6,258 matches
-
muzee virtuale, autori BOWEN JONATHAN, BENNETT JIM, JOHNSON JAMES, în Publics et Musées, No. 13, secțiunea Public, Nouvelles Technologies, Musées, Presses Universitaires de Lyon, pp. 109-122. 51. BAUDRILLARD JEAN, La société de consommation, Denoël, Paris, 1999. 52. MOULIN RAYMONDE, L'artiste, l'institution et le marché, Flammarion, Paris, 1997, p. 76. 53. Ibidem, pp. 68 -70. 53. Ibidem, p. 76, 336. 54. Ibidem, p. 69. 55. Ibidem, p. 75. 56. SELBACH GÉRARD, Les musées d'art américains: une industrie culturelle, op. cit
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
éntre le visiteur et l'object de musée", Les actes du VIIe congres annuel, Canadian Association for the Study of Adult Education, University of Calgary, 1988 MOULIN, RAYMONDE (coordonator), Sociologie de l'art, L'Harmattan, Paris, 1999 MOULIN, RAYMONDE, L' artiste, l'institution et le marché, Flammarion, Paris, 1997 MUNTEAN, ANCA, Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timișoara, 1994 MUREȘAN, P., Culoarea în viața noastră, Ed. Ceres, București, 1987 NECULA, MARCEL, Rezultatele anchetei psihosociologice desfășurate la Muzeul Tehnicii Populare în CIBINIUM, Sibiu
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de femme" [Chartier, p.133]. Consemnarea are legătură cu subiectul nostru și ne pare de o mare pertinenta. Acestei sarcini i-ar putea răspunde tipul de scriitura artistică, practicată de frații Goncourt în Jurnalul lor. Această scriitura rafinată, "réalisme impressioniste, artiste et sensoriel des Goncourt" [Hamon, Viboud, p.12], primește definiția lui Edmond Goncourt în prefață la Leș frères Zemgano (1879) că "realism de eleganță" și completează estetică uratului dezvoltată de naturalism. În comparație cu personajul singular, bizar și excentric al romanticilor, realismul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
page d'amour, p. 264]. Asumându-și rolul de regizor, ea da indicații 183 de interpretare, având obiecții în acest sens. În românul Nana, conceptul viața că teatru se resimte mai pregnant prin faptul ca protagonistă este actrița. Că o artistă consacrată, ea continuă să joace și în afara teatrului marea comedie a dragostei, pe alte două scene. În apartamentul ei, doar două camere sunt terminate (acelea unde se desfasoara comedia dormitorul și camera de baie). Celelalte servesc drept culise, acolo așteaptă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
le champ esthétique et des réinterprétations dans l'univers romanesque. De la perspective phénoménologique, la parisienne est un événement, parce qu'elle transcende le stéréotype de la femme traditionnelle comme modèle novateur de sens, de pensée, et d'action. La parisienne est artiste dans tout ce qui l'entoure, ce personnage s'essentialise comme mytopo(i)étique de l'apparence, qui trouve să manifestation dans la po(i)étique du masque, la po(i)étique de la scène, la po(i)étique du verbal
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
monstre d'astuce et de perversité le plus complet que j'aie jamais vu, elle est certes le phénomène d'innocence le plus merveilleux qu'on puisse trouver. (...) ou bien fille de quelque homme de haute race, de quelque grande artiste ou de quelque grande seigneur, de quelque prince ou de quelque roi tombé, un soir, dans le lit de la mère, on ne peut comprendre ce qu'elle est ni ce qu'elle pense" [Maupassant, Yvette, în La parure, p.577
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
monstre d'astuce et de perversité le plus complet que j'aie jamais vu, elle est certes le phénomène d'innocence le plus merveilleux qu'on puisse trouver. (...) ou bien fille de quelque homme de haute race, de quelque grand artiste ou de quelque grand seigneur, de quelque prince ou de quelque roi tombé, un soir, dans le lit de la mère, on ne peut comprendre ce qu'elle est ni ce qu'elle pense" [Maupassant, Yvette, în La parure, p.577
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
se rengorgea, en soufflant, en lançant leș poings en avânt, avec une mimique și drôle, si vraie dans la charge, que tout le monde se pama" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.85, 87]. 187 În Le Paradoxe de l'artiste, Diderot susține că talentul actorului nu constă în a simți, ci în a reda cu deosebită grijă toate semnele exterioare ale simțământului. "Ce n'était pas une de ces sentimentales à la Bovary qui reviennent du spectacle avec des phrases
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
le coeur poétique et était belle à ravir" [Maupassant, Le găteau, în La parure et autres contes parisiens, p.235]. Clorinde se îndeletnicise cu sculptură: "une statue que Clorinde avait ébauchée, mordue un beau jour du caprice d'être une artiste" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.84]. Sidonie Risler, fiica a timpului operetei, este mai mult interesată de acest gen: "Leș refrains d'Offenbach ou d'Hervé, piqués de notes imprévues, où l'on s'aide du geste, d'un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
femme en grand deuil, sortant alors qu'il entrait, et dont la rencontre sous une porte l'éblouit d'une jolie vision de grace et d'élégance. Îl dit aussitôt, ému de cette apparition qui avait séduit son œil d'artiste: Ah! en voilà une dont je ferais volontiers le portrait" [Maupassant, Fort comme la mort, p.44]. Scenă descrisă amintește foarte mult sonetul A une passante de Baudelaire adus anterior în discuție, mai ales că femeia este îmbrăcată în negru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a artistului, a scenaristului, a regizorului, despre care se spune că sînt foarte sensibili și au un fel deosebit de a percepe lucrurile. La ce sînt chiar așa de sensibili și de receptivi ? La faptul că trebuie să prezinți neapărat o artistă dezbrăcată - să mă scuze tovarășele -, la asta sînt receptivi ? La faptul că trebuie să prezinți niște dansuri obscene sau o muzică decadentă ? La faptul că trebuie imitat dezgustător ceea ce se face în filmul și în arta occidentală ? Pentru că în multe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
37 Henri Bergson, "Le rire", în Oeuvres, 1970, p. 459: "Entre la nature et nous, que dis-je? entre nous et notre propre conscience, un voile s'interpose, voile épais pour le commun des hommes, voile léger, presque transparent, pour l'artiste et le poète". 38 Ion Barbu, "Paul B. Marian: De vorbă cu Ion Barbu", în Versuri și proza, p. 142. 39 Ion Barbu, "Joc secund", în Versuri și proza, 1984, p. 27. 40 De remarcat corectitudinea formulării prin folosirea dativului
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
and music [s.n.]". 71 Idem, p. 538: "Qui n'est qu'une vue immobile et fragmentaire prise sur elle [le monde], et qui se place toujours naturellement en dehors du temps". 72Idem, p. 698: "Leș lignes originales dessinées par l'artiste ne șont- elles pas déjà, elles-mêmes, la fixation et comme la congélation d'un mouvement? [s.n.]". 73 Gilles Deleuze, Le bergsonisme, p. 72. 74 Ion Barbu, "Jean Moréas (Jean Pupadiamantopulos)", (Conferință, 1947), în Versuri și proza, 1984, p. 206. 75
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
el trebui să fi crezut că nu făcea decât să confere statut științific celor dintâi. 63 Claude Richard, Edgar Allan Poe, journaliste et critique, 1978, p. 477. 64 Henri Bergson, "Le rire", în Oeuvres, 1970, p. 465: "Ce que l'artiste a vu, nous ne le reverrons pas, sans doute, du moins pas tout à fait de même; mais s'il l'a vu pour tout de bon, l'effort qu'il a fait pour écarter le voile s'impose à
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
p. 500: Și donc, dans tous leș domaines, le triomphe de la vie est la création, ne devons-nous pas supposer que la vie humaine a sa raison d'être dans une création qui peut, à la différence de celle de l'artiste et du savant, se poursuivre à tout moment chez tous leș hommes: la création de soi par soi [s.n.], l'agrandissement de la personnalité par un effort qui tire beaucoup de peu, quelque chose de rien, et ajoute sans cesse à
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
leș choses et nous, extérieurement aux choses, extérieurement aussi à nous-mêmes". 43 Idem, p. 461: "Și ce détachement était complet, si l'âme n'adhérait plus à l'action par aucune de șes perceptions, elle serait l'âme d'un artiste comme le monde n'en a point vu encore. Elle excellerait dans tous leș arts à la fois, ou plutôt elle leș fondrait tous en un seul. Elle apercevrait toutes choses dans leur pureté originelle, aussi bien leș formes, leș
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cum Valéry, care proclama autonomia poemei față de celelalte genuri literare, desfășoară în versuri oblonul material al unei retorice abia răscumpărata de aurul din care e turnata". 64 Paul Valéry, "Discours sur l'esthétique", în Oeuvres, I, 1968, p. 1309: "L'artiste vit dans l'intimité de son arbitraire et dans l'attente de șa nécessité. Îl demande celle-ci à tous leș instants ; îl l'obtient des circonstances leș plus imprévues, leș plus insignifiantes, et îl n'y a aucune proportion, aucune
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
era ortacă bună:/ știa să râză și trăsnăi să spună”266. Femeia în rol de povestitor, de egal al barbatului, devine aici tot un semn al emanciparii: ia cuvântul și are inițiativă 267, devine intrigantă, uneltește, este o vrăjitoare, o artistă, cu o energie creatoare debordantă, spirituală și egocentrică, așa cum sunt de altfel toți artiștii.268 Naratorul lasă sub semnul tăcerii, al ambiguității deplinele cunoștințe, mai ales în domeniul iubirii, pe care se pare că femeia le deținea: „Poate știa și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
categorie a curtezanelor era adesea învăluită într-o aură romantică, bucurându-se de aceleași favoruri ca și doamnele din casa regală. Noțiunea de curtezană se asociază cel mai bine cu prima categorie. Cortigiana onesta era o femeie bine educată, adesea artistă sau actriță. Ele erau selectate pe baza abilităților sociale și conversaționale, a inteligenței, a bunului simț și nu în ultimul rând a atributelor fizice. Adeseori spiritul lor ascuțit și personalitatea le diferenția de femeile obișnuite. Erau considerate prostituate deoarece sexul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
juillet 1904, qui critiquait la mode de faire appel à des artistes étrangers, pas nécessairement renommés, pour des travaux d'importance publique. L'auteur évoquait la décision de la Mairie de la capitale de faire commander un buste du roi à l'artiste italien Romanelli, assez modeste, dans son opinion. Îl comparait leș œuvres de ces étrangers, importés en Roumanie, et " qui se moquent de nous ", aux " fameux diplômes de Bruxelles qui portaient l'inscription bon pour l'Orient "... Ce livre se propose
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Gr. Arghiropol (1853- 1917), cu studii juridice la Paris, care a ajuns comisar de poliție la Brăila și prefect de Brăila, Dorohoi și Olt. A fost colaborator al publicațiilor "Journal de Bucarest", "La Roumanie", "Courrier de Roumanie" (București), "L'Europe Artiste", "La Revue Mondaine Illustrée" (Paris). Lucian Predescu, Op. cît., p. 47. Vezi și Lucian Nastasă, Op. cît., p. 303. 45 Calcul făcut după Léon Vanderkindere, Op. cît., pp. XCIX-CI. 46 Ioan Gavrilă, Leonardescu, Constantin, în "Dicționarul personalităților doljene", p. 123
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
acest sens și activitatea de punere în practică a „metodelor monografice” de cercetare sociologică inițiată de prof. Dimitrie Gusti la Dodești-Tutova și în satele din jur de echipa studențească condusă aici de Victor Ion Popa și soția sa Maria Mohor, artistă, în perioada 19351939, în volumul „Ghenuță Coman - o viață dedicată arheologiei” - realizat la Editura „Cutia Pandorei”, Vaslui, apărut cu sprijinul Muzeului județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Cheia Cheia, ziar de opinie, civilizație și cultură a fost tipărit la Bârlad cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
loc la Bârlad o șezătoare literară a Scriitorilor români în cadrul căreia „concitadinul nostru, domnul George Tutoveanu, a prezentat publicului participanții, și au citit pe rând domnii G. Galaction, C. Mironescu, N. Beldiceanu, I. Rotică, G. Topârceanu și domnișoara Ana Cârjă, artistă a Teatrului Național din Iași.” De la 24 aprilie 1915, ziarul s‐a folosit de Tipografia Toricel C. Slobozeanu. Ziarul a apărut cu întreruperi de activitate. Numărul 1, anul II de apariție, poartă data de 1 iunie 1916 și lămurirea: „reapare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
humaine, Flammarion, Paris, 1935. Dide, M.; Guiraud, P., Psychiatrie du médecin praticien, Masson, Paris, 1929. Dilthey, W., Introduction à l’étude des sciences humaines, PUF, Paris, 1942. Dimolescu, A., Psihozele emoționale, Ed. Cultura, București, 1936. Dracoulidés, N.N., Psychanalyse de l’artiste et de son oeuvre, Ed. Mont-Blanc, Geneve, 1952. Dupré, E., Pathologie de l’imagination et de l’émotivité., Payot, Paris, 1925. Durkheim, E., Le suicide, Alcan, Paris, 1930. Ellenberger, H.F., „Ethno-psychiatrie” în EMC, Socio-psychiatrie, vol.III, Masson, Paris, 1965. Enăchescu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Sterian, R, 1983, 1; Ion Cristofor, Schiță pentru un portret liric: Margareta Sterian, ST, 1983, 10; Simion, Scriitori, III, 88-94; Eugen Simion, „Ecran”, RL, 1985, 24; Margareta Sterian, introd. Marin Sorescu, București, 1985; Radu, Pagini, 65-66; Ov. S. Crohmălniceanu, O artistă distinsă, RL, 1989, 12; Virgil Mocanu, Margareta Sterian, București, 1990; Eugen Simion, Margareta Sterian, L, 1992, 41; Ierunca, Semnul, 155-159; Milea, Sub semnul, 28-30; Dicț. scriit. rom., IV, 381-383; Margareta Sterian, îngr. și introd. Mariana Vida, București, 2002. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]