9,516 matches
-
în comisia parlamentară pentru anchetarea gestiunii foștilor miniștri conservatori. Sturdza s-a făcut observat ca un propovăduitor al celor mai mari economii, încât a inspirat repulsiune în toate biurourile pe unde a trecut. Între altele a făcut un cap de acuzație șefilor de servicii fiindcă a găsit multe registre din anii expirați cu numeroase file albe rămase neîntrebuințate. Aceasta însemna că, din spirit de risipă, registrele aveau mai multe file decât era nevoie. De altfel, Dimitrie Sturdza nu era un necunoscut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
afară de câțiva inițiați și de ziaristul care a făcut cel dintâi zeflemeaua, toată celalaltă masă de oameni n-a știut niciodată de ce liberalii purtau această poreclă. Apoi ereau capetele de turc, adică acei liberali ale căror nume, încărcate de toate acuzațiile, ereau rostite cu oroare sau ereau prezentate ca oglinda vie a regimului. Printre aceștia ereau, firește, și mulți oameni de treabă dar care, fiind fanatici ai partidului lor, făceau un mare zel atât în alegeri cât și în politica de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
să aibă un salariu decent și, mai mult, trebuie asigurată o continuitate pentru cei ce vor duce mai departe această Facultate. Trebuie să devenim responsabili. A fi responsabil nu înseamnă a te învinovăți și/sau a-i învinovăți pe alții: acuzațiile nu rezolvă nimic. A fi responsabil însemnă a analiza toate consecințele actelor noastre și a ni le asuma. Numai asumându-ne propriile responsabilități și actionând în conformitate cu realitatea lucrurilor prezente putem schimba viitorul. De trecut trebuie să ținem seama numai în măsura în care
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cabinetele europene. înainte de intrarea lui Kogălniceanu în cabinet, făcuse senzație și fusese mult exploatată de opozițiune o acuzațiune îndreptată împotriva lui și a lui Simion Mihălescu, fruntaș liberal și fost prefect de poliție în seara istorică de 11 martie 1871; acuzația era cum că ar fi fost plătiți de către un oarecare antreprenor rus, anume Varșavsky, spre a-i pune la dispoziție, prin rechiziție, vreo 300 care țărănești. Denunțarea o face un oarecare Moldoveanu, care declară, prin ziarele opoziției, cum că el
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
793, 3 septembrie 1922, p. 1.). Pagina 66 * într-un scurt alineat, Bacalbașa prezintă evoluția partidului conservator în primii ani după 1877: Partidul conservator dezbinat aproape nu există. Junimiștii fac bandă aparte. Lascăr Catargiu stă retras la Golășei sub greutatea acuzațiilor care l-au răsturnat de la putere, dar nici propriii lui partizani nu-l mai vor. Mai întâi este ales șef al partidului Manolache Costache Epureanu, apoi prințul Știrbey (id., ibid.). Pagina 99 * O prezentare mai detaliată a lucrărilor de rectificare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sa îngrijită, nu s-a clintit o clipă și a rămas la tribună pînă cînd spiritele s-au mai liniștit și a putut să vorbească. Apărarea lui a fost demnă, ca și ținuta cu care a știut să primească senin, acuzația de trădător. Bun vorbitor, Adunarea începuse să-l asculte mai cu atenție. Aceasta l-a determinat pe părintele Lucaci să se ridice de la locul său și, indigat de atmosfera schimbată, să se îndrepte spre ieșire, strigînd că e o rușine
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
talentele se desfășoară; se mulțumea să hărțuiască fără întrerupere, adesea temele erau monotone, dar calmul cu care le repeta exaspera pe adversar. Bagajul de idei de care dispunea Iuliu Maniu era surprinzător de redus, numai tenacitatea lui calmă, repetarea aceleiași acuzații aveau un efect surprinzător. Iuliu Maniu vorbea banal și monoton, nu spunea nimic deosebit, dar impunea printr-o superioritate care nu se putea defini. Vorbea rece, fără elan, redus în ce privește cultura literară, fatal, mijloacele lui oratorice erau reduse. Nu înflăcăra
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Ismail a avut unul din procentajele cele mai ridicate din țară. Realizările guvernării liberale în cei patru ani între 1933 și 1937 -, au fost prea importante ca opoziția să le poată combate cu succes. S-a recurs atunci la două acuzații aduse lui Tătărăscu: că pregătește dicatura și că este lipsit de sinceritate în politica externă. Gheorghe Tătărăscu a răspuns la prima acuzație: "Rog pe domnul Iuliu Maniu să ia la cunoștință că în țara asta numai proștii și nebunii se
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
au fost prea importante ca opoziția să le poată combate cu succes. S-a recurs atunci la două acuzații aduse lui Tătărăscu: că pregătește dicatura și că este lipsit de sinceritate în politica externă. Gheorghe Tătărăscu a răspuns la prima acuzație: "Rog pe domnul Iuliu Maniu să ia la cunoștință că în țara asta numai proștii și nebunii se pot gîndi la dictatură, iată de ce, atunci cînd regele a instituit, mai tîrziu, dictatura, a făcut apel la Armand Călinescu, nu la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
domnul Iuliu Maniu să ia la cunoștință că în țara asta numai proștii și nebunii se pot gîndi la dictatură, iată de ce, atunci cînd regele a instituit, mai tîrziu, dictatura, a făcut apel la Armand Călinescu, nu la Tătărăscu". Celeilalte acuzații, că voia să schimbe politica externă, Tătărăscu a răspuns: "Problemele de politică externă nu pot fi subiecte de agitat în pulberea străzilor și legitimei sale curiozități, în acest domeniu; ele pot fi pe larg satisfăcute în biroul Ministerului de Externe
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
în 1938". Apoi constată că în toate țările, învingătoare și învinse, s-au elaborat planuri de reconstrucție, pe care caută să le realizeze: "În România, un plan de reconstrucție nici n-a fost măcar conceput teoretic". Se putea aduce o acuzație mai gravă contra unui regim care se fălea cu subordonarea totului, economicului, pentru a realiza, în locul democrației politice, democrația social-economică? Aspectul politic al metodelor guvernului Petre Groza era analizat cu o egală severitate: "Alte cauze vin însă să se adauge
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
răbda o asemenea barbarie? Cum de puteai asista indiferent la drama unei familii?! Tata, arestat și schingiuit de călăii comuniști prin toate închisorile, fiind supus la cel mai draconic tratament de pușcăriaș: regimul de exterminare. Subnutrit, persecutat și torturat pentru acuzații imaginare, inventate. Mama cu cei șase copii, tratați precum cei mai periculoși criminali. Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit diavolilor și îngerilor lui! (Matei 75:41) Cum, Doamne, aceasta este "mila" și "dragostea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cele mai multe cazuri, atunci când 'piteștizații' erau scoși din teroarea permanentă în care fuseseră ținuți luni de zile erau lipsiți de inițiative proprii pentru continuarea acțiunii violente. torturat, fără a implica în nici un fel autoritățile, prima etapă a constat în obținerea de acuzații împotriva agresorilor din partea celor care au fost schingiuiți. Au fost chestionați, în decursul lunii aprilie și la începutul lui mai 1952, opt victime ale sistemului Pitești: Gabor Chirică, Constantin Teja, Gheorghe Chirculescu, Alexandru Matei, Aurel Obreja, Ion Pangrate, Virgil Maxim
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Din ianuarie 1950 a fost forțat să accepte acțiunea, pe care a și condus-o mai apoi în diverse camere, până a fost transferat la Gherla, unde a acționat în același fel din august 1951. Se mai menționează că recunoaște acuzațiile și spune că a urmărit în mod conștient sprijinirea legionarilor și compromiterea regimului. Pregătit pentru Legiune încă din 1945, printre alții și de Paul Caravia, Cornel Popovici s-ar fi încadrat în 1947 în cuibul legionar Axa din București, motiv
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
În schimb, Popa descrie în amănunt activitatea sa 'legionară' de 'spionaj' de la Gherla, motiv pentru care, cred autorii, i-a fost comutată pedeapsa. Rechizitoriul preia declarațiile autoincriminante luate sub tortură, fără a aduce vreo altă probă, iar sentința reia aceleași acuzații. Autorii cred că regimul avea un triplu scop: distrugerea Mișcării Legionare, disculparea adevăraților responsabili și obținerea unei credibilități internaționale prin aceea că se dorea stoparea atrocităților din închisori. În finalul rechizitoriului, douăzeci dintre deținuți au fost acuzați de:-acte de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
combinat cu art. 1, lit. C din Decretul 199/1950), pentru că ar fi reorganizat Mișcarea Legionară și ar fi recrutat noi membri, cu scopul de a schimba regimul la ieșirea din închisoare. Separat, pentru Nicolae Cobîlaș s-a reținut numai acuzația de crimă de acte de pregătire la crimă de uneltire contra securității statului (art. 6, al. II combinat cu art. 1, lit. C din Decretul 199/1950), iar pentru Octavian Zbranca cea de crimă de înaltă trădare (art. 86, al
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost condamnați la moarte, plus confiscarea averii personale pentru crima de acte de teroare în grup și crima de acte de pregătire la crima de uneltire contra securității interne a RPR. Separat, Zbranca a fost condamnat la moarte pentru aceleași acuzații, dar și la 25 de ani de muncă silnică și 10 ani degradare civică pentru crima de înaltă trădare. De asemenea, Nicolae Cobîlaș a fost condamnat la moarte și confiscarea averii personale doar pentru crima de acte de pregătire la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
clamând în schimb că a avut o misiune istorică de îndeplinit pentru Partidul Comunist. Procurorul a încheiat spunând că acuzații nu sunt oameni, că e prima oară când se întâmplă așa ceva în istoria omenirii și a penitenciarelor și că toți acuzații trebuie condamnați la moarte. În cuvântul final, Voinea l-a acuzat pe Țurcanu și a susținut că este o victimă a crimelor Securității, cerând achitarea sa, în timp ce Cobîlaș a mulțumit ironic completului de judecată pentru posibilitatea de a auzi ceea ce
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
i s-au cerut date compromițătoare despre Alexandru Nicolschi). La un moment dat, comuniștii au realizat că nu vor putea să nege în totalitate implicarea administrației în acțiune și au organizat un proces al oficialilor, însă abia în 1957. Or, acuzațiile existau încă de la terminarea anchetelor pentru procesul Țurcanu. Între timp, s-au cules și declarații din partea unul al doilea lot de deținuți care avea să fie condamnat în legătură cu acțiunea de la Pitești și nu este de neglijat ipoteza că anumite interese
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de muncă silnică și confiscarea averii. Gheorghe Sucegan, învinuit pentru crima de favorizare a crimelor de acte de teroare și acte de pregătire la acte de uneltire contra securității interne a RPR, a avut aceeași soartă: circumstanțe atenuante, achitarea de acuzația de acte de pregătire la acte de uneltire contra securității interne a RPR și condamnarea la 7 ani de muncă silnică și confiscarea averii. Constantin Avădanei a fost, la rândul lui, învinuit pentru crima de favorizare a crimelor de acte
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Constantin Avădanei a fost, la rândul lui, învinuit pentru crima de favorizare a crimelor de acte de teroare și acte de pregătire la acte de uneltire contra securității interne a RPR. Deși a fost și el achitat în cazul primei acuzații, condamnarea lui a fost diferită: 6 ani de muncă silnică și confiscarea averii. Practic, toți cei patru oficiali au fost condamnați doar pentru favorizarea crimelor de acte de teroare, negându-li-se, astfel, rolul de sforari. Singurul care nu a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de pregătire la acte de uneltire contra securității interne a RPR, i s-a schimbat încadrarea, fiind, în cele din urmă, condamnat la 5 ani de temniță grea și confiscarea averii pentru nedenunțarea actelor de teroare, dar achitat în privința celorlalte acuzații. Datorită acestei schimbări de încadrare, Bărbosu a avut o condamnare mai mică decât ceilalți implicați. Comportamentul lui Bărbosu pe parcursul acțiunii de la Gherla este contradictoriu. Cu toate că, împreună cu cei din echipa sanitară (majoritatea trecuți cu arme și bagaje de partea agresorilor), a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dar dintre cei care s-au manifestat în cel mai sadic mod cu putință, Ion Stoian s-a născut la 7 ianuarie 1929 în comuna Vasile Roaită, județul Bacău, și a fost arestat pe când era încă elev de liceu, sub acuzația că făcea parte din FDC Bacău începând cu anul 1946 (conform actului de acuzare în procesul Țurcanu). Condamnat la 8 ani de detenție, a cunoscut acțiunea, în toate formele ei, la Suceava (din 1948), Târgșor (până în decembrie 1950) și Gherla
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Batariuc, Ion Negură, Leonard Gebac, Ion Bobu, Ion Comănici, Constantin Istrate și alții, ceea ce nu înseamnă însă că a activat cu aceștia sau că îi cunoștea pe toți, pentru că loturile imaginate de comuniști erau deseori eterogene, singurul criteriu care unea acuzații fiind, de regulă, zona de acțiune. A fost închis în mai multe camere la Suceava, începând cu data de 3 iulie 1948, deși nu există mărturii cu privire la o eventuală anchetare a sa. Din mărturiile foștilor colegi de detenție din Suceava
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
n-au mai fost supuse la presiuni. Din păcate însă, compromiterea participanților la acțiune în ochii opiniei publice a izbutit în mare măsură, inclusiv cu ajutorul (voluntar sau accidental) istoricilor și chiar al victimelor: dacă primii s-au grăbit să formuleze acuzații nefondate, să generalizeze în mod nedrept și să propună termeni calomnioși precum 'torționar' ori 'asasin', victimele însele fac jocul adevăraților organizatori și responsabili ai mișcării atunci când se acuză între ele pentru bătăi și atitudini din acea perioadă, fără a cunoaște
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]