6,503 matches
-
4); durere (4); forță (4); muzica (4); nucă (4); rigid (4); zgomotos (4); aspru (3); bine (3); bun (3); de cap (3); măr (3); penis (3); rocă (3); siguranță (3); super (3); tare (3); voce (3); asurzitor (2); beton (2); covrig (2); deranjat (2); deștept (2); dureros (2); duritate (2); eu (2); fain (2); fierul (2); frate (2); frumos (2); gros (2); inimă (2); încredere (2); marfă (2); mișto (2); prost (2); cu putere (2); rapid (2); rău (2); sare (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
105 f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; g) livrarea următoarelor bunuri (în vigoare de la 1 septembrie 2013): toate sortimentele de pâine, precum și următoarele specialități de panificație: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluțe și împletituri, care se încadrează în grupa produse de brutărie la codul CAEN/CPSA 1071; făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu și făină de secară, care se încadrează la codul CAEN/CPSA
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca, / De colaci se apuca, / De colaci / Din nouă saci. / Ș-o pupăză / Dintr-o mierță, / Și-un covrig / Dintr-un miertic. Hai la socri / Peste codru`, / În mijlocul codrului, / Veler, Velerița mea, / Cântă-mi tu / Cântecuțu, / Veler, Velerița mea. Eu cântecul ț-oi cânta, / Dar munții s-or tremura, / Văile s-or tulbura, / Păunașu-a auzi / Și-nainte mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
el, că ți merge bine. înțărcare Nu-i bine să înțărci copilul în zi de post, ci în una de frupt. Copiii se înțarcă lunea, și astfel: de duminecă sara se pune după ușa casei un pahar cu vin și covrig. Luni dimineața, cînd copilul se scoală, se lasă să se ducă singur să le ia de acolo, apoi să i se dea să mănînce. Aceasta se face ca să uite țîța curînd și să n-o dorească. Ca să uite copilul de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
masa rotundă pe care mîncau stăpînii. După cum se strîng membrii familiei În jurul mesei, așa și vitele să tragă spre casă. La trei zile după ce făta vaca, se făcea ,, răscocitul ”. Peste oala În care se mulgea vaca, se punea un covrig, anume făcut după gura oalei și se mulgea vaca prin acel covrig. Covrigul era ținut peste oală de un băiețel și o fetiță. În timpul mulsului, băiețelul zicea: ,, Cucu, răscucu ” , iar fetița răspundea: ,, Știric, păsăric ” . Odată mulsul terminat, copiii Împărțeau
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
jurul mesei, așa și vitele să tragă spre casă. La trei zile după ce făta vaca, se făcea ,, răscocitul ”. Peste oala În care se mulgea vaca, se punea un covrig, anume făcut după gura oalei și se mulgea vaca prin acel covrig. Covrigul era ținut peste oală de un băiețel și o fetiță. În timpul mulsului, băiețelul zicea: ,, Cucu, răscucu ” , iar fetița răspundea: ,, Știric, păsăric ” . Odată mulsul terminat, copiii Împărțeau Între ei covrigul, iar stăpînă da cu un ou crud În capul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mesei, așa și vitele să tragă spre casă. La trei zile după ce făta vaca, se făcea ,, răscocitul ”. Peste oala În care se mulgea vaca, se punea un covrig, anume făcut după gura oalei și se mulgea vaca prin acel covrig. Covrigul era ținut peste oală de un băiețel și o fetiță. În timpul mulsului, băiețelul zicea: ,, Cucu, răscucu ” , iar fetița răspundea: ,, Știric, păsăric ” . Odată mulsul terminat, copiii Împărțeau Între ei covrigul, iar stăpînă da cu un ou crud În capul vacii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
după gura oalei și se mulgea vaca prin acel covrig. Covrigul era ținut peste oală de un băiețel și o fetiță. În timpul mulsului, băiețelul zicea: ,, Cucu, răscucu ” , iar fetița răspundea: ,, Știric, păsăric ” . Odată mulsul terminat, copiii Împărțeau Între ei covrigul, iar stăpînă da cu un ou crud În capul vacii. ,, Răscocitul ” , se făcea pentru ca vaca să nu fie spurcată de păsări cînd ieșea la pășune și să piardă laptele. Dar, ca să nu-și piardă laptele, mai era amenințată cu o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
văzuți „comercianți ce etalau în mod vulgar și inestetic toate felurile de fructe și zarzavaturi, până în mijlocul trotuarului, (...) negustori ce sparg ghiața chiar pe trotuarele din centrul orașului, aruncând cu hârdaiele în stradă apă și chiar zoaie, (...) vânzători de semințe, covrigi, mere murate, păpușoi fierți, expuse prafului și muștelor, ce dau ocaziunea la fel de fel de gunoaie”. O dovadă în plus a faptului că oamenii și, mai ales, obiceiurile lor au rămas „sub vremi” este dată de următorul detaliu: deși administrația locală
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în primul deceniu din perioada interbelică, maximul procentual atins fiind cel din anul 1929 - în acest an, din cele 19 brutării autorizate, 10 s-au aflat în administrarea unor brutari români. Locuitorii români mai puteau fi întâlniți în calitate de comercianți de covrigi și colaci - cu debite, în general, mici. În primul deceniu al secolului al XX-lea, o brutărie putea să pună zilnic în vânzare aproximativ 1.200-1.500 de pâini. Acestea erau produse numai în cursul nopții (între orele 2 6
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
precum și sărăcia ori tendința de Îmbogățire prin mijloace necinstite nu erau iertate de colectivitate. Asemenea acestora, nici prostia sau lăudăroșenia. Cutare era al lui N am mălai, altul al lui Cacă-n casă, sau Șoni ori Țarcă, un altul Fúciu, Covrig, Burjui sau Picu, Roițașul, sau Ciolac, Canțăr, Pișta sau Hulpea, Buha, Boleanu, Cucii (descendenți al unuia ce-i zicea Cucu), Ciocârlan sau Ragelă, etc. La o analiză mai atentă a numelor de familie existente În comună În urmă cu aproape
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
plantat mulți cireși. Moare Însă de tânăr după ce soția Îi născuse patru copii, un băiat, Toader, care a plecat la Sibiu unde a Învățat croitoria, și trei fete: Maria, Aurelia și Valeria. Maria căsătorită cu unul din Călnaci, Suciu Petrea (Covrig). Din familia lor mai trăiește doar feciorul cel mai mic, Ionel, cu care am copilărit. Îmi amintesc că era cea mai bună prietenă a mamei. Când se Întindeau la povești nu mai terminau. Aceasta se Întâmpla mai ales când venea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
tradițiilor, autenticității; r. 14 : „și nătângia unor bătrâni era mare” uneori și înțelepciunea bătrânilor este anulată de încăpățânarea nefondată a acestora; p. 49, r. 2 3 : „Ciocoismul și străinii să trăiască, și las' pe dânșii, că ne scot ei la covrigi!” condamnarea despotismului și a împrumuturilor străine, care alterează fondul ancestral și accentuează oprimarea supușilor săraci; r. 21 : „ce nevoie mare este să înțelegi tu, mojicule?” superioritatea falsă pe care și-o asumă boierii în fața țăranilor, atitudine ce le-ar permite
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
State, un om grăsului, care plesnea de sănătate, mustăcios ca Taras Bulba și veșnic vesel și prietenos. Nu l-am văzut niodată amărât, probabil că-i mergeau afacerile foarte bine. M-a chemat la tejghea și mi-a dat un covrig cald și o sticluță cu limonadă rece, de acelea cu capac de porțelan și cu gumă roșie, care prindea gura sticlei cu un arc din sârmă. Azi nu mai văd așa ceva. M-a mângâiat pe creștet și mi l-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mi l-a arătat pe tata. Intrarea în cârciumă se făcea direct din șosea, trotuarul avea cam un metru și ceva lățime, după care treceau șinele de tramvai. M-am dus la tata: - Ce-i, mânzule? m-a întrebat. Mâncând covrigul, i-am spus care-i baiul. - Bine, bine, spune-i mamei că vin de cum termin partida asta. Dar eu n-am plecat. Îmi plăcea să mă uit la uriașii aceștia care intrau, comandau ceva, consumau, unii plecau și alții se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
popor, niciodată vreun funcționar, vreun proprietar sau comerciant. Dar era bine, știam că mă aflu printre ai mei și cred că tata nu s-ar fi simțit bine în vreun local de lux. Tata mi-a dat bani să plătesc covrigul și limonada, dar Culiță n-a vrut să primească: - E cinstea mea, lasă, zi mulțumesc și transmite-i coanei Aglăița omagiile mele, mi-a spus, ca unui om mare. În momentul acela, a intrat în cârciumă Turcu, un zdrahon de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Atunci orbecăiam pe întuneric, căci pe toată strada noastră nu era decât un stâlp cu un bec chior, cam în dreptul lui Piucă. Mergeam la școală. Dimineața, mama îmi dădea douăzeci și cinci de bani, să-mi iau de la prăvălia lui Ursu un covrig. Eu preferam, de aceeași bani, două bucățele de rahat, sau câteodată, când pofta era prea mare, un măr murat. Avea băcanul ăsta multe bunătăți, și un coleg de-al meu, Grigorescu, fiul librarului, își cumpăra de la el bomboane de ciocolată
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în urma mea, dar niciodată nu l-a pierdut! Vizavi de școala unde învățam era o prăvălie, a lui Ursu, Dumnezeu să-l ierte! Bunătățile lui, pe care le vindea, erau pentru noi atunci, când banii erau rari, merele murate, rahatul, covrigii calzi, cu mac, stafidele, merele, perele, smochinele și migdalele, dar acestea costau un leu și preferam să dau douăzeci și cinci de bani pe două bucățele de rahat sau pe un măr murat, iar cei mari, și ne uitam noi, puștii, cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
apa rece și să ne îndreptăm puțin spre altă crâșmă, care se află în cealaltă parte a satului. De fapt aceasta nu este a doua din sat, ci a treisprezecea, și în toate se vând tot felul de bunuri, de la covrigi, rahat și bere și până la ouă de prepeliță, gumari, și scutere. Aici, tot sub un pom bătrân, un salcâm, erau trei moșnegi, foști ceapiști, acum pensionari. Stăteau față în față, așezați pe câte un taburet și pisau scuipatul ce se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Oare ce păcat?” Ți-am simțit aceeași întrebare și când ne-am întâlnit pe corabie. M-am spovedit, domnia ta, m-am pocăit, dar... Femeia se întrerupse din povestire pentru că argatul și o bătrână aduceau tăvi cu cafele, fructe, alune și covrigi uscați smălțuiți cu susan și fel de fel de mirodenii, compoturi în vase transparente, vin și apă rece. Când slugile ieșiră, Mihai își privi gazda atent și, oarecum stânjenit, se scuză: — Este drept că m-am întrebat, dar fără să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Vreau să le dăm de pomană, să mănânce din ea, să le facem șederea mai plăcută. - Bine Florico, spune-mi cam câte persoane sunt, să le pun colivă În câte un pahar din plastic și să le aduc și un covrig la fiecare, să zică bogdaproste! - Rado, da’ să nu-i spui lui fii-miu sau lu’ fiică-ta de chestia asta! Să râmână numai Între noi! Nu vreau să se supere Costeluș, că mi-a spus să nu vorbesc cu
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
la lumea din salon, dar nu m-ai găsit decât pe mine și pe generăleasă! Așa au și făcut. Au Împărțit tuturor pachetele, care au ajuns la fix. Miniștrii s-au bucurat că nu mai mâncaseră de mult colivă și covrigi, ei hrănindu-se numai cu bunătăți. Chiar au și glumit pe seama asta când tanti Florica și tanti Rada le-au spus că sunt de sufletul morților. - Tot suntem noi În plină criză! N-am mai mâncat de mult așa pomană
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
au venit niște brancardieri și, Împreună cu ei, i-am imobilizat iar asistentele, toate, le-au făcut injecții cu o concentrație mai mare de diazepam. Doctorul se uită prin salon și Îi căzu privirea pe noptiera unuia dintre ei; văzu covrigul și un pahar de plastic care mai avea resturi de colivă pe el. Imediat și-a dat seama ce s-a Întâmplat, plecând În viteză spre cabinet, ascunzânudu-și fața, să nu izbucnească În râs . - Faceți, vă rog, ordine pe aici
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
rugului Și se-nchină cucului; Nici pentru mine, Nici pentru tine; Ci pentru budihacea de la groapă, Să-i dai vacă de vacă Și doi boi să tacă. Ba îl petreceam până la biserică și apoi veneam acasă cu sânul încărcat de covrigi, mere turture, nuci poleite, roșcove și smochine din pomul mortului, de se încrucea tata și mama când mă vedeau cu dânsele. Și ca să mă scape de belea, m-au trimes la stână în dumbrava Agapiei, lângă podul Cărăgiței, unde erau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
par întotdeauna ca niște exploratori fără hartă. Hamlet citește în craniul lui Yorik ca într-un străvechi manuscris. Și superlucizii au nevoie uneori de poezie. Poeții actuali, acești colindători pe care nimeni nu - i mai răsplătește măcar cu nuci și covrigi. Arta autentică are un acut instinct al viitorului. Absența artei simplifică grosier spiritele. Literatura moloz hrănește piscurile. Arta se naște din concubinajul speranței cu disperarea. Arta polemizează misterul vieții. Universul încape într-o carte, iar cartea într-un buzunar. Promovată
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]