8,717 matches
-
copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând în posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu [Oprișan, IV] reiau schema epică a basmelor prezentate mai înainte. Interesante sunt textele ce însoțesc basmele, dialogul ce se stabilește între culegător și povestitor, prin care se subliniază faptul că, "nimic nu se-ntâmplă făr de ursitori și de Dumnezeu". În același timp încadrăm și basmul Împăratul Constantin [Niculiță-Voronca, II]. Un împărat șchiop își trimite "ministrul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a basmelor prezentate mai înainte. Interesante sunt textele ce însoțesc basmele, dialogul ce se stabilește între culegător și povestitor, prin care se subliniază faptul că, "nimic nu se-ntâmplă făr de ursitori și de Dumnezeu". În același timp încadrăm și basmul Împăratul Constantin [Niculiță-Voronca, II]. Un împărat șchiop își trimite "ministrul" (Spiridon) să cerceteze lumea timp de șapte ani și apoi să se întoarcă și să-i raporteze tot. Ministrul rămâne peste noapte în casa pădurarului Ivan; dar adoarme în trăsură
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mărgă mvățătoriu acas s-o-mvețe câte-on ceaz două-n zi." Când fata împlinește 17 ani, se duce la o petrecere în vecini, unde o pețește feciorul unui zmeu; "fata moare." [Bârlea, I]. Tot despre încălcarea unei interdicții este vorba și în basmul Frumoasa din Pădurea adormită [Charles Perrault]. La botezul prințesei, părinții fetei au uitat să invite o zână bătrână, care-i prezice prințesei că-și va înțepa mâna într-un fus și va muri. Blestemul a fost îndulcit de o zână
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
plănuit de Spin Lung împreună cu mama sa iese la iveală. În toate aceste narațiuni, ursitoarele (dar și îngerii) capătă identitatea unor voci ale destinului, pentru că ele prezic ceea ce destinul a fixat pentru un anume individ. b. Ursitorul - creator de destin Basmul Ursătoru prezintă o situație deosebită. Ursitorile, a treia noapte, se duc la Ursător pentru a afla cum să ursească nou-născutul. Răspunsul dat ("Viața lui va fi cum sânt eu în seara asta" [Oprișan, IV]) atestă faptul că Ursătorul este acela
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cum sânt eu în seara asta" [Oprișan, IV]) atestă faptul că Ursătorul este acela care coordonează acțiunea de ursire. Rolul ursitoarelor rămâne acela de a reprezenta adevărate voci ale destinului. "Față de el, Dumnezeul creștin - care îl îndrumă pe personajul din basm plecat să afle de ce nu are noroc - se află în ipostaza unui simplu figurant, care nu poate hotărî nimic. În schimb, Ursătoriu - perpetuare evidentă a unei divinități centrale arhaice - e anunțat continuu de Ursitoare despre noii născuți spre a dispune
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care nu poate hotărî nimic. În schimb, Ursătoriu - perpetuare evidentă a unei divinități centrale arhaice - e anunțat continuu de Ursitoare despre noii născuți spre a dispune asupra destinului lor. Doar el îi poate schimba soarta omului nemulțumit." Intr-un alt basm [Puterea destinului] [Oprișan, IV], Dumnezeu creștin preia funcțiile Ursătoriului, iar îngerii pe cele ale ursitoarelor, marcând asimilarea zonală a divinităților străvechi de către noua religie. Tudor Pamfile scrie în Mitologie românească: "O singură dată, pe lângă ursitoarele femei, întâlnim și ursitorii bărbați
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
om pentru modificarea destinului: mai întâi, identificăm tentative de îmbunare a destinului prin practica "masa ursitoarelor", după care înregistrăm zbateri nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat (întrucât destinul capătă un sens pozitiv, favorabil). Dincolo de ursitoarele din basme fantastice, basme nuvelistice și legende, există și povestirile cu ursitoare în care sunt redate practici magice de îmbunare a ursitoarelor. La întrebarea [ Când năștea o femeie, ce obiceiuri erau înainte?], informatoarea răspunde astfel: "[...] uite ierea obicei te țâneai de pat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
modificarea destinului: mai întâi, identificăm tentative de îmbunare a destinului prin practica "masa ursitoarelor", după care înregistrăm zbateri nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat (întrucât destinul capătă un sens pozitiv, favorabil). Dincolo de ursitoarele din basme fantastice, basme nuvelistice și legende, există și povestirile cu ursitoare în care sunt redate practici magice de îmbunare a ursitoarelor. La întrebarea [ Când năștea o femeie, ce obiceiuri erau înainte?], informatoarea răspunde astfel: "[...] uite ierea obicei te țâneai de pat sau te
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
bun. Practica rituală "masa ursitoarelor" se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor transfera copilului calitățile: sănătate, frumusețe, noroc. Iată că norocul este doar o părticică din "scrisa" sau "data" copilului, lucru care apare mai clar în basme, unde norocul și mintea sunt puse în cumpănă dreaptă. "Prin țara Hațegului, moașa, singura care poate apăra pe copil de toate lohoanele și boglodatele (dihăniile spurcate), aude cum ursesc ursonile în cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
destinul este determinat și de ziua în care se naște omul, un proverb explică prin ea diferențele dintre oameni: Nu toți sunt făcuți într-o zi"(Zanne, 5213). Mai multe narațiuni concentrează ideea predestinării la înec a protagonistului. Într-un basm, un copil este sortit să se-nece în fântâna din curte când va împlini 16 ani. Părinții astupă fântâna, dar copilul este găsit mort într-o gaură de șoarece ce ducea la puț, sau se îneacă pe pânza cu care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și în ziua nunții celui născut a dat porunca sa să astupe toate fântânile pentru a scăpa de cele prezise. Cu toată paza, cel menit s-a înecat în teica de apă pentru păsări." Un caz special este relatat în basmul [Bunica nu vrea să-și salveze nepoata de la moarte] [Oprișan, IV], când Dumnezeu și cu Sf. Petru participă la o nuntă, iar "mamaia, mă-sa lu tatăl fetii", refuză să dăruiască douăzeci și cinci de ani nepoatei ei, cea care a fost
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
între motivul cărții ca motiv al cunoașterii încă din pântecele mamei. Cartea îi acordă celui nenăscut un ascendent asupra lumii dinăuntru și dinafară. Este vorba de o inițiere, conținutul cărții este devorat, absorbit în sânge, încă din trupul mamei. În basmul Voinicul cel cu cartea în mână născut [Ispirescu], a treia seară după nașterea copilului, ursitoarele îi spun: cea mare - că are să ajungă bogat; cea mijlocie - că are să-l răpească duhurile rele; iar ultima, că are să ajungă împărat. Și spusa celei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
face din stadiul prenatal în stadiul natal, iar lumenul (pragul) trecut prin legănare se află între aceste două domenii. Este posibilă intervenția elementului în narațiune prin menționarea lui nu ca funcție structurală sau semantică, ci ca preluare întâmplătoare pentru contextul basmului a unor elemente de credință, de sugestii, de practică. Se crede că fiecare capătă, la naștere, pe lângă "îngerul ursitor" , și "un duh necurat", un diavol, care se află în luptă cu îngerul; după cum biruiește unul sau altul, omul face fapte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ochi albaștri, barbă și mustăți roșii"), care a învățat carte singur și care purta tot timpul procese, fără avocați. S-a însurat cu "o armancă, dar n-a făcut copii". Narațiunea aceasta amintește de povestea Sfântul Gheorghe al preafericitei Anglii [Basme și povești populare englezești], când o vrăjitoare, care se-ndeletnicea cu răpirea și uciderea pruncilor abia născuți, a încercat să-l omoare și pe fiul prințului din Coventry. Profitând de moartea mamei în durerile facerii și de lipsa tatălui, prin
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în acest caz este mai mare, iar povestitorul popular, dintr-un instinct de data aceasta estetic, speculează la maximum aria de libertate care i se oferă. Exact ca în cazul nașterii, și în cazul căsătoriei, narațiunea populară, sub formă de basm, povestire, legendă sau snoavă, are rolul de "a raționaliza faptul aleatoriu", de a introduce o explicație, un element logic acolo unde în viața de toate zilele domnește hazardul sau jocul de interese materiale. Frecvența căsătoriei dintre un (o) partener(ă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
baie, anume spre acest scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, îndeosebi busuioc, simbolul dragostei." Aceste practici sunt consemnate și în basmul Ileana Simziana, care eroina îi zice lui Făt-Frumos: [...] tu m-ai adus aici, mi-ai adus herghelia, tu ai omorât zmeul care mă furase, tu mi-ai adus vasul cu botez, tu să-mi fii bărbat. Aidem să ne îmbăiem
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
doua zi s-au și cununat. Apoi s-au urcat în scaunul împărăției. Trei săptămâni ținură veseliile, și toată lumea se bucura că le-a dat Dumnezeu un împărat așa de viteaz, care făcuse atâtea isprăvi." a. Căutarea sortitului/sortitei În basmul Petrișor, Făt Frumos [Păun, Angelescu], băiatul pleacă în căutarea celei sortite la naștere, Ileana Cosânzeana. în urma mai multor peripeții, căutarea se încheie cu o reușită. Supărat că nu i se dă făgădașul de la naștere, eroul din basmul " De-ar fi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sortitului/sortitei În basmul Petrișor, Făt Frumos [Păun, Angelescu], băiatul pleacă în căutarea celei sortite la naștere, Ileana Cosânzeana. în urma mai multor peripeții, căutarea se încheie cu o reușită. Supărat că nu i se dă făgădașul de la naștere, eroul din basmul " De-ar fi coroana la mine, / Aș juca mai bine" [Oprișan, I] își ia cal, haine și bani pornind în căutarea celei sortite. O fată atât de frumoasă încât la soare te puteai uita, /iar la dânsa ba, cu părul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
informației despre ursit. În situația următoare, mamei i se oferă o posibilitate similară. Lângă patul lehuzei si al copilului se punea câta de busuioc, ca să viseze mama peste noapte. Încă și mai evidentă este semnificația busuiocului într-o situație specifică basmului, recunoașterea calității eroului, dezvăluire căreia îi urmează rezolvarea situației: "[...] la bucătărie el a pus degetul la bucatele care se gătea pentru mireasă. Și bucatele miroseau a busuioc. Și când a mers acolo de i-a dus bucatele miresei să mănânce
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
busuioc. Și când a mers acolo de i-a dus bucatele miresei să mănânce i-a mirosit bucatele a busuioc [...]. Și, cum a văzut că miroase a busuioc, i-a dat în gând că-i el." În același sens, în basmul Crăiasa zânelor [Pop-Reteganul], un împărat, ducându-se la război, le interzice feciorilor săi să deschidă cu o cheie ruginită chiliuța de la miazăzi, argumentând: bine nu va fi. Ei deschid ușa și zăresc o icoană întoarsă cu fața la perete pe care era
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a pierdut, nu mai sunt. Ele stau în mări, cântă, se plimbă și mâncă. Le-o înșelat un fecior de împărat de s'or prăpădit. El s'o făcut fată, ca să le poată prinde pe ele - pe Crăiasa zânelor." În basmul Copiii negrilor [Păun - Angelescu], se căsătoresc doi copii mici. Născut pe întuneric, protagonistul pornește în căutarea luminii. În acest drum, el își găsește perechea; cum o vede, eroul o și recunoaște: "A, asta e nevasta mea. A luat-o și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
traiană a se căsători este pentru partea femeiască, în genere, de la 15-20 de ani, iar pentru cea bărbătească de la 18-30 ani. De la 20, respectiv de la 30 de ani, începând înainte, fetele devin fete bătrâne, iar feciorii burlaci, sau feciori tomnatici." Basmul Călugăraș [Săncescu] deapănă istoria unei fete de împărat care și-a aflat ursit într-un mort. Un împărat și o împărăteasă aveau "o fată minune de vrednică", care aude un glas în vis spunându-i că bărbatul ei e mort
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
hainele fetei și deveni mireasa feciorului de împărat, deși "lui îi da brânci inima spre cealaltă." Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu "păpușica licărea" [Teodorescu] are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei care-și află ursita într-un mort. Fetei mult dorite de perechea împărătească "nu-i da inima brânci" să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, "parc-avea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lui îi da brânci inima spre cealaltă." Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu "păpușica licărea" [Teodorescu] are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei care-și află ursita într-un mort. Fetei mult dorite de perechea împărătească "nu-i da inima brânci" să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, "parc-avea peri în cap", iar părinții erau îngrijorați "că nu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a atinge și mai mult problema destinului: Se vede că ori Dumnezeu nu le-a dat în gând, ca să se împlinească Orsita, ori c-or fi murit de întristare." b. Vânătoarea Actul vânătorii posedă multiple semnificații în folclorul tuturor popoarelor. Basmul românesc nu face excepție, găsirea partenerei de căsătorie în urma unei aventuri cinegetice, în urma unei antropomorfizări tipice basmului, există în numeroase narațiuni și sub o largă varietate de scheme. Este încă o dovadă a faptului că în basmul românesc sunt antrenate
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]