8,235 matches
-
din existența rațională. Ele sunt în noi după chipul lui Dumnezeu. Existența rațională, creată în timp și durând în veșnicie, zice Maxim Mărturisitorul(Maxim Mărturisitorul: Centuria III, 25) e după chipul lui Dumnezeu; virtutea și înțelepciunea ei se dobândesc prin asemănarea cu bunătatea și înțelepciunea divină Arta existând în inteligența genială și considerată numai ca dar natural e, prin urmare, după chipul lui Dumnezeu. Același lucru îl spune și Toma de Aquino în următoarea propoziție: „Precum intelectul divin e principiul naturii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Kunzle: Ethik und Aesthetik, p.78). Problema morală în artă nu privește, așadar, pe artistul din om, ci pe omul din artist. Darul natural al artei fiind după chipul lui Dumnezeu, atârnă de om ca să creeze sau nu și după asemănarea cu Dumnezeu. Dar această chestiune o vom discuta când vom vorbi despre moralitatea artei. Aici am voit numai să scoatem în evidență particularitatea specifică artei, care-și are legile ei proprii, deosebite de legile moralei. Și ținem să accentuăm că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
normală e datoare să se apere împotriva imundei invazii pornografice, problema moralității în artă se reduce la izvorul ei adevărat, la sufletul autorului. Opera este expresia personalității lui. Ea e după chipul lui Dumnezeu prin puterea creatoare, dar e după asemănarea omului prin atmosfera etică, pe care o respiră. Dintr-un singur nud pictat cunoști timbrul etic, dacă e cast sau pervers, al zugravului. Toată alunecarea modernă în trivialitate, în lubricitate și în pornografie se datorește lipsei de orientare spirituală, din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
servește o serie de citate, ce dovedesc că analogia dintre cele două feluri de inspirație a chemat mai întâi atenția unor savanți teologi apuseni. Astfel, în tratatul său de mistică, englezul A.B. Sharp scria în 1910: „Există fără îndoială asemănări izbitoare între fulgerele de inspirație, prin care se revelează și se definește geniul și între intuiția misterioasă a prezenței divine acordată misticilor”. Tot astfel teologul francez Leonce de Grandmaison, în 1913, rânduia experiența poetică „printre acele stări naturale, profane, în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care Bremond își justifică metoda mistică aplicată la poesie? Această punte o constituie aceleași note comune, pe care le-au găsit deopotrivă în psihologia mistică și în cea artistică autori profani ca Henri Delacroix și James H. Leuba. Dar această asemănare sau aceste note comune, observă cu prudență Bremond, nu privesc decât „resorturile sau mecanismul complicat, al vieții psihologice. Fie că e pus în mișcare de o putere naturală, fie de una supranaturală, mecanismul sufletului nostru e același și reacționează la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
umanității s-au lărgit astfel” sub înrâurirea ei. Recunoașterea aceasta vine, încă o dată, din partea unui filosof anticreștin. N-are nici o însemnătate faptul că el recomandă Biblia ca izvor de înnoire a artei, gândindu-se numai la forța ei literară fără asemănare. Căci în realitate, cine aprofundează Cartea Sfântă nu rămâne numai la frumusețea literară, ci e pătruns de duhul dumnezeiesc ce pulsează în paginile ei. Ateii filobiblici, cum e Guyau, sunt, fără să vrea, propagandiști ai spiritului creștin. Pe plan politic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
extreme, nu cunoaște nuanțe. Odată rostită o negație, după ea vine valul unei negații și mai puternice; odată rostită o afirmație, ea trage după sine o alta mai înflăcărată. El scrie apodictic și n-are nevoie de demonstrații întemeiate. O asemănare devine adesea o identitate, precum o deosebire nu rareori se cască într-o prăpastie antinomică. Temperamentul rasei apare la el exagerat de elementul arbitrar al individualității proprii. Considerațiile sale despre genialitate și sfințenie trebuiau să culmineze neapărat într-o afirmație
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumea e într-adevăr devastată de răul păcatului și renunțarea la lume e renunțarea la păcat; lupta împotriva lumii e lupta împotriva păcatului Dar e luptă, e război, purtat cu o încordare de voință și cu o energie morală fară asemănare Ascetul e de cele mai multe ori un păcătos convertit prin credință la virtute. A fost întâi din lume, a participat din plin la mizeria și la decăderea ei morală, pe care după aceea o neagă, fiindcă îi cunoaște amărăciunea băută până la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
viața lui noroioasă cu totul altceva. Ca oameni, aceste genii sunt martirii propriei lor păcătoșenii. Viața lui Dostoievski însuși e un infern de patimi și toată superioara conștiință ortodoxă. în contrast profund cu biografia lui, e întrupată în opera fără de asemănare pe care ne-a lăsat-o. Dar nici lui Baudelaire, nici lui Verlaine și nici lui Dostoievski nu le-a trecut vreodată prin minte că ar putea sta pe picior de egalitate cu sfinții, fiindcă, în omeneasca lor păcătoșenie, aveau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
arătând că una e experiența estetică și cu totul altceva experiența religioasă, ca să le putem contopi în egalitate de valoare. Acum ne interesează eroarea semnalată. După concepția ortodoxă, omul desăvârșit, modelat teandric, omul capodoperă a sfințeniei, e după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Omul numai după chipul lui Dumnezeu nu e desăvârșit moralmente. Adam a fost creat după chipul lui Dumnezeu cu perspectiva de a fi desăvârșit după asemănare. Această desăvârșire atârna de libertatea ontologică a persoanei sale. Dacă Adam ar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
omul desăvârșit, modelat teandric, omul capodoperă a sfințeniei, e după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Omul numai după chipul lui Dumnezeu nu e desăvârșit moralmente. Adam a fost creat după chipul lui Dumnezeu cu perspectiva de a fi desăvârșit după asemănare. Această desăvârșire atârna de libertatea ontologică a persoanei sale. Dacă Adam ar fi rămas în armonia paradisiacă a harului dumnezeiesc, conlucrând cu el din liberă voință la împlinirea poruncilor ce i s-au dat, desăvârșirea lui morală ar fi fost
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sale. Dacă Adam ar fi rămas în armonia paradisiacă a harului dumnezeiesc, conlucrând cu el din liberă voință la împlinirea poruncilor ce i s-au dat, desăvârșirea lui morală ar fi fost o realitate, iar păcatul inexistent. A lucra după asemănare, adică în liberă colaborare a voinței cu harul supranatural înseamnă a lucra „după fire”. Adam a lucrat însă „împotriva firii”: păcatul și moartea. Păcatul a întunecat și chipul lui Dumnezeu din om, adică spiritul. Spiritul înnegurat de păcat nu mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
solirile tale”. Geniul creștin, prin urmare, rămânând același dar natural, al fanteziei plăsmuitoare, ceea ce se precizează în plus, peste cel profan, e directiva spirituală și sublimul obiect identificat al viziunii. Această directivă spirituală și această identificare certă a obiectului aparțin asemănării harice, dar forța genială de creație rămâne tot după chipul lui Dumnezeu. Ascetul însă nu e sfânt numai după chipul lui Dumnezeu, ci după chipul și asemănarea lui, adică prin lucrarea harului, care își asimilează natura purificată și o îndumnezeiește
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
identificat al viziunii. Această directivă spirituală și această identificare certă a obiectului aparțin asemănării harice, dar forța genială de creație rămâne tot după chipul lui Dumnezeu. Ascetul însă nu e sfânt numai după chipul lui Dumnezeu, ci după chipul și asemănarea lui, adică prin lucrarea harului, care își asimilează natura purificată și o îndumnezeiește cu adevărat. PROBLEMA STILULUI Problema stilului a venit în discuția noastră când am vorbit de raporturile generale dintre religie și cultură și anume când neam ocupat de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Copilărie și sfințenie, face parte integrantă din doctrina creștină a perfecțiunii, iar pedagogia cea nouă, precum vom vedea, o confirmă întru totul. Astfel, din domeniile deosebite ale artei și ale religiei, valorile supreme care sunt genialitatea și sfințenia converg în asemănarea cu copilăria ca într-un punct de sprijin imanent, precum finalitatea lor se adună în aspirația către transcendent. Genialitatea e o valoare naturală, sfințenia e o valoare supranaturală; și totuși, amândouă sunt considerate ca îngânându-se în mugurul feciorelnic al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
creștină pentru a nu corupe această taină, pentru a o păstra și a o spori. Tragedia copilăriei însă, ca și tragedia raiului pământesc, stă în orgoliul nostru de a-i crește nu după natura lor primordială, ci după chipul și asemănarea noastră, desfigurate de păcat. Dacă, fără să uităm virtualitățile negative ce zac în ființa omenească, pruncul e măsura sfințeniei, și dacă noi, adulții, prin experierița propriei noastre conștiințe, avem sentimentul decăderii personale din puritatea copilăriei, ce urmează de aici decât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e rezultatul unei îndelungi și pătrunzătoare observații și e ilustrată cu exemple categorice. Represiunea exercitată de adult, care crede că astfel face educație, provoacă multiplele deviații în sufletul copilului și îl desfigurează cu timpul, adică îl reduce la chipul și asemănarea educatorului. Dimpotrivă, descoperirea naturii adânci și adevărate a copilului, natură ce se vădește în tendințele lui native, nestăvilite în spontaneitatea lor, e calea regenerării lumii, e calea omului nou, renăscut în duhul „sfintei pruncii”. Rezumând, vom observa că aceste glasuri
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și îi aprobă cu entuziasm Berdiaev (Nikolai Berdiaev: Der Sinn der Schaeffens cap. despre „Creativism și sex”) văd în Adam cel edenic figura îngerească a desăvârșitului androgin. Androginitatea, susțin acești reprezentanți ai unei metafizici extrem de nebuloase, e adevăratul chip și asemănare a lui Dumnezeu în om. Asemenea interpretări pornesc desigur, între altele, de la experiența comună a profundei noastre imperfecțiuni, ce se manifestă cu deosebire în dragostea erotică. Voluptatea oarbă a instinctului erotic, un instinct atât de van, cum îl numește Eminescu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
morală ca în paradisul nostru, ci de o perfecțiune a binelui și răului date în natura muritoare, căci toate patimile și toate virtuțile se regăsesc aici, ridicate la proporții olimpice. Raiul creștin e perfecțiunea teomorfică, adică a omului înveșnicit prin asemănarea cu Dumnezeu; Olimpul e perfecțiunea antropomorfică, adică natura păcătoasă intensificată până la potente ideale. Și acolo și aici se poate vorbi de un proces de transfigurare. Dar în creștinism e transfigurarea naturii purificate sub puterea harului dumnezeiesc, pe când în păgânism e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acestea, cea mai importantă este credibilitatea, prin aceasta înțelegându-se câtă încredere inspiră cel care propune o idee, o atitudine (ex.: cât de pertinente sunt informațiile, cât de adevărate, în ce măsură le transmite fără a le denatura). De asemenea, atractivitatea și asemănarea emițătorului cu persoanele care primesc mesajul pot spori influența persuasiunii, prin atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
sunt informațiile, cât de adevărate, în ce măsură le transmite fără a le denatura). De asemenea, atractivitatea și asemănarea emițătorului cu persoanele care primesc mesajul pot spori influența persuasiunii, prin atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât efectul persuasiv să fie atât de puternic încât să producă o schimbare atitudinală asupra
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
le dați iertăciune, că Dumenezeu, luni a făcut cerul, pământul și Raiul, marți l-a împodobit cu tot ceea ce este pe dânsul, miercuri a zidit pe strămoșul nostru Adam cu oase din piatră, cu sânge din mare după chipul și asemănarea Sfintei Sale; Dumnezeu a văzut că nu este bine să steie omul singur pe Pământ și l-a adormit pe strămoșul nostru Adam, i-a luat o coastă din stânga sa și a zidit-o pe strămoașa noastră Eva. Când Adam
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ce apare în cavitățile supraglotice aparțin lui Helmholtz (1852) și Herman (1868). Mai târziu, Husson și Pimonov (1956) încearcă să stabilească unele corelații între teoriile fizicei și pavilionul faringo-bucal și să determine mecanismele complexe de producere a vocei. Autorii demonstrează asemănarea conductului faringo-bucal cu un pavilion de exteriorizare a sunetelor din fizica acustică (fig.1). Acest pavilion are posibilitate să-și modifice forma în funcție de sunetul emis. Modificările de configurație schimbă furnitura laringiană conform teoriei pavilioanelor, a lui Yves Rocard în cavitatea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai degrabă un ansamblu de strategii construite pe modele euristice ale tuturor achizițiilor perioadei submotrice (170; p.2). Aceasta va explica apariția simultană (cu diferențe individuale) a primelor comportamente verbale din limba pe care copilul o aude în jurul său, precum și asemănarea structurală între primele enunțuri observate în numeroase limbi. Se pare ușor de înțeles că limbajul nu poate începe direct pornind de la momentul în care copilul a achiziționat o idee a reprezentării în general și că această capacitate de reprezentare trebuie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o idee a reprezentării în general și că această capacitate de reprezentare trebuie să aștepte momentul în care dă obiectelor o existență obiectivă. De asemenea, copilul trebuie să-și dea seama că sunetele pe care le aude nu au nici o asemănare cu ceea ce acestea reprezintă, că limbajul nu este o listă de corespondențe între evenimente și combinațiile de sunete; după Miller „cuvintele fiind semne care înlocuiesc adecvat ideile sau obiectele pe care le reprezintă” (112; p.9-10). Pare evident că, învățarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]