6,732 matches
-
mai curând, de o spaimă ancestrală, mai precis spus atavică. E o frică irațională, de necontrolat, care are o proveniență cvasi-mitică. Să nu uităm, crocodilul reprezintă monstrul absolut. După Plutarh, cultul pe care egiptenii îl dedicau acestui animal provenea din admirația pe care o aveau față de armele sale imbatabile. Crocodilul era, în viziunea lor, asemenea unui zeu12. Mai mult decât atât, urmărind unele amănunte din textul original al Cărții lui Iov, Michael Bright a ajuns să propună o ipoteză nu lipsită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
operei, alături de data apariției acesteia. N. Ed. Operele traduse în românește, menționate în notele de subsol, au fost publicate în cea mai mare parte în București. În celelalte cazuri, se menționează orașul respectiv. Introducere " Poeții cântă ce-i demn de admirație, dar nu-i de crezut. Și totuși spusele lor nu sunt toate născociri." Jean Bouchet (secolul al XVI-lea) 1. Science-fiction: explorarea unui domeniu SF-ul explorează sau construiește în manieră proprie, în imaginar, raporturile pe care omenirea, în primul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
senzație amestecată, de uimire și teamă în fața vremurilor viitoare sau a universurilor posibile și străine: sense of wonder 4. Acesta din urmă se naște, urmând exemplul științei și al filosofiei după Aristotel, din mirarea care subjugă imaginația împingând-o spre admirație. Celălalt scop al SF-ului este să plaseze cititorul în poziția de observator privilegiat al realităților posibile prezente, trecute sau viitoare -, determinându-l să adopte unghiul de vedere al unui etnolog virtual, eventual plasat într-o perspectivă critică. 1.3
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
le-a inventat. Scopurile vizate sunt mai multe. Ele merg de la simpla mirare la siderare, trecând printr-o eventuală repunere sub semnul întrebării a evidențelor, și deci realizând o posibilă critică a reprezentărilor instaurate, fără a pierde nimic din potențiala admirație. 1. Universurile SF-ului Narațiunile SF sunt de diferite tipuri, în funcție de temele pe care le tratează, dar și în funcție de epocile în care au fost scrise. În cazul narațiunii SF, cititorului i se propune o lume posibilă, înzestrată cu niște caracteristici
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
evocă schimburile cu Peter A. Boodberg, profesor de origine rusă la Berkeley, specializat în sinologie, care i-a pus la dispoziție fișele realizate între 1954-1955 în cursul unei cercetări asupra paralelismului gramatical în poezia chineză 43. La asta se adaugă admirația pe care Jakobson o mărturisește deschis pentru ideile lui Gerard Manley Hopkins care, într-un eseu din 1865, Poetic Diction, evocase problema paralelismului gramatical. În mod precis, acesta transformase paralelismul dintr-o problemă etnografică într-una de poetică generală, văzând
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care le ai la dispoziție, cu atât arăți că îți permiți să o faci, ceea ce îți asigură o poziție superioară. Darul, generozitatea, împrăștierea necugetată, dar și producția de bunuri gratuite cum sunt operele sau angajarea nemăsurată în aprecierea lor prin admirație manifestă o asemenea cheltuire strategică. Ce ne oferă tratarea atenției estetice în termenii unei "semnalizări costisitoare"? Mai întâi, posibilitatea unei situări culturale. Definită cu ajutorul "semnalizării costisitoare" relația cu o operă devine o afacere comună a întregii societăți. Prin promisiunea unui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
comportament episodic în existența unui individ, ci și un comportament colectiv, regularizat printr-un aparat ideologic gestionat de comunitate, integrat în practicile culturale ale unui anume timp. Vor exista prin urmare teoretizări sau doctrine, locuri comune sau instituții (spații destinate admirației, consacrării etc.) cu menirea de a regla suprainvestiția estetică. Din această perspectivă, se poate vorbi despre o percepție socială a practicilor angajate de obiectele literare tocmai prin excesul "estetic" pe care acestea îl reclamă. În al doilea rând, e vorba
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Panteon român e costisitor la 1868 când Iosif Vulcan încearcă să alcătuiască în paginile Familiei o lungă listă a românilor admirabili. Există un interes particular al culturilor mici de a expune agitația din jurul obiectelor frumoase, de a sublinia și conștientiza admirația, de a cauționa risipa de atenție. Cu cât resursele sunt mai puține, cu atât mecanismul "semnalului costisitor" justifică o cheltuire mai irațională a lor. Nu Taine, scriitorul burghez într-o tradiție multiseculară, cheltuiește făcând operă, ci țăranul "poet" care își
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Nu Taine, scriitorul burghez într-o tradiție multiseculară, cheltuiește făcând operă, ci țăranul "poet" care își folosește necugetat energia și puținătatea resurselor lingvistice pentru a dezvolta o vorbire care nu îl ajută în comunicarea cotidiană și profesională. Într-un fel, admirația nemăsurată care a înconjurat din secolul al XIX-lea toate producțiile literaturii române se poate înțelege ca un îndemn la "risipă" de atenție, propriu unei culturi mici. Mai mult decât în marile culturi, într-o societate necultivată, cu grad ridicat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care Călinescu îl alocă "analizelor" în Opera lui Mihai Eminescu se justifică diferit față de seria de "analize critice" pe care Macedonski o dedica lui Alecsandri în "Literatorul" din 188290. Toate aceste moduri de focalizare excesivă sunt susținute în secret de admirație, chiar și atunci când scopul declarat e "critic" sau când registrul observației e "obiectiv-științific". Fără ca societatea românească să accepte și să încurajeze consumul excesiv de resurse fiziologice și morale în jurul unei vorbiri rimate, niciuna dintre aceste posturi analitice nu ar fi fost
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cheltuiește peste măsură în jurul unui text, a unor practici sau a unei funcții-autor putem identifica - dacă nu un domeniu, măcar un punct, o direcție a privirii, o indicare a unui "loc" în care se întâmplă ceva. În acest sens, categoria admirației e fondatoare pentru raportul nostru cu literatura: nu pentru că trebuie să admirăm tot ce citim, ci pentru că admirația semnalează prezența raportului estetic, faptul că suntem atenți la text (sau la om în locul operei) într-un fel specific. Cea mai proastă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
domeniu, măcar un punct, o direcție a privirii, o indicare a unui "loc" în care se întâmplă ceva. În acest sens, categoria admirației e fondatoare pentru raportul nostru cu literatura: nu pentru că trebuie să admirăm tot ce citim, ci pentru că admirația semnalează prezența raportului estetic, faptul că suntem atenți la text (sau la om în locul operei) într-un fel specific. Cea mai proastă poezie tot nu se citește ca un anunț de mica publicitate. Admirația desemnează, prin intermediul unor idei și practici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
admirăm tot ce citim, ci pentru că admirația semnalează prezența raportului estetic, faptul că suntem atenți la text (sau la om în locul operei) într-un fel specific. Cea mai proastă poezie tot nu se citește ca un anunț de mica publicitate. Admirația desemnează, prin intermediul unor idei și practici istorice, situația de concentrare în jurul obiectelor frumoase. * * * Ca să redau semnificația socială a mitologiei genialității și în același timp funcționarea ei în cadrul unei "fabrici de literatură", am citit discursurile despre geniu în corelație cu ideile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și practici istorice, situația de concentrare în jurul obiectelor frumoase. * * * Ca să redau semnificația socială a mitologiei genialității și în același timp funcționarea ei în cadrul unei "fabrici de literatură", am citit discursurile despre geniu în corelație cu ideile care susțin și justifică admirația. Geniul nu e un discurs care funcționează în gol: el e legat de supraevaluare și de supra-cheltuire, justificând introducerea în practicile cotidiene a unor moduri exorbitante de exploatare a resurselor. În numele lui vorbirea se transformă în poezie, hora în teatru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Am preferat așadar să mă situez "în amonte", ca să pot înțelege necesitățile sociale care au reclamat genialitatea în producția de literatură, nu "în aval", ca să înregistrez puzderia de figuri și metafore ale geniului. În acest sens, cred că putem privi admirația ca o vastă construcție istorică în interiorul căreia - cel puțin pentru intervalul care mă interesează, între 1825 și 1875 - se pot distinge mai multe regimuri de utilizare a geniului și figurilor sale (înțelegând prin regim de utilizare interfața dintre temele genialității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
interfața dintre temele genialității și colectivitatea care le exploata, setul de instrucțiuni care prevedeau pentru cititori, critici și scriitori modul de aplicare a geniului la realitățile fizice și morale ale țării). În funcție de acest raport cu evenimentele care au structurat doxa admirației în cursul secolului al XIX-lea am caracterizat trei "regimuri de utilizare" a genialității. Capitolul al doilea discută regimul "sacralizării", legat de pătrunderea ideilor despre sacrul scriitorului aproximativ după 1835. Acesta a fost primul moment de reconfigurare a admirației în cadrul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
doxa admirației în cursul secolului al XIX-lea am caracterizat trei "regimuri de utilizare" a genialității. Capitolul al doilea discută regimul "sacralizării", legat de pătrunderea ideilor despre sacrul scriitorului aproximativ după 1835. Acesta a fost primul moment de reconfigurare a admirației în cadrul culturii literare moderne și, fiind asociat procesului de definire a individualității în formarea noii societăți burgheze, a determinat o atenție specifică acordată realităților demografice. Acest regim a fost însă concurat și, în parte, marginalizat datorită unor evenimente care au
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
determinat o atenție specifică acordată realităților demografice. Acest regim a fost însă concurat și, în parte, marginalizat datorită unor evenimente care au impresionat spiritul public după Revoluția de la 1848. Capitolul al treilea tratează regimul "monumentalizării", legat de descoperirea modurilor de admirație pentru folclor în perioada exilului post-revoluționar. Rezultată în urma prelucrării pe teren românesc a mai multor idei occidentale referitoare la estetica vestigiilor, monumentalizarea a canalizat atenția spre materialitatea fragmentară și dispersată, a mediat o relație "geografică" cu realitatea teritoritorială a țării
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
efemere. În sfârșit, capitolul al patrulea abordează regimul "singularizării", legat de aprecierea personalității creatoare în funcție de revelarea vocației individuale. Introdusă tot în atmosfera revoluționară de la 1848, prin mobilizarea doctrinelor despre "misiunea națională", sensibilitatea față de singularitate a inaugurat o nouă formă a admirației în spațiul public românesc după 1860, aducând în prim plan factorul sufletesc și realitățile interioare. Nu pot să nu constat ambivalența unei discuții despre resurse care combină tehnicile spontaneității și practicile admirației. E oarecum paradoxal că am plecat de la sărăcie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
față de singularitate a inaugurat o nouă formă a admirației în spațiul public românesc după 1860, aducând în prim plan factorul sufletesc și realitățile interioare. Nu pot să nu constat ambivalența unei discuții despre resurse care combină tehnicile spontaneității și practicile admirației. E oarecum paradoxal că am plecat de la sărăcie pentru a ajunge la exorbitanță. Dar acesta e un fapt al noii culturi literare: aceeași realitate e calificată ca penurie într-un loc, ca bogăție în altul. Vestigiile, folclorul, limba națională sunt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reductibil. Saint-simonismul oferea astfel în același timp o formulă prin care optimismul progresist al iluminismului era aplicat în câmpul realităților naționale, și una dintre cele mai simple "rețete" de producere a geniului. 2.6. Cum se nasc luceferii: radiografia unei admirații Să facem un mic exercițiu de imaginație și să ne punem pe poziția celui care trebuia să producă "un geniu" în virtutea doxei saint-simoniene. Toate "ingredientele" existau deja în societatea românească. Mai întâi, o idee foarte înaltă despre artiști, scriitori, savanți
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
80. Să mai observăm un lucru, de data asta pornind de la vocabularul acestei mașini de consacrare. Vulcan ține o rubrică lunară și e firesc că folosește o retorică - fatalmente repetitivă - pentru a construi medalioanele. E un mecanism de producere a admirației care trebuie să dea "senzația" de geniu, indiferent de cariera pe care o evocă, de operă, sau de destin. Portretele se bazează pe un aparat imaginar simplificat, menit să coreleze rapid activitatea sau existența personalității cu ideea de genialitate. Sunt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
are ocazia, Iosif Vulcan își mărturisește neputința de a susține o analiză critică și o face cu fraze emfatice și umilință prefăcută: "Simțim debilitatea puterilor noastre" spune undeva. E o retorică, desigur. Însă în spatele ei trebuie să distingem și o admirație care s-a "specializat". Vulcan, care revendică pentru sine o apreciere a vieților geniale, lasă altora aprecierea operelor geniale: "Dară lăsăm altora onoarea și totodată sarcina plăcută dar grea de a aprețui creațiunile poetice ale lui Bolintineanu"96. Frumusețea operei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
geniale: "Dară lăsăm altora onoarea și totodată sarcina plăcută dar grea de a aprețui creațiunile poetice ale lui Bolintineanu"96. Frumusețea operei nu se apreciază în același cadru în care se apreciază eroismul unui destin. Există două filiere paralele ale admirației care se pot dezvolta autonom, fără ca unul să îl presupună pe celălalt. Poți să admiri capacitatea lui Hasdeu de a susține o activitate neîntreruptă pe mai multe planuri, că scrie la gazetă, vorbește în parlament, conduce investigații arheologice etc., fără
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Și acesta e contractul pe care îl propune Vulcan: să admiri omul înainte chiar de a avea o percepție a operei. Este ceea ce justifică până în zilele noastre supraviețuirea sacralizării ca mod de apreciere al reușitelor spirituale. Pentru că mijloacele ei de admirație au fost menținute (cine nu a auzit de apostolatul lui Goga?) însă numai în măsura în care sunt rezervate strict unor contexte determinate (festive, ceremoniale), cu totul distincte de exercițiul evaluării estetice. Nu vorbim despre "luceafărul poeziei românești" într-un comentariu critic, chiar dacă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]