9,641 matches
-
Are șansa ca, în stagiunea 1921-1922, să-l întruchipeze pe Hamlet, tragedia shakespeareană fiind tradusă, în versuri, de el însuși. În 1955 i-a fost dedicat medalionul cinematografic Cu fața spre public (regia - Savel Stiopul), iar în 1964, în filmul Anotimpuri (în aceeași regie), B., cu firescul lui dintotdeauna, conturează figura bătrânului profesor din episodul Zi grea. Plănuia o carte de amintiri și gânduri despre teatru, Pe urmele lui Thespis. A colaborat, de-a lungul vremii, la „Revista modernă”, „Patria”, „Evenimentul
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
sale. SCRIERI: Cetini mohorâte, Zlatna, 1943; De n-ar veni noaptea..., București, 1969; Ceremonii, Cluj-Napoca, 1978; Cutremurul cuvintelor, Cluj-Napoca, 1982; Dincolo de uitare, Cluj-Napoca, 1984; Mereu iubirea, București, 1988; Însoritele izvoare, București, 1989; Inscripții pentru mileniul trei, Cluj-Napoca, 1989; Trecând prin anotimpuri, pref. Petru Poantă, București, 1990; Transparențe, Galați, 1993; Melancolii policrome, Cluj-Napoca, 1994; Când cocoșii uitară să mai cânte, Cluj-Napoca, 1998; Cad negurile, Cluj-Napoca, 1999. Traduceri: Anatoli Râbakov, Stiletul, București, 1962 (în colaborare cu Marcel Gafton). Repere bibliografice: V. Fanache, Petre
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
citim cu voce tare, București, 1960; Mă uit în ochii copiilor, București, 1962; Descoperirea familiei, București, 1964; În luna mai, București, 1964; Eroii fabulelor, București, 1965; Fântâni și stele, București, 1965; Fiica Dunării și a mării, București, 1966; Cele patru anotimpuri, București, 1966; Ecce tempus, București, 1968; Orga de mesteceni, Cluj, 1970; Poeme, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1970; Emil Isac, un tribun al ideilor noi, Cluj, 1972; Zăpezile de acasă, București, 1972; Noapte cu privighetori, ed. bilingvă, tr. Marcel Pop-Corniș
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
C. Negruzzi”, apoi Facultatea de Filosofie (1976) și Facultatea de Drept (1982). În timpul studenției a fost redactor-șef la „Alma Mater”, lucrând apoi ca redactor la revista „Cronica”. A debutat în aceeași revistă, în 1968, iar în volum, în 1974, cu Anotimpul corăbiilor. Publică mai cu seamă în revistele ieșene „Cronica” și „Convorbiri literare”, dar și în „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Scânteia tineretului”, uneori semnând cu pseudonimul Petru Bogdan. B. scrie o poezie a seninătății aproape netulburate, inițial articulată pe simbolurile convenționale
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
și „Convorbiri literare”, dar și în „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Scânteia tineretului”, uneori semnând cu pseudonimul Petru Bogdan. B. scrie o poezie a seninătății aproape netulburate, inițial articulată pe simbolurile convenționale ale poeziei patriotice: țara, „cariatide brazii”, plaiul, fluierul. În Anotimpul corăbiilor, încrederea în Partid („Orice zidesc cu tâmpla și împlinesc cu dorul / Întemeind în lucruri un anotimp ales / Numai prin tine-și află deplinul înțeles” - Partid) se alătură, într-o lirică hibridă, inegală, ecourilor blagiene abia disimulate („Stau și ascult
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
Bogdan. B. scrie o poezie a seninătății aproape netulburate, inițial articulată pe simbolurile convenționale ale poeziei patriotice: țara, „cariatide brazii”, plaiul, fluierul. În Anotimpul corăbiilor, încrederea în Partid („Orice zidesc cu tâmpla și împlinesc cu dorul / Întemeind în lucruri un anotimp ales / Numai prin tine-și află deplinul înțeles” - Partid) se alătură, într-o lirică hibridă, inegală, ecourilor blagiene abia disimulate („Stau și ascult roata sevei / Și semințele încă plesnind”). În alte volume, Nopțile de zburător (1977) sau Ce oră bate
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
în societatea românească a timpului: „Când istoria-n noi se sufocă/ e nevoie de aer curat”. Poeții sunt acum „singurii zei de serviciu” și „cu visele lumii datori”, „pentru cântecul lor vor da seamă/ ca și mierlele din poligon”. SCRIERI: Anotimpul corăbiilor, Iași, 1974; Făt-Frumos din grai, București, 1976; Nopțile de zburător, 1977; Călătorie cu dirijabilul, Iași, 1980; Ce oră bate în Univers?, București, 1983; O ploaie de aripi, Iași, 1985; Mierle în poligon, Iași, 1989. Repere bibliografice: Lurențiu Ulici, „Anotimpul
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
Anotimpul corăbiilor, Iași, 1974; Făt-Frumos din grai, București, 1976; Nopțile de zburător, 1977; Călătorie cu dirijabilul, Iași, 1980; Ce oră bate în Univers?, București, 1983; O ploaie de aripi, Iași, 1985; Mierle în poligon, Iași, 1989. Repere bibliografice: Lurențiu Ulici, „Anotimpul corăbiilor”, RL, 1974, 40; Al. Andriescu, „Anotimpul corăbiilor”, CRC, 1974, 45; Lit. rom. cont., I, 752-754; Liviu Leonte, „Ce oră bate în Univers?”, CRC, 1984, 6; Al. Călinescu, „O ploaie de aripi”, CRC, 1985, 23; Ioan Holban, „O ploaie de
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
București, 1976; Nopțile de zburător, 1977; Călătorie cu dirijabilul, Iași, 1980; Ce oră bate în Univers?, București, 1983; O ploaie de aripi, Iași, 1985; Mierle în poligon, Iași, 1989. Repere bibliografice: Lurențiu Ulici, „Anotimpul corăbiilor”, RL, 1974, 40; Al. Andriescu, „Anotimpul corăbiilor”, CRC, 1974, 45; Lit. rom. cont., I, 752-754; Liviu Leonte, „Ce oră bate în Univers?”, CRC, 1984, 6; Al. Călinescu, „O ploaie de aripi”, CRC, 1985, 23; Ioan Holban, „O ploaie de aripi”, RL, 1986, 34; Ioan Holban, Ochiul
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
de a ridica totul la măsura esteticului, un lirism concentrat, stăpânit în fraze articulate, cu oarecare nimb emblematic” (Eugen Simion). SCRIERI: Polemos, îngr. Gheorghe Istrate, pref. Eugen Simion, București, 1978. Repere bibliografice: Piru, Debuturi, 62-65; Grigurcu, Între critici, 354-359; Sângeorzan, Anotimpurile, 190-192; Dicț. scriit. rom., I, 163-164. D.Gr.
BALTAG-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285589_a_286918]
-
cerului fără hotar - / Și peste toate, ca o melodie, / Tulpinile se-nalță, se mlădie, / În nesfârșirea toamnei, diademe, / Culori arzând de iubire târzie - / O, dalii, tufănici și crizanteme.” Conștiința dureroasă a trecerii ireversibile a timpului, profunda tristețe ce însoțește schimbarea anotimpurilor structurează întreaga gamă de tonuri a poemelor, care cunosc o gradație ascendentă a sentimentului, de la emoția banală ce însoțește imaginea „copiilor care cresc” (Vântul) până la viziunea cu accente tragice, amintind de lirismul blagian, din Divagație nocturnă: „Se apropie de mine
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
care își pune amprenta pe caracterele personajelor și face ca întâmplările mărunte și aparent nesemnificative să fie învestite cu semnificații majore. Prozatorul alege eroi care își dezvăluie apartenența la un spațiu geografic și prin nume. Medicul Afilon Jurchescu, din romanul Anotimp al ninsorilor albastre (1975), este un astfel de personaj tipic. Povestea relației sale cu Ioana, o ciudată și dificilă femeie, dobândește o turnură lirică, deseori poetizantă. Proza lui B. se va orienta spre reflectarea prezentului sau trecutului spațiului autohton, prin
BANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
cu sine memoria și istoria unei întregi colectivități. B. îmbină tehnici ale noului roman cu o bună tradiție a prozei bănățene. Reportajele sale sunt impregnate de lirism și abordează subiecte locale. SCRIERI: Să arunci cu pietre în soare, București, 1974; Anotimp al ninsorilor albastre, București, 1975; Semințele dimineții, București, 1976; Ierni peste tei, București, 1978; Orele orașului Arad (în colaborare), București, 1978; Tangaj, București, 1980; Portocale pentru vinovați, București, 1982; Calendar pe o sută de ani, Timișoara, 1982; Moara de apă
BANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
face posibilă percepția corespondențelor între freamătul exterior și cel interior, dar și revelează singurătatea interioară și singurătatea în fața cosmosului: „De acolo n-am să mai vin / niciodată / decât întovărășită / de razele lunii / furișate-n odaie, / dusă de lanț / de-un anotimp / cu degetul pe buze...” SCRIERI: Jocul anilor, București, 1967; Poarta viselor, București, 1967; Îngerii lui Rafael, București, 1969; Dincolo de ceasuri, București, 1972; Ideea de înfrunzire, București, 1976; Lumea culorilor, București, 1976; Invulnerabil cursul lumii, București, 1977; Idoli de zăpadă, București
BARBULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
viselor, București, 1967; Îngerii lui Rafael, București, 1969; Dincolo de ceasuri, București, 1972; Ideea de înfrunzire, București, 1976; Lumea culorilor, București, 1976; Invulnerabil cursul lumii, București, 1977; Idoli de zăpadă, București, 1981; Surâsul copilăriei, București, 1981; Pledoarie împotriva morții, București, 1983; Anotimpuri cu uimire, București, 1985; Treptele verii, București, 1985; O aripă călătoare, București, 1988; Fumul albastru, București, 1990; Cântec de ademenit copilăria, București, 1991; Întâmplări din colțul cu jucării, București, 1994; Sărbătoarea focului, Pitești,1997; Doi căței cu papucei, Pitești, 1997
BARBULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
Ungheanu, Arhipelag, 370-375; Negoițescu, Engrame, 161-173; Regman, Explorări, 148-158; Baltag, Polemos, 119-122; Dobrescu, Foiletoane, I, 124-128, II, 223-226; Popescu, Cărți, 13-21; Grigurcu, Critici, 455-471; Martin, Paranteze, 149-151; Livescu, Scene, 219-222; Petru Poantă, Nicolae Balotă, „Mapamond literar”, ST, 1983, 6; Sângeorzan, Anotimpurile, 145-158; Gheorghiu, Reflexe, 145-148; Grigurcu, Între critici, 127-130; Titel, Cehov, 155-159; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 236; Lovinescu, Unde scurte, I, 398-399; Cristea, A scrie, 78-81; Grigurcu, Peisaj, I, 66-72; Adrian
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
Emil Vora, pledează pentru poezia modernă, amenințată, afirmă el, de atrofierea sensibilității. B., unul dintre poeții minori afirmați de colecția „Adonis”, și-a publicat majoritatea poeziilor în caietele colective ale acestei colecții și în două plachete: Cenușiu (1936) și Vraja anotimpurilor (1943). Obedientă față de modelele sale - G. Bacovia și Paul Verlaine, din care tradusese -, poezia lui B. are o unitate tematică la limita monotoniei. Natura „neurastenizată”, cerul de „cenușă”, asocierea frecventă toamnă-moarte, „paloarea ftiziei în frunze” compun un arsenal poetic previzibil
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
unui „timp bolnav”. Plânsul interior, mai mult enunțat decât trăit, tristețea („culoarea iubită îmi e cenușiul”) alunecă în stări evanescente. Mai rar, O noapte de vară citadină aduce acorduri de jazz și frenezia orașului cosmopolit. În poezia peisajului și a anotimpurilor se strecoară meditația trecerii timpului, dar, depășit de rigorile poeziei conceptuale, B. rămâne la un nivel îndeobște banal. SCRIERI: Cenușiu, București, 1936; Vraja anotimpurilor, București, 1943; Scurt comentariu critic la poezia lui Virgil Treboniu, București, 1945. Repere bibliografice: Virgil Treboniu
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
de vară citadină aduce acorduri de jazz și frenezia orașului cosmopolit. În poezia peisajului și a anotimpurilor se strecoară meditația trecerii timpului, dar, depășit de rigorile poeziei conceptuale, B. rămâne la un nivel îndeobște banal. SCRIERI: Cenușiu, București, 1936; Vraja anotimpurilor, București, 1943; Scurt comentariu critic la poezia lui Virgil Treboniu, București, 1945. Repere bibliografice: Virgil Treboniu, Poezia lui Paul Bărbulescu, RAZ, 1938, 46; Perpessicius, Opere, IX, 44; Manu, Reviste, 37, 156-157; [Paul Bărbulescu], ADLTR, B-66, V-55, V-56, V-
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
aromele, „susurul”, ca un „plămân”. Aspecte disonante în târgul-relicvariu, vegheat de soarele crepuscular, vara, exuberanța coacerii, „pârga” scapă mereu undeva în afară de cadru, în prim-planul poemelor invadează substituții solari, produsele ardelenilor - fânul, grâul sau vinul -, esențele, filtrul; regăsite în alt anotimp, al penumbrei, al ploilor dezolante, provinciale, cu unda abia perceptibilă de melancolie, ce spiritualizează decorul. Mai încăpător, dar eterogen, volumul postum, Anotimpuri (1980), îl dezvăluie pe poet mai puțin apăsat de canoane, mai expansiv și „vulnerabil”. Lirismul e difuz, evanescent
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
în prim-planul poemelor invadează substituții solari, produsele ardelenilor - fânul, grâul sau vinul -, esențele, filtrul; regăsite în alt anotimp, al penumbrei, al ploilor dezolante, provinciale, cu unda abia perceptibilă de melancolie, ce spiritualizează decorul. Mai încăpător, dar eterogen, volumul postum, Anotimpuri (1980), îl dezvăluie pe poet mai puțin apăsat de canoane, mai expansiv și „vulnerabil”. Lirismul e difuz, evanescent, versul lăsat să vibreze acum și pe coarde intime. Întrebările conduc meditația (moartea, vanitatea vieții și a creației) în texte cu turnură
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
să vibreze acum și pe coarde intime. Întrebările conduc meditația (moartea, vanitatea vieții și a creației) în texte cu turnură vag argheziană, alteori B., discret confesiv, secondându-i pe Otilia Cazimir sau pe Demostene Botez. SCRIERI: Pământ și soare, Iași, 1927; Anotimpuri, îngr. Gr. Bărgăuanu și I. Magnea-Potopin, București, 1980; Poezii, îngr. Gr. Bărgăuanu, pref. Const. Ciopraga, Iași, 1997. Repere bibliografice: Scrisori-Ibrăileanu, IV, 7, 93, 100, 214, 235, 275; Ralea, Scrieri, II, 449-451; Octav Botez, „Pământ și soare”, ALA, 1928, 373; N.
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
de Asociația Francezilor de Origine Română. Își ia doctoratul în litere la Sorbona, în 1978, cu lucrarea Lucian Blaga (1895-1961) poète et dramaturge. A colaborat, în țară, la „Bilete de papagal”, „Perspective”, „Izvoare de filosofie” și, în străinătate, la „Luceafărul”, „Anotimpuri”, „Caete de dor”, „Limite”, „Națiunea română”, „Sfinții Arhangheli”, „Biserica ortodoxă română din Paris” (Franța), „Revista scriitorilor români” (Germania), „România” (SUA) ș.a. Autor a numeroase eseuri, cronici și articole răspândite în presa exilului, B. se impune ca o voce distinctă a
BARBULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285635_a_286964]
-
de lingvistică, stilistică, recenzii, eseuri și articole de critică literară la „România literară”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Studii și cercetări de lingvistică”, „Caietele «Mihai Eminescu»”, „Buletinul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din România”, „Revista nouă” (Ploiești), „Al cincilea anotimp” (Oradea). Editorial, debutează cu o antologie comentată: M. Eminescu, Poezia de inspirație folclorică (1982). B. practică un tip de cercetare situat la interferența dintre stilistica lingvistică, stilistica literară și critica și istoria literară, terenul său de aplicație predilect fiind opera
BADEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285533_a_286862]
-
1989; Jocuri încrucișate, Târgu Mureș, 1990; Nostalgii interzise, Târgu Mureș, 1991; Între lumi. Convorbiri cu N. Steinhardt, Târgu Mureș, 1994; America, partea nevăzută a lunii, Târgu Mureș, 1994; Casa cu idoli, Târgu Mureș, 1996; A doua Americă, Târgu Mureș, 1996; Anotimpul probabil, Târgu Mureș, 1997; Curs și recurs, Târgu Mureș, 1997; Și așa mai departe, Târgu Mureș, 1997; Între oglinzi, Târgu Mureș, 1998; Lumină lină, Târgu Mureș, 1999; Babel după Babel, Târgu Mureș, 2000; Manualul de ceară, Târgu Mureș, 2001; Aproape
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]