de bunăvoință, imaginație și perseverență. Românii Între ei Românilor le place să creadă că au anume trăsături care le sunt proprii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe Valea Timocului) nu au o existență recunoscută. Câți români trăiesc În prezent În lume? Iată o Întrebare la care răspunsurile diferă. În România, români etnici sunt, după datele din 2002, 19400000 (poate chiar mai puțini; depinde cum sunt numărați țiganii). Basarabenii (moldoveni) sunt aproape trei milioane. Aproape o jumătate de milion sunt Înregistrați În Ucraina ( În părțile cedate din Basarabia și Bucovina, dar și dincolo de Nistru, ca și În Maramureșul ucrainean). În Ungaria, au rămas doar vreo zece mii, potrivit datelor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
diverselor interpretări și un bilanț al represiunii antievreiești, la Dinu C. Giurescu, România În al doilea război mondial, capitolul „Evreii din România, 1940-1944“, pp. 133-184. 8. Mihail Sebastian, Jurnal, 1935-1944, București, 1996. 9. Cea mai recentă și completă monografie despre țiganii români Îi aparține lui Viorel Achim, țiganii În istoria României, București, 1998; are și un rezumat destul de detaliat În engleză: „The Gypsies in the History of Romania“, pp. 179-192. Vezi și Emmanuelle Pons, Les Tsiganes en Roumanie: des citoyens à
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
antievreiești, la Dinu C. Giurescu, România În al doilea război mondial, capitolul „Evreii din România, 1940-1944“, pp. 133-184. 8. Mihail Sebastian, Jurnal, 1935-1944, București, 1996. 9. Cea mai recentă și completă monografie despre țiganii români Îi aparține lui Viorel Achim, țiganii În istoria României, București, 1998; are și un rezumat destul de detaliat În engleză: „The Gypsies in the History of Romania“, pp. 179-192. Vezi și Emmanuelle Pons, Les Tsiganes en Roumanie: des citoyens à part entière?, Paris, 1995. 10. E. Lovinescu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
unde le pune. Mi-ar părea nespus de bine să vă duceți vara asta la Broșteni, unde veți mai găsi, sper, unii dintre foștii elevi ai tatii, bătrâni și ei acum. Vă indic două nume: familia Teodor Olaru și niște țigani, pe nume Goleanu, pe care tata i-a alfabetizat, fiind oameni mari pe vremea ceea... Vă aștept, după cum Îmi scrieți, la sfârșitul lunii iunie. Vă doresc succese În lucrările dumneavoastră, pentru cultura românească și pentru bucuria dumneavoastră personală. Cu cele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
împărți automat lumea în alb și negru. După căderea Cortinei de Fier, o dichotomie de acest gen constituie un abuz simplificator. În caz contrar, tranziția în statele ex-comuniste ar fi fost floare la ureche. În ce privește intoleranța, Dubravka Ugrešic evocă situația țiganilor și subliniază că trebuie să identificăm sursele de neofascism din Europa, care ia forme mutante în Croația, Serbia, Ungaria, Slovenia, România. András, ungurul nostru, spune că este convins că nu toți austriecii sunt extremiști și se declară împotriva culpabilizării colective
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
înjurat în engleză, să înțelegem și noi. Cu ce titluri va consemna mâine presa germană acest dezastru al selecționatei de fotbal?... VITALIE CIOBANU: Caleidoscop etnic la Hanovra. Kurzi, în corturi, și copii amestecați de-a valma - o tabără ca la țigani, cu muzică de-a lor răsunând din niște casetofoane încleiate cu abțibilduri. Sunt într-o manifestație de protest. Un băietan ne aține calea și ne întinde un manifest. E în germană, cerem unul în engleză. Nu are, dar i se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
participă colective artistice, meșteșugari din regiunea Kaliningrad (coloanele peste care dăduserăm și noi). Dintre produsele pe care le vând și aici, pe faleză, cele mai populare sunt vodca și păpușile-matrioșka, mai ales cele cu imaginea lui Putin. Erau și niște țigani, „plantați” într-un decor adecvat -corturi, căruță, muzică, foc aprins. Păhăruțele de țuică fiartă, cu care-și îmbie mușteriii, au pictate pe ele aceeași figură a președintelui rus, semănând cu un iepure blond, insuflând voie bună supușilor. VASILE GÂRNEȚ: La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
drum prin cimitir; și astăzi, în marginea drumului se văd oasele albe, capetele și membrele morților vechi. Ceva trist și lugubru; ceva grozav de rușinos într-un oraș în care cei vii și-au bătut joc de mormintele strămoșilor. Zice-că Țiganii strâng aceste oase și le vând pentru fabricele de zahăr. La Câmpulung, pe-semne, din pricina politicianismului, au ajuns lucrurile că numai munții au creieri. Cu un român răzăș, la o horă. Flăcăii și fetele joacă înfloriți și veseli. Zice răzășul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e un fleac. Chinurile pe care le îndură fata, așa de mari, încât deși nu e un suflet ales, totuși se înnobilează prin suferință. Ura primarului asupra bătrânului înțelept, care necontenit i se pune înnainte. Pune pe niște ticăloși, niște Țigani, să-l bată. Din bătae i se trage moartea. Da pândarul Halmului simte, iar primarul caută cu orice preț să-l năpăstuiască, să se scape într-un fel și de acesta. Îl prigonește, până ce pândarul, exasperat, se hotărăște foarte rece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Machedon și Isopia etc. 2. Despre femeia îndrăgită de toți povestită de dr. K.8 3. Despre spânzurarea unei femei sub dealul Spătăreștilor. 4. Despre vânatul de vidre... Despre pescuit: scurt tratat despre pescuitul la iaz. 5. Despre înnecarea unui țigan la Moldova... 6. Istorii din tinerețele lui moș-Brebu: o istorie de dragoste în cea dintăiu tinerețe... 7. Altă istorie de dragoste, cu o nevastă... c-un cal... 8. Istoria cu fratele vitreg care se întoarce, după o rătăcire, la căminul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Spencer; bine, nu cunoaște. Dar unii cunosc toată filosofia contemporană, știu ce-a spus Schopenhauer și Spencer etc., însă nu știu ce e aceia un botgros, ori un cintez. Mai mult nu știu aceștia din urmă. La pod la Dumbrăvița moartea unui Țigan Mergând spre Hârlău Bătrâna care seceră în genunchi și armeanul speriat. În prundurile Moldovei Povestea cu Baciu. Calicul Chichiuță. Chichiuță cu căluțul lui. Istoria lui Iancu cu Sandu vizitiul cel voinic. Adaos, romanul pe care mi-l închipuiam acu doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]