15,743 matches
-
de mult. Un reportaj feature va reface momentul înmormântării tatălui, suferința reală și, aparent, contradictorie a familiei. În feature, nu factualul primează, ci efectul său. Prin urmare, nu e un capăt de țară că în SUA 27 de milioane de americani sunt analfabeți. Aceeași informație va fi prezentată într-un articol feature prin consecințele ei: 27 de milioane de americani nu știu engleza suficient de bine pentru a citi eticheta de pe un flacon de pastile (Vicky Hay, 1990, p. 32). Un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu factualul primează, ci efectul său. Prin urmare, nu e un capăt de țară că în SUA 27 de milioane de americani sunt analfabeți. Aceeași informație va fi prezentată într-un articol feature prin consecințele ei: 27 de milioane de americani nu știu engleza suficient de bine pentru a citi eticheta de pe un flacon de pastile (Vicky Hay, 1990, p. 32). Un reportaj de acest tip se bucură de multe libertăți, inclusiv dramatizarea prin dialog, dar este supus și la anumite
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
punct al seriei de timp-, permițând astfel obținerea unor informații utile pentru deciziile privind perioada viitoare. Meritul de a fi încercat primul să dea o formă matematică raporturilor dintre plăcerea estetică și conținutul obiectiv , măsurabil, al obiectului artistic îi revine americanului George David Birkhoff. Expusă într-un ciclu de articole apărute între anii 1928 și 1932, analiza întreprinsă de acesta pornește de la evidențierea în procesul receptării estetice, a unei succesiuni de acte distincte, marcată de trei momente principale: Momentul efortului primar
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
general, membrii comunității (părinții, autoritățile publice, simplii cetățeni) vor fi implicați în diverse activități/etape ale proiectului. 5.2. Inteligențele multipletc "5.2. Inteligențele multiple" Una dintre cele mai importante teorii recente din domeniul psihopedagogic este legată de numele unui american: Howard Gardner, care publica în 1983 o lucrare ce a căpătat ulterior statutul de bestseller: Frames of Mind. Aici, dar mai ales în volumele publicate ulterior (de exemplu, Multiple Intelligences. From Theory to Practice, 1993; Intelligence Reframed, 1999), Gardner formulează
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
168). Intensitatea unei amenințări depinde de aspectele reale sau percepute asupra securității (vezi figura 2.2.). Așadar, termenul de risc este dependent de cele două dimensiuni ale securității, cea obiectivă și cea subiectivă. De aici, interpretările diferite ale europenilor și americanilor asupra terorismului internațional ca risc de securitate. La nivelul politicii de securitate este treaba decidenților politici să aleagă acele amenințări care vor fi combătute și anulate sau să propună strategii de management al riscurilor. De asemenea, dacă se constată o
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
că nu cred În progres, dar Încearcă să se plaseze În cadrul unei ideologii eminamente progresivă. Mai mult, pentru evaluarea și formularea unor soluții la problemele contemporane, neoconservatorii se Îndreaptă frecvent asupra surselor liberale clasice, precum Adam Smith, amintindu-le cetățenilor americani că liberalismul clasic ar asigura necesitatea virtuților individuale și a moravurilor sociale, Într-o societate stabilă și conservatoare (Kristol, 1983, p. 149). Din această perspectivă, liberalismul și democrația, respingând ierarhiile tradiționale, ar putea supraviețui doar pe baza formelor de virtuți
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
liberalismul ar fi degenerat Într-o formă de societate de consum, obsedată de promovarea Îngustelor interese materiale, iar această evoluție ar putea să submineze valorile pe care Statele Unite s-a fondat. Din această perspectivă, problema majoră ar fi faptul că americanii, inclusiv liderii americani recenți (În special democrații) ar fi uitat adevărata identitate și misiunea istorică a Statelor Unite, interesul național de excepție al acestora (Williams, 2005). Conform neoconservatorilor, fără o legătură Între valorile și aspirațiile societății, o politică externă ce urmărește
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
din punct de vedere etic În fața europenilor, care ar fi fost blazați și prinși În capcana vechilor modalități de a Înțelege realitatea politică. În acest context, Europa Centrală și de Est („noua Europă”) a fost invitată să se identifice cu americanii virtuoși și astfel să treacă dincolo de tendințele imorale ale „Învechitei” politici externe a Europei. Aceasta ne readuce În față criticii realiste a neoconservatorismului, menționate la Începutul capitolului. Așa cum am arătat mai sus, neoconservatorii i-au acuzat pe realiști de a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
exact contrariul. „Dacă o problemă poate fi rezolvată de europeni, aceasta este problema iugoslavă” declara Jacques Poos, președintele Consiliului de Miniștri al Comunității Europene2, la scurtă vreme după declanșarea crizei În Balcanii de Vest. „Acesta este momentul Europei, nu momentul americanilor”; „Noi nu ne implicăm În afacerile americanilor” și „sperăm că ei vor avea suficient respect să nu se implice Într-ale noastre” adăuga președintele Comisiei Europene, Jacques Delors. Liderii europeni credeau că statele Comunității Europene puteau și ar fi trebuit
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
rezolvată de europeni, aceasta este problema iugoslavă” declara Jacques Poos, președintele Consiliului de Miniștri al Comunității Europene2, la scurtă vreme după declanșarea crizei În Balcanii de Vest. „Acesta este momentul Europei, nu momentul americanilor”; „Noi nu ne implicăm În afacerile americanilor” și „sperăm că ei vor avea suficient respect să nu se implice Într-ale noastre” adăuga președintele Comisiei Europene, Jacques Delors. Liderii europeni credeau că statele Comunității Europene puteau și ar fi trebuit să rezolve criza iugoslavă din 1991. Un
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Roma, 7-8 noiembrie. NATO (1999), Noul Concept Strategic al Alianței, Washington, 23-25 aprilie. Statele Unite ale Americii (SUA) Departamentul Apărării (2001), Dictionary of Military and Associated Terms, Joint Publication, revizuit În octombrie 2006. Commission on National Security (1999), New World Coming: American Security in the 21st Century (Study Addendum), http://govinfo.library.unt.edu/nssg/Reports/addendum.pdf. NIC (2004), Mapping the Global Future, National Intelligence Council, NIC 2004-13, Government Printing Office (GPO), http://www.foia.cia.gov/2020/2020.pdf. Senat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
A., Kann (1957), Political Community and the North Atlantic Area: International Organization in the Light of Historical Experience, Princeton University Press, Princeton. Doran, Charles F. (1991), „Conflict and cooperation: between the Cold War and the Gulf”, The Annals of the American Academy, vol. LVIII, nr. 1, pp. 153-164. Doyle, Michael (1986), „Liberalism and World Politics”, American Political Science Review, vol. LXXX, nr. 4, pp. 1151-1169. Doyle, Michael (1997), Ways of War and Peace, Norton, New York. Dunn, William N. (1986), Public Policy
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
1988), „Realism, Game Theory and Cooperation”, World Politics, vol. XL, nr. 3, pp. 317-349. Jervis, Robert (1998), „Realism in the Study of World Politics”, International Organization, vol. LII, nr. 4 , pp. 971-991. Joffe, Josef (1995), „Bismarck or Britain? Toward and American Grand Strategy after Bipolarity”, International Security, vol. XIX, nr. 4 , pp. 94-117. Johnson, Loch K.; Wirtz, James, J. (eds.) (2004), Strategic Intelligence, An Anthology, Roxbury Publishing Company, Los Angeles. Johnson, Stuart E. (2003), „A New PPBS Process to Advance Transformation
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
International Security, vol. XIX, nr. 4, pp. 43-64. Jordan, Amos A.; William J., Taylor; Michael M., Mazzar; Sam, Nunn (1998), American National Security, ed. a V-a, The Johns Hopkins University Press, Baltimore. Kagan, Robert; William, Kristol (1999), „A Distinctly American Internationalism”, Weekly Standard, 29 noiembrie. Kahn, Herman (1962), On Thermonuclear War, Princeton University Press, Princeton. Kahn, Herman (1967), The Year 2000: A Framework for Speculation on the Next 33 Years, Macmillan, Londra. Kahn, Herman (1973), „The Alternative World Futures Approach
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Kaplan, Morton (1957), System and Process in International Relations, Wiley, New York. Kaplan, Robert (2002), Warrior Politics: Why Leadership Demands a Pagan Ethos, Vintage Books, New York. Katz, Mark N. (1991), „Superpower conflict resolution: Lessons for the future”, The Annals of the American Academy, nr. 518, pp. 177-187. Katzenstein, Peter (ed.) (1996), The Culture of National Security. Norms and Identity in World Politics, Columbia University Press, New York. Kent, Sherman (1965), Strategic Intelligence for U.S. World Policy, Archon Books, Hamden, CT. Keohane, Robert O.
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
A.; Room, R.; Simpura, J.; Skog, O.-J. (1994) (ed.), Alcohol Policy and the Public Good, Oxford University Press, New York. Ellickson, P.L.; Bell, P.M.; McGuigan, K. (1993), „Preventing adolescent drug use: Long term results of a junior high program”, în American Journal of Public Health, vol. 83. Emrick, C.D. (1975), „A review of psychologically oriented treatment of alcoholism. II. The negative effectiveness of treatment versus no treatment”, în Journal on Studies on Alcohol. Eysenck, H.J. (1960), Behavior Therapy and the Neurosis
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
with those in Alcoholics Anonymous and formal treatment”, în Journal of Studies on Alcohol, vol. 61. Flynn, B.S.; Worden, J.K.; Secker-Walker, S.; Badger, G.J.; Geller, B.M.; Costanza, M.C. (1992), „Prevention of cigarette smoking through mass-media intervention and school programs”, în American Journal of Public Health, vol. 82. Foulkes, S.H. (1948), Introduction to Group-Analitic Psychotherapy, Heinemann, Londra. Gazda, G.M. (1984), Group Counseling. A Developmental Aproach, ed. a III-a, Allyn and Bacon, Inc., Boston. Giesbrecht, N. et al. (1991), „Community action research
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Prevention and Societal Impact of Drug and Alcohol Abuse, Lawrence Earlbaum Associates, New York. Perry, C.L.; Kelder, S.H.; Murray, D.M.; Klepp, K.I. (1992), „Community-wide smoking prevention: Long-term outcomes of the Minnesota heart health program and the class of 1989 study”, în American Journal of Public Health, vol. 82. Pinney, E.L. (1970), A First Group Psychotherapy Book, Charles C. Thomas, Springfield. Plant, M.A.; Peck, D.F.; Samuel, E. (1985), Alcohol, Drugs and School Leavers, Tavistock, Londra. Pratt, J. (1908), „Results obtained in treatment
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
curfew laws on motor vehicle crashes”, în Law and Policy, vol. 6. Rockland, L.H. (1989), Supportive Therapy: A Psychodynamic Approach, Basic Books, New York. Russ, N.W.; Geller, E.S. (1987), „Training bar personnel to prevent drunk driving: A field evaluation”, în American Journal of Public Health, vol. 77. Smart, R.G.; Cutler R.E. (1976), „The alcohol advertizing ban in British Columbia: Problems and effects on beverage consumption”, în British Journal of Addiction, vol. 71. Strupp, H. (1971), Psychotherapy and the Modification of Abnormal
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Cole). Aceste studii procedează la o analiză calitativă a reprezentărilor violenței urmărind aprecierea: 1. contextului violenței televizate; 2. nivelului de gratuitate al scenelor violente; 3. modului de integrare narativă în trama discursivă; 4. formelor de reprezentare a violenței inacceptabile pentru americani, inclusiv cele incluse în desene animate care valorizează excesiv violența (Batman, X-men, Power Rangers) sau în seriale difuzate internațional, ca Texas Walker Ranger, X-files etc. Studiile constată și o tendință de reducere a violenței în programele difuzate în prima parte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
doar procesul derulării interacțiunii violente” (Meigs-Jehel, 1997, p. 71). Este și semnificația dominantă a scenelor de violență din programele de televiziune din țara noastră, îndeosebi din ficțiuni și desene animate. ● O altă concluzie importantă a cercetărilor (mai ales ale echipei americanului G. Gerbner) - care este susținută și de studiile echipei noastre - constă în demontarea argumentului (cu care se apără radiodifuzorii și programatorii) că gustul și cerințele publicului sunt responsabile pentru ponderea programelor violente. Făcând o paralelă „între audiențe de programe violente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Psihologie a răspuns parțial la această întrebare, afirmând că expunerea prelungită la violența excesivă corelează puternic cu creșterea gradului de acceptare a atitudinilor agresive și adoptarea unui comportament agresiv. În ultimii 20 de ani, numeroase organizații științifice respectabile, printre care American Psychological Association, The American Medical Association și Institutul Național de Sănătate Mintală au revăzut rezultatele studiilor și dovezile științifice prezentate și au afirmat în unanimitate validitatea acestei concluzii: violența de la televiziune influențează comportamentul agresiv. Studiile au arătat că efectele principale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la această întrebare, afirmând că expunerea prelungită la violența excesivă corelează puternic cu creșterea gradului de acceptare a atitudinilor agresive și adoptarea unui comportament agresiv. În ultimii 20 de ani, numeroase organizații științifice respectabile, printre care American Psychological Association, The American Medical Association și Institutul Național de Sănătate Mintală au revăzut rezultatele studiilor și dovezile științifice prezentate și au afirmat în unanimitate validitatea acestei concluzii: violența de la televiziune influențează comportamentul agresiv. Studiile au arătat că efectele principale ale vizionării violenței la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
meu, acesta s-a și repezit În bucătărie ca să-i spună mamei sale că lingura ei greșise, cel puțin de data asta. ― Da’ de unde știi tu? Îl Întrebă Desdemona. La care acesta Îi zise ceea ce i-ar fi zis mulți americani din generația lui: ― Știința, mamă. Încă de când s-au hotărât să mai facă un copil - restaurantul mergea bine, iar Capitolul Unsprezece ieșise de mult din scutece -, Milton și Tessie căzuseră de acord că Își doresc o fetiță. Capitolul Unsprezece tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fusese creat. Din acest motiv, sugestia tatălui meu nu-i convenea. ― Milt, tu crezi că aici suntem la Olimpiadă? ― Vorbeam doar În principiu, spuse tatăl meu. ― Ce știe unchiul Pete despre făcut copii? ― A citit articolul ăsta anume În Scientific American, spuse Milton. Și, ca să-și susțină cazul: ― E abonat. ― Ascultă, dacă m-ar lăsa coloana, m-aș duce la unchiul Pete. Sau dacă aș avea platfus, ca tine. Dar asta-i tot. ― Toate chestiile astea au fost verificate. La microscop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]