6,847 matches
-
când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81,93%). Principalele minorități sunt cele de ruși lipoveni (9,88%), greci (1,69%) și ucraineni (1,23%). Pentru 4,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,48%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (3,82%). Pentru 4,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Mai multe detalii se pot vedea la Sulina, în cadrul muzeului dispus în far.
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
Pentru 4,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,48%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (3,82%). Pentru 4,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Mai multe detalii se pot vedea la Sulina, în cadrul muzeului dispus în far.
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
populația orașului Slănic-Moldova se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,02%). Pentru 3,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (59,55%), cu o minoritate de ortodocși (36,33%). Pentru 3,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, existau pe teritoriul actual al orașului satele Cerdac și Băile Slănic
Slănic-Moldova () [Corola-website/Science/297210_a_298539]
-
români (96,02%). Pentru 3,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (59,55%), cu o minoritate de ortodocși (36,33%). Pentru 3,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, existau pe teritoriul actual al orașului satele Cerdac și Băile Slănic, în cadrul comunei Târgu Trotuș din plasa Trotușul a județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează înființarea în aceeași plasă a comunei Slănic, cu
Slănic-Moldova () [Corola-website/Science/297210_a_298539]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,69%), cu o minoritate de romi (9,1%). Pentru 5,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,79%). Pentru 5,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Este al nouălea cel mai mic oraș al României după numărul de locuitori și cel mai mic oraș al județului Brăila, având o populație
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
români (85,69%), cu o minoritate de romi (9,1%). Pentru 5,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,79%). Pentru 5,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Este al nouălea cel mai mic oraș al României după numărul de locuitori și cel mai mic oraș al județului Brăila, având o populație mai mare doar decât Băile Tușnad, Nucet, Vașcău, Borsec, Băile Govora, Ocnele Mari, Berești și Ocna
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
locuitorilor sunt români (67,84%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (13,88%), germani (4,03%), sârbi (3,96%), romi (2,3%) și bulgari (1,93%). Pentru 5,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (61,05%), dar există și minorități de romano-catolici (26,15%), ortodocși sârbi (2,83%) și penticostali (2,16%). Pentru 5,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Industria este cea mai importantă ramură economică. Tradițional
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (61,05%), dar există și minorități de romano-catolici (26,15%), ortodocși sârbi (2,83%) și penticostali (2,16%). Pentru 5,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Industria este cea mai importantă ramură economică. Tradițional, aici s-au dezvoltat fabrici de prelucrare a lemnului (placaje, furnire) precum și industria exploatării de argilă. După revoluția din 1989, dezvoltării i se pune o puternică frână, pentru ca după anul 2000 Deta
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,1%). Principalele minorități sunt cele de tătari (9,23%) și turci (5,9%). Pentru 6,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,14%), cu o minoritate de musulmani (15,06%). Pentru 6,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Techirghiol este și printre primele stațiuni din România cu o companie din domeniul farmaceutic, care folosește ingrediente
Techirghiol () [Corola-website/Science/297198_a_298527]
-
turci (5,9%). Pentru 6,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,14%), cu o minoritate de musulmani (15,06%). Pentru 6,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Techirghiol este și printre primele stațiuni din România cu o companie din domeniul farmaceutic, care folosește ingrediente extrase din Lacul Teghirghiol în scop terapeutic. Techir este brandul cosmetic terapeutic care utilizează ingrediente precum nămolul sapropelic și apa salină în compoziția
Techirghiol () [Corola-website/Science/297198_a_298527]
-
populația orașului Abrud se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,72%). Pentru 6,19% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,07%), dar există și minorități de baptiști (2,43%) și penticostali (1,46%). Pentru 6,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Zona de circulație rutieră este formată din DN74 - Alba Iulia - Abrud - Brad
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
19% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,07%), dar există și minorități de baptiști (2,43%) și penticostali (1,46%). Pentru 6,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Zona de circulație rutieră este formată din DN74 - Alba Iulia - Abrud - Brad, DN74A Abrud - Câmpeni, DJ742 Abrud - Corna, DC116 Abrud - Soharu. Există legături rutiere operaționale cu orașele: Alba Iulia, Deva, Brad, Oradea, Câmpeni, Turda, Cluj. Lungimea străzilor orășenești este de
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
cele două populații, puțin numeroase (sub 80.000) și ținând de creștinismul în varianta eretica a arianismului, nu a reușit să integreze numeroasa populație latinofonă, care ținea de creștinismul oficial roman și care era supusă unor discriminări și persecuții motivate confesional. Cele mai recente descoperiri arheologice atestă că populația vandalo-alană s-a adaptat rapid la felul de viață roman. Relația cu populația vecină berberă, din Munții Atlas, era încordată și au avut loc ciocniri armate sporadice. Vandalii și alanii au fost
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,7%), cu o minoritate de rromi (2,22%). Pentru 9,88% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,82%), cu o minoritate de romano-catolici (1,62%). Pentru 10,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Băile Herculane () [Corola-website/Science/297208_a_298537]
-
rromi (2,22%). Pentru 9,88% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,82%), cu o minoritate de romano-catolici (1,62%). Pentru 10,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Băile Herculane () [Corola-website/Science/297208_a_298537]
-
2011, populația orașului Azuga se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,57%). Pentru 4,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,27%), cu o minoritate de romano-catolici (1,49%). Pentru 4,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Un vechi document din anul 1815 menționează hanul Căciula Mare, numit și Hanul Între Prahove, descris de
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
români (94,57%). Pentru 4,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,27%), cu o minoritate de romano-catolici (1,49%). Pentru 4,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Un vechi document din anul 1815 menționează hanul Căciula Mare, numit și Hanul Între Prahove, descris de istoricii români V. A. Urechia, în lucrarea sa "Drumul Brașovului" și de Nicolae Iorga, în lucrarea "Scrisori de negustori". Datorită vieții pastorale intense
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,51%), cu o minoritate de romi (2,54%). Pentru 4,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,35%). Pentru 4,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
români (92,51%), cu o minoritate de romi (2,54%). Pentru 4,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,35%). Pentru 4,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,61%), cu o minoritate de romi (2,7%). Pentru 6,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,88%). Pentru 6,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mihăilești avea statut de comună rurală ce făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca și era formată
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
români (90,61%), cu o minoritate de romi (2,7%). Pentru 6,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,88%). Pentru 6,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mihăilești avea statut de comună rurală ce făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca și era formată din satele Mihăileștii de Jos, Mihăileștii de Sus, Tufele, Băneasa și Costieni cu 1892 de locuitori
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
2011, populația orașului Slănic se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,03%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,3%). Pentru 2,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În secolul al XVII-lea, zona era locuită de moșneni, care au vândut în 1685 un teren spătarului Mihai Cantacuzino, în schimbul sumei de 700
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,03%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,3%). Pentru 2,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În secolul al XVII-lea, zona era locuită de moșneni, care au vândut în 1685 un teren spătarului Mihai Cantacuzino, în schimbul sumei de 700 de taleri. Acesta a deschis o ocnă de sare pe Valea Verde în 1688. În 1713
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
care a pus capăt rezistenței secuiești. La mijlocul sec. al XVIII-lea au fost înființate cele două regimente secuiești de grăniceri și regimentul de husari grăniceri de la Sf. Gheorghe (Primul Regiment Secuiesc de Infanterie, Al Doilea Regiment Secuiesc de Infanterie). Structura confesională a maghiarilor din județele Covasna, Harghita și Mureș se prezintă (conform recensământului din 2002) astfel: Confesiunea romano-catolică e predominantă mai ales printre secuii din zona Ciucului și în partea nordică a județului Covasna (așa-numitul Szentföld "Pământ sfânt"). Reformații (sinonim
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (76,29%), cu o minoritate de români (21,74%). Pentru 1,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (71,72%), dar există și minorități de ortodocși (21,08%) și reformați (3,79%). Pentru 1,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populației stabile i se adaugă turișii aflați în tranzit. Orașul este o
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]