10,800 matches
-
iar din punct de vedere religios situația țării seamănă cu cea a Ardealului În veacul al XIII-lea. Fiecare boier care se respectă trebuie să aibă măcar un preot, altfel ar fi considerat păgân. Călătorul maghiar distinge două categorii de călugări: cei plătiți de stat și cei „onorifici”, care trăiesc din mila creștinească. După cum scrie el: Tocmai de aceea, văzând cât de comodă este viața de călugăr, mulți dintre copiii leneși ai nației lor aspiră la această viață gratuită. Cu privire la boieri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
măcar un preot, altfel ar fi considerat păgân. Călătorul maghiar distinge două categorii de călugări: cei plătiți de stat și cei „onorifici”, care trăiesc din mila creștinească. După cum scrie el: Tocmai de aceea, văzând cât de comodă este viața de călugăr, mulți dintre copiii leneși ai nației lor aspiră la această viață gratuită. Cu privire la boieri, Ürmösy se referă la unele aspecte care țin de viața lor cotidiană, subliniind, În sens peiorativ, diferențele de civilizație ale acestei lumi orientale. Astfel, deși În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
precădere maghiari stabiliți În Muntenia, situație care i-a putut Înrâuri Într-un fel sau altul percepția. Ce-i drept, menționează și numeroase contacte directe pe care le-a avut cu românii, discuții, opinii ale acestora, fie ei profesori, boieri, călugări sau negustori. Majoritatea conversațiilor trebuie să fi avut loc Însă În maghiară și, poate, În franceză. Din toate aceste motive, sub aspectul valorii lor documentare, informațiile sale trebuie privite, desigur, cu toată rezerva. Totuși, și la acest capitol sunt multe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că: În basmul George cel Viteaz o Împărăteasă rămâne Însărcinată În vis. Un caz special de naștere apare În basmul Fata moșului. Un moș și o babă, care nu au avut copii niciodată, au auzit că undeva, departe, există un călugăr care-ți dă un leac ca să ai copii. Pleacă moșul peste mări și țări, găsește călugărul care-i dă Într-adevăr un leac, pe care-l Împachetează Într-o hârtiuță cu interdicția de a desface hârtiuța până ce i-o dă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
naștere apare În basmul Fata moșului. Un moș și o babă, care nu au avut copii niciodată, au auzit că undeva, departe, există un călugăr care-ți dă un leac ca să ai copii. Pleacă moșul peste mări și țări, găsește călugărul care-i dă Într-adevăr un leac, pe care-l Împachetează Într-o hârtiuță cu interdicția de a desface hârtiuța până ce i-o dă babei. Moșul Își Încalcă promisiunea. Găsește În pachețel o frunzuliță care zboară și se așează tocmai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
trimite băiatul peste mări și țări la drăguța lui cu o scrisoare În care poruncea destinatarei să-l omoare. Ajunge În cinci ani la destinație, rugându-se la fiecare biserică Întâlnită. Într-o biserică, el cântă așa de frumos, Încât călugărul cel mai mare Îl ia sub protecția lui; o slugă vede scrisoarea pecetluită, iar călugărul schimbă conținutul scrisorii, cerându-i astfel Împărătesei să-l cunune cu fata ei și să-l facă Împărat. A doua zi după cununie, Împăratul cel
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
destinatarei să-l omoare. Ajunge În cinci ani la destinație, rugându-se la fiecare biserică Întâlnită. Într-o biserică, el cântă așa de frumos, Încât călugărul cel mai mare Îl ia sub protecția lui; o slugă vede scrisoarea pecetluită, iar călugărul schimbă conținutul scrisorii, cerându-i astfel Împărătesei să-l cunune cu fata ei și să-l facă Împărat. A doua zi după cununie, Împăratul cel șchiop se duce el Însuși să vadă ce s-a Întâmplat. După ce slugile sale sapă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se mărite, flăcăii o tot ocoleau, parc-avea peri În cap, iar părinții erau Îngrijorați că nu era nici proastă, nici urâtă; dar mai așteptară, zicându-și că poate nu i-a sosit ceasul. Fata le spune părinților despre prorocirile călugărului, apoi pornesc toți trei să-i caute ursitul. Locul unde-și află ursitul are atribute ciudate: mai Întâi, se află În afara limitelor Împărăției, apoi casele mari și frumoase, jur Împrejur cu ziduri de piatră nalte cât biserica se-ntind pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de rușine. Părăsește fata, lăsând-o În brațe cu o pernă umplută cu tot felul de flori mirositoare, mai ales cu rozmarin și cu calomfir. Fata, rămasă fără iubitul ei, plânge și cântă, merge prin pădure, se Întâlnește cu un călugăr bătrân, Își schimbă hainele cu ale lui și pornește spre curtea-mpărătească (Simțea ea că parc-o trăgea ața). Călugărașul se odihnește la o fântână cu apă limpede, sub un paltin. Feciorul de-mpărat se plimba printre jucători, uitându-se mereu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și n-ar fi dat nimănui nimic. Vine un om la moară care navea noroc. El i-a zis morarului că vrea să meargă la Dumnezeu să-l Întrebe de ce el, când slujește, de nimic nu are parte. Ajunge la călugări, le spune că e fără noroc și este sfătuit să se Însoare, că poate va avea femeia noroc, ori vei face copii și va avea vro unul din copii, și de pe norocul aceluia toți veți trăi. În povestea Norocul, ni
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
regina era deja însărcinată. Fratele Fiacre a trebuit să facă personal o nouă vizită la Cotgnac cu misiunea secretă de a se ruga pentru venirea pe lume a unui moștenitor. Facilitățile oferite de Ludovic al XIII-lea subliniază importanța misiunii călugărului. Regele a dat ordin ca atât fratele Fiacre, cât și însoțitorul său, să beneficieze de transport și cazare gratuite pe întreg parcursul călătoriei. Episodul viziunilor, mesajelor și pelerinajelor pare desprins din religia creștină, când Fecioara Maria a fost vestită de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Nu am uitat faptul că ai reușit să obții mila binecuvântatei Fecioare, care mi-a dat un fiu. Am un tablou în care este reprezentat în fața Maicii Domnului, oferindu-i acesteia coroana și sceptrul său“ (trad. n.). Noua misiune a călugărului era aceea de a călători încă o dată la Cotgnac, spre a sfinți tabloul. Fratele Fiacre a rămas un vizitator binevenit la Curtea Regală, având acces oricând la rege, această onoare revenindu-i, așa cum i se adresase chiar el lui Ludovic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
vizitator binevenit la Curtea Regală, având acces oricând la rege, această onoare revenindu-i, așa cum i se adresase chiar el lui Ludovic într-o discuție, datorită contribuției pe care a adus-o„la fericita naștere a Majestății Voastre“. La moartea călugărului, Regele Ludovic al XIV-lea a dat ordin special ca inima să-i fie dusă la Nôtre-Dame-des-Grâces. Când un rege se naște în circumstanțe„miraculoase“ mulți vor să fie creditați drept autorii morali ai evenimentului. Pe lângă fratele Fiare, o altă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
apare tradiționalul simbol al zeiței, barca, iar Isis este îmbrăcată ca o femeie aparținând nobilimii. Este salutată de către nobili și preoți, iar sub acest desen apare și titlul:„însăși antica Isis, zeița și regina egiptenilor“. în secolul al XIV-lea, călugărul augustin Jaques le Grant afirma:„în timpurile lui Chrlemagne... exista un oraș numit Iseos, care se chema astfel pentru că zeița Isis era venerată acolo. Acum se numește Melun. Paris își trage numele din aceleași motive; se spune ca Parisius este
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a fost atribuită, pe rând, atât lui Leon Battista Alberti, cât și lui Lorenzo de Medici. Pentru a se adânci și mai mult misterul, în acea perioadă au existat două persoane cu numele de Francesco Colonna. Unul a fost un călugăr dominican, care a trăit în Veneția, și despre care se cunosc foarte puține lucruri. Al doilea Francesco aparține puternicii dinastii romane Colonna, fiind singurul membru al familiei care a preferat să ducă o viață discretă. Autorul celor 172 de xilogravuri
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
arhitecturii? în parte, datorită prozei dificile, poliglote, “joyce iene“; întradevăr, ea este sufocată de inscripții latinești și grecești... La obscuritatea textului se adaugă misterul care înconjoară persoana autorului. Tradiția a atribuit cartea lui Francesco Colonna, nume purtat deopotrivă de un călugăr dominican din Veneția și de un baron din Roma. Liane Lefevre atribuie Hypnerotomachia Poliphili, lui Leon Battista Alberti. Motivul pentru care specialiștilor nu le-a venit ideea acestei paternități rezidă în faptul că ei s-au concentrat exclusiv asupra lucrărilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și cu propriul ei mod de viață. Cât privește zona submontană și montană, se știe că nu-i atrăgea pe migratori; spațiile libere, de stepă, au fost habitatul lor dintotdeauna. Din acest motiv se cuvine să acordăm mai mult credit călugărului Rogerius în legătură cu trecerea mongolo-tătarilor din teritoriile fostei Rusii Kievene spre Transilvania și Ungaria, la 1241. Rogerius afirmă că mongolii au trecut „inter Ruscia et Cumania”, între Rusia și Cumania <footnote Victor Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Ed.Științifică și Enciclopedică
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1443, dat de Ștefan, fiul lui Alexandru cel Bun, se arată că „vama numită vama de la Moldovița și cu satul”, aparțineau mănăstirii Moldovița <footnote D.R.H.,op.cit., p. 344. footnote>. Considerând insuficiente precizările făcute în actul amintit și, desigur, la insistențele călugărilor și egumenului mănăstirii, așa cum se va proceda și în alte cazuri, în decursul timpului, același domn, Ștefan, emite, la 11 februarie 1447, un alt document în care întărește dania „sfânt răposatului părintelui nostru, Alexandru voievod, începând cu vama ce duce
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
avea doi vornici, unitate administrativă cu care vămenii au fost în permanentă legătură. Considerăm că nu riscăm prea mult, afirmând că satul Vama a fost rupt din Ocolul Câmpulungului, fie prin dania făcută de Alexandru cel Bun, fie prin rapacitatea călugărilor și egumenilor, care s-au folosit de un fals pentru a-și extinde proprietățile. Din câte se pot întrevedea, din relativ puținele documente scrise, referitoare la subordonarea administrativă a satelor, pentru satul Vama nu se poate afirma nici măcar cu titlu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Pentru epoca medie, feudală, singurul stăpân al pământului și locuitorilor era șeful satului, domnul și voievodul țării și, prin el, credincioșii și slujitorii domnești: boierii mari și mici (răzeșii-n.a.), bisericile și mănăstirile prin mitropoliți, episcopi, egumeni, preoți și călugări, care primeau documente, „urice cu tot venitul”. În acest sens, luând în considerare practicile feudale, documentele, actele, modul de organizare și funcționare a statului medieval românesc, nu se poate susține pentru satul Vama sau pentru oricare alt sat în situație
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
următoarele privilegii <footnote Concluziile istoricului Al.Gonța, op. cit., p. 53. footnote>: a. Danii și confirmări de sate de la care adunau venituri în produse agricole ; b. Imunități fiscale, fiind scutiți de dări către visteria domnească oamenii din satele mănăstirești, precum și dreptul călugărilor de a încasa daniile de la locuitorii satelor mănăstirești ; c. Imunități judiciare, care prevedeau că dregătorii domnești nu au dreptul să judece pe oamenii și preoții dependenți de unele mănăstiri pentru abaterile lor, egumenii fiind înzestrați cu puteri judecătorești și chiar
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
stâncoase și împădurite care se unesc în locul numit Strâmtura Roșie. Locul din aval de Strâmtura Roșie s-a numit Prisaca, astăzi un sat component al comunei Vama. Toponimul Prisaca ar indica locul unde mănăstirea a avut o stupină, îngrijită de călugări specializați, apicultori, nu de locuitorii vămeni. Este de presupus că majoritatea familiilor, dacă nu toate, aveau pe lângă casă un anumit număr de stupi, confecționați din trunchiurile de brad scorburoase, numite buduroaie, din care mănăstirea percepea darea numită deseatina. Darea pe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
posesiune, nu de proprietate deplină. Intervenția domniei în reglementarea raporturilor dintre mănăstirea Moldovița și țăranii dependenți, ne dovedește că vechea imunitate, care nu a fost niciodată deplină, nu se mai putea menține fără autoritatea statului. Mănăstirea Moldovița, prin egumeni și călugări, mărind dările și slujbele, abuzând de numărul zilelor de clacă, ar fi vrut să-i aducă pe țăranii dependenți în situația robilor. Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, și Adunarea Țării au ținut să precizeze, prin documentul din 1 ianuarie 1749, că
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
infracțiuni erau foarte aspre. Pentru furt, robilor li se aplica pedeapsa capitală. Așa, de exemplu, robul țigan al mănăstirii Putna, Tiron Puțan, fură un cal de 6 ani al mănăstirii Moldovița și fuge în Țara Ungurească, desigur, Transilvania. Prins de călugări, este judecat de șoltuzul din Baia și de cei 12 pârgari și condamnat la moarte. Călugării de la Putna n-au vrut să-l răscumpere și țiganul ar fi fost executat dacă nu s-ar fi găsit vistiernicul Pelin, care-l
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
țigan al mănăstirii Putna, Tiron Puțan, fură un cal de 6 ani al mănăstirii Moldovița și fuge în Țara Ungurească, desigur, Transilvania. Prins de călugări, este judecat de șoltuzul din Baia și de cei 12 pârgari și condamnat la moarte. Călugării de la Putna n-au vrut să-l răscumpere și țiganul ar fi fost executat dacă nu s-ar fi găsit vistiernicul Pelin, care-l răscumpără cu un cal de 40 de lei și plătește egumenului de la Putna prețul prinderii și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]