9,186 matches
-
10 martie 2008. Internet. Posturi de radio și TV: Acasă TV, Antena 1, Antena 3, B1 TV, Europa FM, Kanal D, Kiss FM, Info Pro, N24 PLUS, Național TV, OTV, Prima TV, Pro TV, Radio București, Radio Guerrilla, Radio România Actualități, Realitatea TV, TVR1, TVR2, TVR Cultural. 1 SB = subiect, CD = complement direct. 2 D = dativ, ERG = ergativ, ABS = absolutiv, p.t. = participiu trecut, nom. = nominalizator, prez. = prezent. 3 În funcție de modelul adoptat, trăsăturile sunt valuate sau verificate. 4 Este impropriu să se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
determină apariția schimbării lingvistice conduc către un răspuns negativ la întrebarea " Există o direcție unică a schimbării?", trecerile de la sistemul ergativ la cel acuzativ, precum și trecerile de la sistemul acuzativ la cel ergativ fiind deopotrivă posibile 89. Manning (1996: 184) subliniază actualitatea fenomenului : limbile nu sunt strict ergative sau acuzative, există schimbări în ambele sensuri. 7.2. Limbile primitive erau limbi ergative? În încercarea de reconstrucție sintactică a limbii proto-indo-europene a apărut ideea − cu destul de mulți susținători − că aceasta a fost o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la dogmatica inițială. C) Critica lui Legendre Este inutil să-l criticăm îndelung pe Legendre. Se va observa numai că defectul metodei nu este decît reversul calităților sale strălucitoare: reperînd de foarte departe, de foarte sus, el aplatizează din nou actualitatea în mod magistral... și se abține să o analizeze cu aceeași minuțiozitate ca decretele lui Grațian. Nu uităm inspirația sa, dar vom prefera aici să făurim arme cu bătaie mijlocie, lovind ținta "comunicare" în mod mai precis. III. Trei metafore
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
atât în cazul francez, cât și în cel italian l-a condus pe Dogan spre o interogație cu privire la rolul și maniera articulării teoriei clivajelor 22. Studiile recente doganiene dezvăluie însă tendința spre omogenizarea disparităților regionale și pun sub semnul întrebării actualitatea explicitării comportamentului de vot prin prisma teoriei clivajelor 23. Astfel, clivajele clasice rokkaniene ar fi de gândit plecând de la o structurare pe două dimensiuni: o dimensiune verticală împărțind societatea potrivit unor criterii culturale (religie, limbă, etnicitate etc.), și o dimensiune
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a insera În antologie poeți „fasciști”, precum Baciu sau Radu Gyr, Își descărcau În fapt frustrarea de a nu fi prezenți ei Înșiși În antologie sau nu Într-o măsură „suficientă”!Ă 7 Succes și valoare: teme, „motive” ale eternei actualități sociale, artistice, științifice, indiferent de latitudinea sau longitudinea geografice, sistem social, iar prin felul În care unul sau altul dintre aceste două substantive sunt accentuate, epoca Își arată, Își trădează coloratura și prioritățile. În epoca de culminare a burgheziei europene
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
chiar ființa. De aceea proferam Încă din tinerețe că „geniul” nu este posibil decât În „social”, deși eram nu rareori contrazis de colegi și prieteni pentru care această noțiune, cea de social, era probabil profund compromisă și calomniată de socialul actualității, cel stalinisto-comunist care, prin unele concepte luate din filozofia materialistă și vulgarizate grosolan, instala nu numai „socialul”, recte societatea, deasupra tuturor valorilor, dar anula brutal toate celelalte „instrumente” și concepte ale gândirii umane, care puneau În discuție cât de cât
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
național, concretizat în multe și ambițioase exegeze, datorate unor critici și istorici literari din toate generațiile, de la Edgar Papu și George Munteanu la Dan C. Mihăilescu și Petru Mihai Gorcea, preocupați de mai dreapta situare a operei eminesciene în orizontul actualității. Fapt cu atât mai îmbucurător cu cât aproape de fiecare dată perspectiva e alta, autorii valorificând după puteri câștigurile teoretice ale criticii moderne, de la psihanaliză și până la tematism. Ceea ce lipsea încă era o viziune globală, care să cuprindă multiplicitatea fațetelor scrisului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
identificate de Theodor Codreanu îi aparțin într-adevăr lui Eminescu sau sunt opera criticului. Nu poate decât să ne bucure împrejurarea că Eminescu a intuit atâtea direcții de înaintare a cunoașterii umane, că poemele lui conțin sugestii de o uimitoare actualitate nu doar poetică, ci și științifică. Dar nu cumva îi încărcăm cuvintele cu sensuri ce sunt ale noastre? Și, pe de altă parte, admițând că lectura e fidelă, are ea o valoare în sine sau ne ajută să descifrăm mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prejudecăți și comentatorul se simte întărit în ideea lui de a comunica un Eminescu modern, între altele și prin sforțările altora de a revigora interesul pentru alți autori. Ph. Solers, zice Th. Codreanu, a reevaluat "danteismul" și i-a arătat "actualitatea", astfel încât a semnala că "eminescianitatea" este activă pentru omul contemporan nu e un gest de convenție. Analiza însăși denotă această îndrăzneală, fără inutile inhibiții și un mod propriu de a gândi; cercetătorul este informat însă totodată instruit și cunoscând psihanaliză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din excelenta carte, Provocarea valorilor, a d-lui Theodor Codreanu, recent apărută la Ed. Porto-Franco, carte despre care am avut de spus câteva cuvinte într-o altă publicație. Aici, mă refer numai la o singură chestiune de mare interes prin actualitatea ei, cuprinsă în eseul Un precursor al publicisticii eminesciene: D. Bolintineanu. Prin urmare, ce scrie Bolintineanu și în care puncte se întâlnește cu Eminescu, potrivit autorului Provocării valorilor? Se înțelege că nu vom putea intra în detalii. Reținem numai acele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de principii frumoase, ca democrația, drepturile omului, internaționalismul etc. care pot înșela și produce bizarul fenomen al mancurtizării". Cele două studii ample ale lui Theodor Codreanu, ce alcătuiesc sumarul volumului Dubla sacrificare a lui Eminescu, angajează o polemică deschisă în actualitate cu aceia cărora ideea națională, ilustrată de opera poetică și publicistică a lui M. Eminescu, li se pare o piedică în procesul de integrare europeană a României. O concepție de altfel, și o atitudine pe cât de falsă pe atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
românești idee extrem de actuală, deși contextul politic s-a schimbat. Cele mai multe idei susținute de Eminescu la "Timpul" (situația românilor din Ardeal, destinul tragic al Bucovinei și Basarabiei, raporturile tensionate dintre biserica ortodoxă și cea catolică etc.) își păstrează și ele actualitatea. Dezvoltând prin acumulări de fapte paralela trecut-prezent, Th. Codreanu aduce probe noi și argumentează logic și temeinic atât convingerile poetului, cât și ansamblul măsurilor concertate în vederea anihilării lui Eminescu. Împotriva eminenței cenușii a ziarului "Timpul" și a societății "Carpații" s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
revista "Dilema" (februarie-martie 1998), prin atacuri concertate, unii autori români au vrut să spulbere mitul Eminescu, folosind injuria ca argument decisiv. Tuturor acestor detractori Th. Codreanu le răspunde cu inteligență, relevând adevăratele mobiluri ascunse de aceste afirmații. Prin stringenta ei actualitate, ca și prin rara capacitate de care dă dovadă autorul în panoramarea detaliilor, Dubla sacrificare a lui Eminescu se înscrie ca o pagină de referință la mai buna cunoaștere a vieții poetului nostru național. Mai ales prin câteva articole din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
autor a trei volume consacrate operei și vieții lui Mihai Eminescu, intens comentate în presă), ne oferă un Eseu despre Cezar Ivănescu (Editura Macarie, Târgoviște, 1998), ambiționând a-l așeza astfel, la locul pe care acesta îl merită în conștiința actualității. Cu un verb ascuțit, cu o demonstrație argumentată pas cu pas, cu o angajare polemică în discuții dintre cele mai violente, antrenate în jurul personalității nonconformiste a lui Cezar Ivănescu, el abordează subiectul fără complexe, creionând astfel un portret de profunzime
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de istorie în mers a scrisului românesc din perioada de după război, da), prima consacrată morții lui Marin Preda (Pentru Marin Preda, 1996), cea de-a doua, adevărului morții lui Nicolae Labiș (Timpul asasinilor, 1997) care au fost primite în contextul actualității ca autentice depozitare de dinamită. Tonul de o "duritate rarisimă" la adresa vieții literare românești și a unor personalități ale scrisului actual, au făcut din Cezar Ivănescu un scriitor profund incomod. El vorbește de "o acțiune subterană întru decapitarea literaturii române
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
procedat cu Nichita Stănescu, Ioan Alexandru ș.a. Acum victima e Cezar Ivănescu. Cum să demonstrezi că din doină și din Eminescu se poate nutri poezia modernă? N-a spus d-l Manolescu cum că poezia lui Eminescu este de o actualitate negativă? A spus-o chiar în ziua de 15 ianuarie 1993 și, iată, a avut surpriza neplăcută ca un mare poet să declare că "Eminescu-i Dumnezeu/ iar eu mi-s Profetul său!" Așa se explică asprimea sancțiunii criticului". Admirator
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
25. Asocierea nu-i chiar așa deplasată. Autorul din Frankfurt extrăgea înțelepciunea dintr-o experiență trăită și aproape de sfâșiere, cel din Huși consemnează începutul procesului cumulativ al întemeierii ei. Evident, adăugirile în timp, i-au ridicat gradul de interes și actualitate. Altfel, Theodor Codreanu știe la ce se angajează. Știe mai ales că trebuie nesocotită "prejudecata" căreia "maxima și cugetarea sunt cununa bătrâneții" (p. 35). Ceea ce pentru mulți scriitori reprezintă corolarul activității lor de creație, pentru Theodor Codreanu, dacă lucrurile ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noastră" (cum zicea Noica), se oferă generos exegezei. Criticul român trebuie să ajungă, așadar, la Eminescu reinventând etalonul prin lecturi proaspete, coborând în text. Iar controversa pare a fi "cea mai bună naftalină" (Gh. Grigurcu) pentru a-l păstra în actualitate. Nimeni dintre criticii serioși n-a cerut jugularea discuțiilor (prin jocul liber al punctelor de vedere) ori, și mai rău, paralizarea spiritului critic, Eminescu fiind decretat o valoare intangibilă. Obligați față de geniul lui (cum îndemna Călinescu) se cuvine să poposim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un oarecare contemporan cu el, chiar titrat fiind și mult mai în vârstă. Cu alte cuvinte, Theodor Codreanu, la 19 ani își depășea condiția. Dacă nu am avea în față o operă menită să demonstreze complexitatea omului de cultură din actualitate, ne-am îndoi de ceea ce s-ar putea numi autenticitate. Odată cu trecerea anilor, "numerele din labirint" s-au amplificat. Dacă de la 1 aprilie, dată care corespunde aniversării a 19-a, pe când era deja cadru didactic suplinitor la Orgoești, până în decembrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ontologie a sfâșierii, înscăunarea cu pompă în golul etnic al "antitezelor monstruoase", a înlocuitorului corupt, parazitar, susținut, de cele mai multe ori, de o forță străină, ostilă, antinațională. Din nefericire, arheitatea noastră nu prea cunoaște în ultimele secole tihna lucrării firești în actualitatea lumii. Scoasă din ascundere, ea devine imediat, mereu, ca într-o repetiție a unui blestem, ținta avortonului ideologic și este supusă diverselor atacuri și refracții anamorfotice. Orice spor de adevăr este însoțit, fatal, de tam-tamul diversiuniilor, a "basnelor de ocară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Basarabia. Drama istorică a provinciei din marginea marginii (Alexandru Zub), conturată în prima carte, se răsfrânge în două destine poetice din aceeași generație, dar profund diferite. Grigore Vieru este sinteza poeziei românești basarabene tradiționale, dar cu deschideri profund originale spre actualitate/ modernitate. Victor Teleucă a încercat "să rupă zăgazurile paradigmei clasice cu articulațiile altui romantism, proiectat, conștient, către o nouă paradigmă culturală, cea postmodernist-transmodernă", spune pe coperta a patra a cărții autorul încercând să ne introducă în această temă pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
căror ființă națională a apărat-o din răsputeri gazetarul Eminescu. Doar prima parte a cărții se intersectează cu cercetarea de istorie literară, cea de a doua urmând mai departe firul evenimentelor istorice, spre a ilustra perenitatea argumentării eminesciene, de certă actualitate. Astfel aflăm că Țarul avea pregătit decretul de alipire la Rusia a ambelor principate încă în 1877, din momentul intrării armiei "rossiene" spre a coborî către Dunăre și doar imprevizibilul desfășurării ulterioare a evenimentelor din războiul ruso-româno-turc a împiedicat râvnita
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dimensiuni: Basarabia eminesciană (Editura Junimea, Iași, 2013. Colecția Eminesciana, serie nouă, nr. 17 / 79), propunându-și (cu analiza detaliată a jocurilor de culise ale marilor puteri) a pune în evidență calitatea de vizionar a gazetarului, făcând cu evidență demonstrația marii actualități a ideilor vehiculate în gazetăria acestuia, pe care nu puțini o tratează, încă, drept minoră. Așa se face că Theodor Codreanu urmărește spiritul abordării eminesciene a statutului contemporan al provinciei, până în zilele noastre, într-o Românie posteminesciană. Un punct important
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
exegetul la Eminescu, puterea de pătrundere în tainițele contextului istoric, politic, economic și cultural". Aceste tainițe le sondează și Theodor Codreanu ("subteranele istoriei"), mergând pe modelul eminescian în analiza factorilor politici mai ales, care au concurat la destinul provinciei, până în actualitatea noastră imediată. Pentru perioada interbelică și cea de după cel de al doilea război mondial, se folosește din plin de comentariile și documentele din cartea lui Larry l. Watts, Ferește-mă, Doamne, de prieteni, apărută în 2012. Reîntorcându-mă la polemica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că reuniunea va avea loc. Domnul profesor Cucu a rămas foarte entuziasmat și așteaptă cu mare plăcere revederea. Desigur, va veni cine are plăcere, fără etichetă și atmosfera de astă toamnă, bineînțeles dacă C. Rășcanu consideră că mai este de actualitate acea invitație. Pentru ca cei interesați să poată veni, cred că ar fi cazul să iei legătura cu el și să faci, tot tu, invitațiile de rigoare, pentru ca cei în cauză să își aranjeze chestiunile familiale sau de alt ordin, astfel
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]