8,749 matches
-
să-și vadă fiul arhiepiscop, ea aude de la un bătrân în rasă de șiac, ce seamănă cu un pustnic, aceste cuvinte profetice: "Bucură-te, mamă! Fiul tău va fi un sfânt!". Astfel, chiar din copilărie, Iulian este obiectul unor dorințe contradictorii, sfâșiat între îndatoriri religioase și educație de războinic. Dar dacă mergem mai mult spre începutul textului vedem că ruptura este consumată, de vreme ce mama nu asistă la sărbătoare și anumite detalii pot fi citite în modul simbolic. Acest pitic, plasat într-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aspect pătrat și militar se opune oricărei intimități de refugiu, de casă primitoare și care este populat cu un bestiar fantastic, dragoni la exterior care scuipă apa streșinilor 385 și boturi de fiare sălbatice în interior. O astfel de dualitate contradictorie este plasată emblematic pe pervazul ferestrelor: "la toate caturile, înfloreau în ghivece de lut vopsit tufe de busuioc sau de heliotrop"386* unul simbolizând Anticristul, celălalt religiozitatea. Întreaga forță a scenei finale stă în răsturnarea, întoarcerea într-un contrar nemaiauzit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru a sfărâma singurătatea ființelor omenești nu este altceva decât inventarea primei cafenele"482. O mare parte a operei lui Kafka ar putea fi interpretată și înțeleasă ca o fundamentală ezitare în fața chestiunii ospitalității, care ia la el forme complexe, contradictorii și angoasate. El însuși evoca în ceea ce-l privește o neospitalitate funciară, primirea dificilă a celuilalt, întotdeauna suspectat de extindere, de invadare, de intruziune într-o intimitate apărată cu strășnicie. "Din totdeauna mi-a fost greu, sau cel puțin, găsesc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care nu este decât pentru el și pe care el nu va ști și nici nu va putea să o treacă: "Cu cât întârziem mai mult în fața ușii cu atât mai mult devenim străini"484*. Datorită ambiguității, sentimentelor ambivalente, dorințelor contradictorii și inavuabile, dorința vindicativă, încăpățânată și dureroasă a unei ospitalități nelimitate și misterioase va face din eroii lui Kafka niște eterni străini. Hârtia pentru muște sau "e tare rău să locuiești cu părinții" Scriitorii și artiștii știu mai bine ca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
maniera unui roman polițist și că eroul se comportă ca și cum ar fi persecutat de către o poliție sau o organizație secretă, părând să fi venit în sat pentru a dejuca planurile dușmanilor săi. K., cu anonimatul său, trecutul său misterios și contradictoriu, identitățile lui mincinoase, încearcă să angajeze o luptă misterioasă cu instanța Castelului într-un scop necunoscut. Totul este suspect, cuvintele nu semnifică ceea ce vor să spună, personajele nu corespund nici aparențelor, nici cuvintelor lor. K., nici paria, nici parvenit, încearcă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai este și ceea ce nu este încă, între nici afară nici înăuntru, ca și cum libertatea nu ar fi decât în spațiul intermediar, într-un joc asupra liminalului. Astfel pentru a conchide, să luăm acest mic text atât de exemplar pentru ezitarea contradictorie și ambivalentă a oaspetelui care ne dezvăluie secretul reticențelor sale, al temerilor sale și al sustragerilor sale, teama de a-și dezvălui secretul: Reîntoarcere "... Cine mă va întâmpina? Cine așteaptă în spatele ușii de la bucătărie? Fumul iese pe horn, se pregătește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
au fost preluate, în parte, de complexul mecanism comunitar, acestea au în continuare un rol important în obținerea majorității necesare sau a consensului în redactarea/formularea unor soluții de compromis în cadrul Consiliului pentru reconcilierea statelor membre, care uneori au interese contradictorii și imprevizibile. Cu toate acestea, mecanismele Comunității Europene și ale Politicii Externe și de Securitate Comune/Politicii Europene de Securitate și Apărare nu reușesc întotdeauna să funcționeze eficient între statele membre, ceea ce înseamnă că diplomația națională rămâne totuși importantă în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
unor zone cu celule carcinomatoase abundente. O altă concluzie a acestui studiu o constituie faptul că aspectele CCI la CEUS se corelează cu gradul de proliferare celulară [12]. În ceea ce privește comparația CEUS cu tomografia computerizată rezultatele studiilor publicate până în prezent sunt contradictorii. Într-un studii publicat în 2008 s-a arătat că acuratețea ecografiei este superioară celei a TC (80 % față de 67,5%) în caracterizarea CCI [14]. COLANGIOCARCINOMUL HILAR (CCH) Colangiocarcinomul este o tumoră care se poate localiza oriunde pe tractul biliar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
la 3 ani) comparativ cu placebo [50]. Chiar dacă au existat mai multe studii pozitive, ghidurile EASL publicate în anul 2012 nu recomandă ca și standard tratamentul cu interferon datorită lipsei de studii cu un număr adecvat de pacienți și rezultatelor contradictorii a studiilor clinice existente [47] . Alte numeroase studii clinice au testat eficiența tratamentului adjuvant constând în: chimioterapie, chimioembolizare, radioterapie intraarterială, imunoterapie și retinoizi. Analiza sistematică Cohchrane a 12 trialuri clinice a identificat că studiile au inclus sub 1000 de pacienți
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Angela Părău () [Corola-publishinghouse/Science/92143_a_92638]
-
a fost prezentă și hiperplazia fibrelor elastice. Mai mult, în tunica medie, hiperplazia fibrelor de colagen a condus la disocierea fascicolelor musculare și/sau înlocuirea acestora în totalitate, cu instalarea flebosclerozei. Studiile histologice efectuate pe pereții venelor varicoase prezintă date contradictorii asupra modificărilor componentei colagenice și elastice. Unele lucrări (Svejcar et al., 1963, Andreotti et al., 1978, Psaila, Melhuish, 1989) au evidențiat niveluri scăzute ale colagenului, în paralel cu niveluri scăzute ale elastinei (Andreotti et al., 1978, Venturi et al., 1996
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fost mai evidente în sublotul 1, comparativ cu sublotul 2 - la nivelul căruia s-a înregistrat, pe fondul unei fragmentări a continuității celulelor musculare, un proces de transformare fibroasă. Patologia celulelor musculare netede din venele varicoase se caracterizează prin date contradictorii. Câteva studii au evidențiat creșteri ale numărului sau activității celulelor musculare netede, asociate sau nu cu dezorganizarea țesutului conjunctiv (Svejcar et al., 1963, Prerovsky, 1981, Browse et al., 1988, Obitsu, 1990, Travers et al., 1992), în timp ce alte studii raportează reducerea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cauzată de modificări în componentele tisulare ale peretelui, comparativ cu statusul de normalitate. Consecutiv, dovezile histopatologice identificate susțin teoria deficienței primare a rezistenței peretelui, ca și cauză de apariție a varicelor (Elsharawy et al, 2007). Literatura de specialitate include rezultate contradictorii asupra concentrației de țesut conjunctiv în venele varicoase, în comparație cu venele normale. Astfel, există date care susțin reducerea cantității/proporției colagenului (Svejcar et al., 1963, Andreotti et al., 1978, Psaila, Melhuish, 1989, Jurukova, Milenkov, 1982), creșterea cantității/proporției colagenului (Rose, Ahmed
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
excepții. Există, de asemenea, și posibilitatea ca moleculele de colagen să nu se organizeze în fibrile. Există încă o serie de controverse asupra colagenului prezent în venele varicoase, posibil explicabile prin rezultatele dependente de regiunea de venă eșantionată (analizată). Datele contradictorii din literatură, referitoare la creșterea, menținerea normală sau scăderea proporțională a colagenului trebuie tratate cu precauție, deoarece în toate aceste situații poate exista o creștere a cantității absolute de colagen (Travers et al., 1996, Sansilvestri-Morel et al., 2001). Totuși, cele mai multe
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
revistă a literaturii relevă scăderea MMP-2 și creșterea TIMP-1 în venele varicoase, comparativ cu venele normale (Porto et al., 1995), nivele scăzure de MMP-1 și MMP-13 în venele localizate inferior, comparativ cu cele localizate superior (Gillespie et al., 2002), rezultate contradictorii referitoare la prezența și nivelul TIMP-1, TIMP-2 (Johnson et al., 2001), precum și diferențe legate de nivelul de exprimare și localizarea MMPs și TIMPs în teritorii venoase diferite (Woodside et al., 2003) Conform datelor din literatură, intervenția MMPs în degradarea componentelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Arnould et al., 1992, Arnould et al., 1998, Janssens et al., 1999). În acest context, o atenție deosebită merită a fi acordată endoteliului vascular. Informațiile asupra ultrastructurii celulelor endoteliale în venele varicoase sunt însă nu numai extrem de reduse, ci și contradictorii. Unii autori contestă leziunile endoteliale în venele varicoase (Cheanvechai et al., 1975, Khan et al., 2000), alții demonstrează în mod cert afectarea severă a celulelor endoteliale, care se detașează de pe suprafața intimei și se descuamă în lumen, fapt care determină
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
impresie oarecum stranie: strălucirea din ochi, o stare de anumită obsesie și, totodată, un fel de întârziere în reacții. îl speria mersul evenimentelor și s-a interesat de opinia mea în legătură cu aceasta”. Asigurările liniștitoare ale lui Gorbaciov că, în ciuda caracterului contradictoriu și dureros al acestor procese, în ele „domină transformările cu caracter democratic și de aceea nu există temeiuri pentru afirmații referitoare la falimentul sau sfârșitul socialismului” nu au fost de natură să-l convingă pe conducătorul României. în ședința Comitetului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
La 20 decembrie 1989, ministrul sovietic de Externe îl informează pe Mihail Gorbaciov că, în legătură cu evoluția evenimentelor din România din ultimele zile, MAE nu poate judeca decât pe baza informațiilor transmise de agențiile de presă, în principal occidentale, informații uneori contradictorii și pe baza cărora nu se poate crea un tablou complet. Ministrul sovietic scrie că “încercările noastre de a obține o versiune oficială prin București nu au dat rezultate” și că în cursul aceleiași zile va fi invitat la MAE
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
clerului și credincioșilor catolici din România, care îndemna la păstrarea credinței și a legăturii cu Roma, chiar cu riscul celor mai dure persecuții. în anii ’50, informațiile referitoare la catolicii din România ajungeau la Vatican cu greutate și, uneori, erau contradictorii. Spre exemplu, în anul 1954, cardinalul Eugène Tisserant, secretarul Congregației pentru Bisericile Catolice Orientale, nu știa nimic sigur în legătură cu soarta episcopului unit de Oradea, Valeriu Traian Frențiu (care murise în urmă cu doi ani la Sighet). într-o perioadă de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Hrușciov la Congresul al XX-lea al PCUS cu privire la cultul personalității lui Stalin a condus la spargerea unității ideologice a partidelor comuniste, dominate până atunci de conceptul fidelității absolute față de Moscova. Raportul secret prezentat de liderul PCUS a trezit sentimente contradictorii, mergând de la îngrijorare la entuziasm. Deși nimeni nu s-a opus ideilor din raport, ba chiar, potrivit tradiției, adeziunea a fost unanimă, pentru o parte a conducerii sovietice, ca și pentru majoritatea liderilor partidelor comuniste importante (vezi cazul partidelor din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a susținut afirmația și printr-un episod care se desfășurase în timpul vizitei delegației guvernamentale a RPR la Moscova, în noiembrie-decembrie 1956. La o recepție dată la Ambasada RPFI, la care a participat și Hrușciov, acesta a avut o discuție în contradictoriu cu ambasadorul Mićunović. Chivu Stoica, șeful delegației române, a asistat la discuție fără a spune nimic, de unde iugoslavii au tras concluzia că „tov. Chivu Stoica nu a fost de acord cu Hrușciov”. La 13 mai, însărcinatul cu afaceri a.i. al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
inedite din arhive românești (Arhivele Serviciului Român de Informații, Arhivele Naționale Istorice Centrale, mai multe Direcții Județene ale Arhivelor Naționale, Arhivele Militare Române) și rusești (Gosudardvennâi Arhiv Rossiiskoi Federații), documente publicate, memorialistică etc. Ca și opiniile emise deja, sursele sunt contradictorii, ceea ce face dificilă nu doar reconstituirea factuală, ci și emiterea unor considerații pertinente. Disperarea Reich-ului în fața ieșirii României din Axă. Inițiative germane pentru recâștigarea pozițiilor pierdute 2.1. Interese strategice și economice Lovitura de stat de la București, petrecută la 23
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în rândul emigranților”, conchizând că „Refuzul de a-și nega trecutul [...] îmi spune că mă găsesc în prezența unei conștiințe”. Până a se ajunge însă la situația de azi, americanizarea a fost un proces cu o evoluție complexă și adeseori contradictorie, care a dat naștere la fel de fel de interpretări și concluzii. Să ne amintim că Ioan Podea se arăta foarte descurajat de nereușita încercării de a se constitui o comunitate a românilor americani, ca urmare a refuzului americanizării. După o imigrare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prilejuri între americani și sovietici, fiind atinse și problemele României; sovieticii apărau guvernul Groza, în vreme ce americanii refuzau să-l recunoască. în ciuda faptului că erau țări mici, în care interesele americane erau marginale, România și Bulgaria au fost subiect de discuții contradictorii. După întoarcerea de la Conferința de la Londra - cu participarea miniștrilor de Externe ai SUA, URSS, Marii Britanii, Franței și Chinei, între 11 septembrie și 3 octombrie 1945 -, secretarul Departamentului de Stat al SUA, James F. Byrnes, a decis să trimită în Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
deformării istoriei în filmele lui Sergiu Nicolaescu, de către Dietmar Muller, și exaltarea suferinței sau luptei naționale în școala + literatura Iugoslaviei socialiste. îndeosebi, acest studiu, care demonstrează cum istoria iugoslavă începea să se destrame încă din anii ’70 din cauza perspectivelor naționale contradictorii, este exemplar. Temele patriotice, suprasolicitate emoțional, și prin povestiri în stil De Amicis, au condus la frenezia naționalistă ai cărei martori, nedumeriți sau îndurerați, am fost. Față de primul grup, este un progres indiscutabil. Studiile propriu-zis comparative sunt puține și, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se concentrează asupra funcționalităților școlare, și mai puțin asupra finalităților educației. Se raliază tranșant la ideea, cam uzată deja, că învățământul reflectă fidel starea societății românești - rudimentară, rurală, patriarhală, de subzistență, producătoare a „cetățeanului minimal”. Dar nu sesizează un fapt contradictoriu: acela că școala ideală ar trebui modernizată înaintea societății, care, totuși, o condiționează. în același timp, școala trebuie să producă integrarea profesională, deci adaptarea tinerilor absolvenți la societatea dată, generând totuși schimbarea, modernizarea. Acest deficit de reflecție contribuie în bună
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]