14,847 matches
-
a observat în epocă - V. pare să fi ieșit în bună parte „de sub mantaua lui Urmuz”, căci se arăta a fi un fantezist burlesc, practicând o literatură umoristică „serioasă”. Savuros și pregnant în textele scurte, nu la fel de înzestrat pentru construcția amplă, oarecum depășit de evoluțiile din peisajul literar („revoluția” optzecistă), și-a amenajat o nișă distinctă, de (pseudo-)marginal respectabil, părăsind prim-planul actualității, dar fără să se piardă în anonimatul umoristicii industrioase. În Proiect de câine, volum de povestiri antirealiste
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
orientările literare și creația scriitorilor de la „Universul literar”, „Curentul literar”, „Curțile dorului”, „Albatros” (surprins „între adevăr și legendă”), „Revista Cercului Literar”, „Dacia”, „Dacia rediviva”, „Ardealul” și de la alte reviste ardelene de după 1940. Poezia refugiului, cafeneaua literară (se reține un portret amplu și deliberat „sentimental” al lui D. Stelaru), „risipirea generației” după 1944 și „pierderea iluziilor”, instaurarea dogmatismului stalinist și „contribuțiile proletcultiste ale generației”, în fine, cauzele care au făcut ca generația să se destrame, dar și cele care au dus la
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
Stropșindu-le spinările cu trosnet, / Iar caii, cu nechezat dureros, / Se zvârcoleau în chinurile morții, / Spinoase crăci li se-nfigeau în vintre / Și spuma roșă tremura-n zăbale”. Total se integrează în sămănătorism și proza lui V. În cea mai amplă povestire, Tinerețe (N. Iorga o considera roman și o apropia prin „atmosferă” de scrierile lui Bj/orstjerne Bj/ornson), din volumul Povestea unei tinereți, un proaspăt bacalaureat, Alexandru, vine de la București într-un sat de munte pentru a-și petrece
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
cunoscută piesă lirică a sa, lungă și heteroclită poemă în care fiorul trăirii directe, senine, a iubirii, cum și percepția sentimentului și a naturii fruste ca măsură a universalului dau preț multor pasaje. Maniera alegorică și mitologizantă duce la o amplă și retorică paradă de nume sau de epitete mitologice, menite să plasticizeze, prin personificare, atotputernicia erosului. Înfrângerea lui Amor de către o „tânără copilă”, răsărită din români, oferă prilejul dezvoltării poemului pe linia motivului „Amor cu aripile muiate de ploaie”, care
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
poezii Brises d’Orient (1866) le-a avut în presa franceză. De asemenea, monografia consacrată lui Gala Galaction conturează distinct personalitatea insolită a scriitorului-preot, relevând simbioza operei cu principiile moralei creștine și intensitatea trăirilor umane. Paralel V. a depus o amplă activitate de readucere în circulație a operelor unor scriitori clasici prin numeroase ediții îngrijite, prefațate, însoțite de note și comentarii: Dimitrie Bolintineanu, Opere (I-XII, 1981-1992) și Gala Galaction, Opere (I-VII, 1994-2002), Emil Gârleanu, Scrieri alese (I-II, 1963
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
începe să cerceteze cu acribie publicațiile culturale, de unde scoate date și informații inedite despre viața, activitatea și scrierile marilor clasici români. După studiul G. Coșbuc. O privire asupra operei literare (1967), un an mai târziu realizează prima parte a unei ample monografii, Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, desăvârșită în 1970 de volumul Ioan Slavici. Opera literară. Cercetare de întinsă erudiție, începută în 1947 ca prim subiect al unei teze de doctorat cu D. Popovici, lucrarea din urmă a
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
se îndrăgostește Vicol, e „prezentă” constant, spunându-i bărbatului care nu o percepe la adevărata ei dimensiune de inițiatoare: „Când ai nevoie de mine o să vin”. În aceste proze rituale stau germenii creației romanești de mai târziu, următoarele volume fiind ample, cu relații și destine menite nefericirii, ce se mută dintr-o carte și dintr-o lume în alta, având „probleme” și în cotidian, și în imaginar, cu personaje care nu mor pur și simplu, ci dispar de cele mai multe ori. Rug
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
între stele, măreață stihie,/ Și te-am privit acolo îndelung în noapte/ Când m-am ospătat la ospățul brazilor/ Al izvoarelor și al luncii de argint în luna”. Poet modern, utilizând în cele mai variate maniere versul liber, de la frază amplă, cu cadențe clasice, până la versul scurt, de un singur cuvânt („Un pom, un drum/ O scară-n cer, de aur,/ Săgeată sângerânda,/ Fulgerare aspră a unui suflet/ Mort demult,/ Înfometat/ De dragoste,/ De spațiu,/ De pajiști verzi,/ De drumuri,/ Și
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Lovinescu (care debutează aici în 1942, sub pseudonimul Ioana Tăutu), Ioana Petrescu, Ioana Postelnicu ș.a. Versuri dau Constantin Salcia, Magda Isanos, Ioanichie Olteanu, Geo Dumitrescu, Al. Jebeleanu, Petru Vintilă, M. I. Cosma, Victor Kernbach ș.a. De reținut, de asemenea, lansarea amplei anchete Ce este poezia? (1942), organizarea în 1943 a unui „concurs pentru sonet” (juriul selectându-i în final pe G. G. Ursu, Ion Caraion și E. Ar. Zaharia) și a mai multor șezători menite să întrețină interesul publicului pentru literatură
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
Lepădarea de piele, Biografie și text), un fragment de roman al lui Gheorghe Izbășescu (Salonul de vară), povestirile lui Radu Macrinici și Dan Perșa, notele de călătorie ale lui Dorin Speranția. Variată și dinamică este secțiunea critică. Publicația lansează anchete ample pe teme ca Literatură și politică, Literatura generației ’80, Școala de proză de la Târgoviște, tipărește scrisori inedite (Lucian Blaga, E. Lovinescu, Elena Văcărescu, Radu Petrescu), aniversează sau comemorează mari scriitori, precum centenarul nașterii lui Tristan Tzara, dar acordă un spațiu
ZBURATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
publicistica lui însumând articole de popularizare în „Universul”, „Dobrogea jună”, „Timpul”, sunt legate mai ales de medicina socială și preventivă. În calitate de scriitor, debutează cu proză la „Adevărul literar și artistic” în 1923, iar editorial în același an cu o nuvelă amplă, structurată ca un microroman, Viața de student, apărută sub pseudonimul Marcel Olin, ca și romanele Femeia isterică (1925), Amor de vagabond (1927), Femeia pătimașă (1928), doar Eroare medicală sau sinucidere? (1936) fiind iscălit Mihail Zavergiu. Jurnalul unui medic și alte
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
în administrație pe alte meridiane (ca în cazul Berthei Knight Landes, primar al orașului american Seattle) sau la chestiunile feministe reflectate în literatură („Baltagul”, Vitoria și feminismul și Despre femei în folclorul român, ambele articole aparținând Silviei Constantinescu). Se reproduc ample conferințe, precum Mișcarea gandhistă (Marioara Alexandrescu), Tagore și Gandhi (sub inițialele Y. I.), sunt prezentați scriitori români (Mihail Kogălniceanu, Mihail Sadoveanu) sau străini (Sigrid Undset, Marcel Proust ș.a.). Cu versuri figurează Cornelia Buzdugan, Lucia Scurtu, Alexandrina Crăciun Fostini, Elena Cruțiu
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
de avangardă, V. este un scriitor clasic; poziționat în centrul mișcării literare, reprezintă extremele sale turbionare. În fapt, intransigența Manifestului activist către tinerime, ca și detașarea ironică a poemelor Un căscat în amurg sau Doleanțe nu sunt, în perspectiva mai amplă a modernismului ca individualism raționalist și revoltă antitradiționalistă, decât urmarea logică a aceleiași atitudini; dovadă, poziția circumspectă a scriitorului față de excesele avangardei, căreia îi reproșează, într-un poem în proză modelat pe calapod futurist, superficialitatea și sterilitatea (Vorbe goale, 1925
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
spitalicesc și director, încheiată prin înfrângerea celui din urmă. Mult mai coerent decât romanul anterior, cu personaje precum doctorița Fausta, care își transgresează semnificativ condiția profesională, Strălucirea cristalului e departe de a fi construit impecabil. Include, ca mai toate narațiunile ample ale lui Z., digresiuni, ramificații nefuncționale, situații arbitrare. SCRIERI: Nicolae Filimon, București, 1958; Romantismul în literatura română (Contribuții bibliografice), pref. Mircea Tomescu, 1965; Simbolismul în literatura română (Contribuții bibliografice), București, 1967 (în colaborare cu D. Copilu și Constantin Pompilian); Tudor
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
valorilor satului pe măsura pătrunderii civilizației orășenești ș.a. - e abordat fie dintr-o perspectivă senină, idilică, fie prin afirmare energică, pe linia expresionismului țărănesc al momentului. În căutarea timbrului personal, o mare încordare ia în stăpânire poemul, desfășurat de obicei amplu, în metaforice viziuni concentrice. Frecvent, Arcadia lui Z. e rezultatul unei dezlănțuiri frenetice de viață telurică supusă ritualurilor ancestrale: „Sunt din Arcadia, bun, mult temuta și buna / Arcadie Felix încoronată cu vin, / Stoluri de dropii și plopi; cu o apă
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
Marile întrebări metafizice, reflecția asupra rostului omului în lume, introspecția interogativă, uneori chiar demonstrația ideatică și forțarea conceptului se manifestă în tendințe contrarii, când spre confesiune neîngrădită, când spre încifrarea discursului. Agresiunea civilizației tehnice asupra simbolurilor arhaice se realizează în ample poeme într-un mod contorsionat, polemic (de pildă, Mistreții pe asfalt, Centaurul la fierar sau Abatoarele de greieri), în care se derulează, auster și dramatic, viziuni fantasmatice de unde mitul a fost izgonit de istoria recentă. Dacă în primele volume Z
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
subiect căruia Z. îi consacră ani de studiu. A mai alcătuit un volum intitulat Aforismele și textele lui Brâncuși (1980), în care adună pentru prima oară opiniile despre artă ale sculptorului român, concentrate în maxime și aforisme. În două studii ample, care flanchează antologia de texte, eseistul reexaminează relația între teoriile lui Brâncuși și arta sa, interpretează și descifrează, plecând tot de la ideile artistului, complexul sculptural de la Târgu Jiu, considerat „una dintre minunile lumii”. Se adaugă analizele privind creația sculptorului în
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
pline ciuturi, anii tineri/ S-au răsucit în calendar,/Trecuți de mucedul hotar/ Al inimii, pe care-o-ncineri/ Ca să-i împrăștii scrumul rar”, cum spune în Întoarcerea fiului risipitor. Poemul, considerat de altfel emblematic de mai toți comentatorii, este o desfășurare amplă, de aproape o mie de versuri, care transformă parabola biblică în metaforă a propriului act creator. Ocolită sau ignorată de critica detectoare de dimensiuni metafizice, lirica lui nu se construiește totuși în afara acestora. Problematica existențială respiră în multe poeme, dar
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
și publică tălmăcirea nuvelei Michael Kohlhaas de Heinrich von Kleist (1955) și o selecție din nuvelele lui Thomas Mann (1960). În 1960-1961 se va întoarce spre lumea Greciei antice scriind mai multe eseuri, intitulate Dialoguri cu eroii tragici. Prima lucrare amplă publicată de V. în România e Montaigne. Omul și opera (1936), în care expune aserțiunile tradiționale privind evoluția moralistului de la stoicism la scepticism și de aici la epicureism, fiind printre primii exegeți europeni care explică sistemul gândirii montaigniene ca rezultat
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
străine, încleștate în războiul ruso-turc, câștigat de Rusia în 1812, prin izbânzile unor comandanți ca bătrânul feldmareșal Prozorovski, generalii Bagration, Kamenski și Kutuzov, sugestiv caracterizați. Capacitatea de portretizare, calitate principală a cronicarului, merge de la definirea sumară, dar semnificativă, la imaginea amplă, cum e aceea a lui Alexandru Moruzi - natură complexă, însă în „țesătura ei pătată fără lecuire” - sau a lui Mihai Suțu - domn „supțire la minte”, dominat de consilieri. Z. susține obiectivitatea istoricului într-o formulă asemănătoare cu aceea din dicționarul
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
scriitorului. Personajele capătă relief nu atât în desfășurarea tramei, cât în evoluția încordată a ideilor care guvernează monologurile întinse și disputele, încât s-a spus că paginile ar fi mai degrabă eseuri narative, lungi meditații pe tema iudaismului. Calea calvarului, amplă parabolă despre soarta evreului care reeditează cu fiecare generație calvarul originar, avertizează că, în ciuda aspectului ei „inofensiv”, civilizat, lumea contemporană se află în pragul holocaustului, pregătit de isteria antisemită în tihna unei Europe în vilegiatură. David Sondek din Samson și
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
intervine însă o revelație compensatoare, oferind un sens existenței: „Cred în suferință, singurul adevăr, singura viață, singura fericire, singura înălțare”. Piesa, s-ar spune Peer Gynt a literaturii noastre, rămâne, în ciuda unor scăderi (parțiala nebulozitate a eșafodajului de idei), o amplă meditație de respirație modernă. Cu timbrul ei poematic, cu pigmentația simbolică a construcției alegorice și ambițioasele (prezumțioasele) punți aruncate spre sferele abstracte, Sam se apropie de „opera sintetică” a cărei fantomă îl vizitează pe Z. în asiduitățile lui de dramaturg
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
care i se părea că exprimă „frumusețea disonanțelor celor mai insolubile”: Stéphane Mallarmé (Virtuți de diletant și fatalități de artist), André Gide, Paul Valéry, despre care a scris în repetate rânduri, în fine, Marcel Proust, căruia i-a consacrat un amplu studiu încă înainte de primul război mondial, scriitor ce întruchipa cel mai bine ideile expuse în Valori umane și Polemică abstractă. Flexibil și sceptic, teoreticianul a fost în schimb excesiv în chiar susținerea autonomiei esteticului, ca și a criticii pur estetice
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
contra imposturii, a falsității, a prostului gust), a fost și un admirator entuziast al lui Mihai Eminescu, pe care îl compară cu Homer, Eschil, Dante, Shakespeare și îl consideră „un dătător de legi, un începător de tradiție artistică”. Cele mai ample considerații le-a făcut asupra lui I. L. Caragiale, cunoscut bine și ca om - corespondența lor este captivantă - și a cărui operă a publicat-o în prima ediție critică (I-III, 1930-1932; Premiul Societății Scriitorilor Români). Atât în studiile introductive, dar
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
prieten intelectual (este semnificativă și corespondența dintre ei), pe Tudor Arghezi, Ion Barbu, pe Lucian Blaga ca filosof, pe G. Călinescu (pentru Viața lui Mihai Eminescu), pe Al. O. Teodoreanu și, în mod surprinzător, pe Ion Minulescu romancierul. Cu o amplă activitate publicistică de moralist, de eseist politic și chiar de istoric al civilizației române, autorul cărții Din registrul ideilor gingașe s-a situat în apărarea inteligenței, păstrându-și „mângâierea gândirii lucide”. El a fost, în tradiția lui Montaigne (unul din
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]