6,403 matches
-
lauri, era o regulă de viață creștină, o conduită deja adoptată de mulți adepți ai lui Cristos. Însă, foarte probabil, o asemenea atitudine antiidolatrică se pierdea provocând în creștini ispita încălcării anumitor practici legate de cultul imperial. Apologetul se simte dator în conștiință să atragă atenția asupra unei rezistențe majore palpabile, din partea celor compromiși în fața lingușirilor. În paralel cu mărturia martirilor din Acta și din Passiones, soldatul creștin își mărturisește propria credință în public: Christianus sum; printr-un limbaj mistico-alegoric, trece
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
comunitate", în numele căreia să vorbesc în mod legitim, dar intuind eu, de la bun început, că nu întâmplător am fost "altfel" acolo și "altfel" aici, din 2004 încoace, sunt exact aceste diferențe cele a căror responsabilitate o port pe umeri. Că sunt datoare să le articulez cât pot de bine, de precis, astfel încât cei care vin din urmă, inclusiv propriul meu copil, să nu mai simtă hidoșenia prăpastiei dintre locul de naștere al Științelor comunicării și țara care le-a adoptat, așa cum am
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
care vin din urmă, inclusiv propriul meu copil, să nu mai simtă hidoșenia prăpastiei dintre locul de naștere al Științelor comunicării și țara care le-a adoptat, așa cum am simțit-o și o simt eu de cincisprezece ani încoace. Sunt datoare, cu alte cuvinte, să îmi ajut concetățenii să pornească la drum cu un bagaj epistemologic esențializat în ce privește istoria metodologică a Științelor comunicării, bagaj pe care eu însămi îl port cu mine de atâta amar de ani, pentru ca, astfel, textele noastre
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
o privire de fiecare dintre noi, cei care îl citim. Prin urmare, exclamă criticul, "pentru numele lui Dumnezeu, să le examinăm!"342. Mein Kampf este "testamentul magiei naziste; magie crudă, însă eficientă"343. Poporul american, educat în spiritul pragmatismului, este dator, apreciază Burke, să cerceteze o astfel de ilustrare a "magiei", iar Mein Kampf constituie, desigur, o oportunitate unică în acest sens. Pentru a înțelege interpretarea lui Kenneth Burke a lui Mein Kampf, trebuie să ni-l închipuim ca fiind, deja
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
se sfârșește anul 2005, prima mea scrisoare din anul nou ți-o voi trimite ție. E bine măcar așa, prietene, măcar așa să mai comunicăm, fiindcă într-alt fel e greu. Ne prididesc și mai ales anii, Ioane. Îți sunt dator cu scrisoarea asta încă din primăvară, când, gentil și cald cum ești tu, mi-ai dăruit cartea cu tușul tiparului încă proaspăt. Ne-am și revăzut pe stradă, pe Magheru parcă, dar n-am prea vorbit Gata cu paranteza asta
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
când, gentil și cald cum ești tu, mi-ai dăruit cartea cu tușul tiparului încă proaspăt. Ne-am și revăzut pe stradă, pe Magheru parcă, dar n-am prea vorbit Gata cu paranteza asta lungă, Ioane, dar m-am simțit dator să-ți relatez „chestia“, acum, când stau de vorbă cu tine. În definitiv, am numai doi-trei-patru prieteni, ceea ce socotesc (aidoma Maestrului meu) că e mult pentru o singură viață, și-i aduc mulțumiri bunului Dumnezeu pentru aceste alese daruri ale
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
pretinde o libertate asumată, adică o libertate cu răspundere: „Toți oamenii aspiră la libertate În chip necondiționat; nimeni nu vrea să știe că avem un drept doar la libertatea pentru care ne putem lua răspunderea” (L. Blaga). Tot omul e dator să ție o dată satul de vorbă. (Desigur, nu printr-o faptă rea, ci printr-una bună, care să aducă un folos Întregii comunități.) „Nimic nu-i apropie mai mult pe oameni de zei, decât faptul de a-i face fericiți
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Fă Împrumuturi și te gătește de supărări. (Nu numai pentru faptul că cel căruia i-ai dat se va simți Încurajat spre a-ți cere mereu, dar va trebui și să te obișnuiești cu Întârzierile și chiar cu minciunile: „Omul dator de multe ori trebuie să mintă”.) Nu ți-e necaz când te izbește un armăsar,/ Ci când te trântește un măgar. Dacă e să primești observații sau mustrări, măcar acestea să vină din partea unuia Îndreptățit să le facă, și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
realiste. și invers: cu cât omul este mai temător În acțiunile sale sau mai confuz și mai nerealist În proiectele elaborate, cu atât probabilitatea ca neșansele să se producă este mai mare.) „Acțiunea stârnește Întotdeauna noi serii de posibilități: ești dator să dai hazardului o șansă, timpul și probabilitatea nu sunt perfect previzibile.” (N. Steinhardt) Lucrul care-ți place e pe jumătate făcut. (Pentru că jumătate din energia necesară pentru a face lucrul În cauză nu mai trebuie s-o cheltuim cu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Răspunzând cu răutate la răutate, complicăm și mai mult raporturile cu acea persoană. În schimb, bunătatea noastră este un semn de noblețe sufletească, de generozitate, care poate declanșa un proces de reflecție de pe urma căruia cel În cauză să se simtă dator să răspundă prin atitudini similare. Μ Scuzele târzii sunt ca florile de ger, care strălucesc Înfrigurate Într-o fereastră... Μ Actul de creație cuprinde, se știe, un paradox: restrânge universul cunoașterii, deoarece orice act de creație impune o delimitare, o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și sub pălăria lui au fost produse opere cu scriituri diferite, de la influențele textualiste specific franceze la cele pop specific americane. Nu-i nimic, toate astea trebuiau să poarte un nume și acesta a fost postmodernism. Fiecare s-a simțit dator să ia atitudine față de lexemul cu pricina și nu oricum, ci una decisă, definitivă, știută fiind foamea de nominare a intelctualului român, mare inventator de concepte pentru o tribună roasă de complexe culturale. Vestea proastă este că dezbaterea internațională asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de vedere al autonomiei estetice - acesta este enunțul unui ideal mai degrabă decît constatarea unei realități. Că romanul francez se află În convalescență, acesta nu poate fi decît efectul unei boli. De-aici, ceea ce Viart poate că nici nu era dator să menționeze Într-un volum cu țintă didactică - lipsa lui de respirație. Literaturii franceze Îi lipsește azi condiția fizică. Metafora nu e gratuită, pentru că, pînă la urmă, producția literară a unei epoci nu Încetează a rămîne simptomul unei stări de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
porțile unor cugetări evanescente. Mă gîndesc la sex și la literatură. O sumară și la o adică ieftină psihanaliză a literaturii dovedește că amorul a hrănit-o cu fel de fel de bucate, iar ea la rîndu-i n-a rămas datoare. Că acele bucate se consumau cu un fel de grimasă grobiană În vremurile sfîrșitului de Ev Mediu, În piață, că apoi, multă vreme, pînă-n zilele noastre, lectura sexului din literatură a fost un fel de desert senzorial sau trufanda, de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al lui Lejeune din 1975. Este limpede că epoca literaturii smerite, a lui Beckett, trecuse. În 1979 debutează Jean Echenoz cu un roman care, dincolo de parodierea unor rețete (romanul de aventuri, polițist, „commando”, etc.) propune un nou tip de erou, dator atît personajului romanelor „de gen” cît mai ales celor (mai bine zis celui) creat(e) de Samuel Beckett și de liderii existențialismului Sartre și Camus. Principala noutate a romunului propus de Echenoz este Înălțarea În rang a populației filmelor „de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
streșini,/ Tăiem taurii generației noastre". În câteva balade poetul este tentat să răspundă unei trăiri existențiale intense. "Lacrima lui Damocles" reprezintă frământările spirituale, însemnând mai mult decât sabia ce-i amenință existența. Poetul reînvie ideea lui Panait Cerna: omul e dator să se călească în contact cu loviturile vieții: "Să învățăm să plângem/ Altfel pierim de lacrimi,/ Altfel cădem în golul orb/ și mai murim odată din neîndemânare, ca și la cel dintâi potop." Poemul "Calul, fiul Troiei" exaltă primatul necesității
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
simpatice în fața unei tarabe de kiwi; băbuțele țipau la vânzător că ele au pensie de o sută de lei, că e bișnițar, că de ce sunt cartofii ăia păroși de cinci ori mai scumpi ca în altă parte? Aici mă simt datoare să deschid o paranteză: bătrânele habar n-aveau ce-i ăla kiwi. Au și gospodinele mari lacunele lor, nici măcar ele nu-s perfecte... Am ținut partea bătrânelor, le-am ademenit doi metri mai încolo și am atacat. Îmi stabilisem un
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în locul de epitrop-efor la Sf. Nicolae s-ar numi tot nenea Cațavencu? 'Ai? (Cațavencu surâde cu un gest de refuz.) Și dacă și moșia "Zăvoiul" din marginea orașului... Cațavencu: (zâmbind asemenea) Dă-mi voie, stimabile, un om politic trebuie, este dator, mai ales în împrejurări ca acele prin care trece patri noastră, împrejurări de natură a hotărî o mișcare generală, mișcare (mângâie și umflă cuvintele distilându-și tonul și accentul) ce, dacă vom lua în considerație, trecutul unui stat constituțional, mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de critică bazată pe prietenie. Vechea revistă publica rar recenzii la cărțile de literatură, iar Bacovia n-a scris aci nici una. E de remarcat, totuși, că între cele apărute - probabil, nu întîmplător - două aparțin unor autori cărora Bacovia le era dator. De pildă, în primul număr, sînt publicate trei recenzii: una dintre ele (semnată de N. Cristoveanu, elev pe atunci, fiul lui Criste Cristoveanu) e despre volumul Lîngă pămînt de Adrian Maniu. Autorul Figurilor de ceară, care se întîlnise cu Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
admiratori și admiratoare. De-a lungul întregii sale vieți, Bacovia n-a făcut parte din vreun „comitet de lectură”, „consiliu de administrație”, „juriu”, n-a acordat și n-a înmînat premii. N-a îndatorat pe nimeni și n-a rămas dator nimănui. Nici cărțile sale n-au figurat ca premii școlare sau la diverse concursuri. Membru al Societății Scriitorilor Romîni n-a obținut barem o dată bursa de călătorie în străinătate pe care aceasta o acorda și n-a fost trimis să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Gh. Eminovici a cumpărat cele două părți din moșia Ipotești, pe care Eufrosina Petrino le avea de zestre. Din suma totală de 4000 de galbeni, Eminovici i-a dat Eufrosinei Petrino numai 1500 de galbeni și i-a mai rămas dator cu 2500 de galbeni, plus dobînzile aferente 34. Din datoria pe care o avea la răposatul serdar, Iordache Ureche, nu i-a putut trimite văduvei Ruxanda Ureche decît 50 de galbeni, prin Strul Leib Orănștein 29, asociat cu Eminovici și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Vasile Iurașcu, care păstrează la sine izvodul de zestrea mea, din anul, 1840 mai, 26 zile"46. Dar răspunsul i s-a dat prompt, la 5 și la 13 decembrie, 1850 : "Judecătoria acestui ținut Botoșanii vă răspunde că nu este datoare a ave în pricină corespondență cu fețe străine; înșivă trebuie să înfățoșați titlurile zestrei, după care apoi să va regula cele de cuviință"47. Vasile Iurașcu a aflat repede de acest răspuns și, ca urmare, s-a adresat, cu jabolă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lună, cîte 100 de franci". În consecință, ea l-a rugat pe Maiorescu să intervină pe lîngă poet ca să-i trimită banii 229. L-a rugat și a doua oară, prin scrisoarea din 17/29 noiembrie, 1880229. Așa că poetul era dator Harietei, încă din septembrie 1879, cu 100 de galbeni, ceea ce însemna 1200 de franci, iar acum termenele de plata trecuseră. Nu cunoaștem cum și-a achitat el această datorie. La 18 martie 1881, poetul i-a scris tatălui său, scuzîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Apariția „sentimentului de vinovăție” este legată îndeosebi de acea etapă a dezvoltării psihice a copilului în care acesta este capabil de a adopta un cod etic de reguli liber acceptate, de a realiza conștientizarea importanței faptului de a se simți dator de a se comporta potrivit unor norme și principii morale, care aparțin comunității în care trăiește. Faptul acesta de a fi ajuns la stadiul formării unei responsabilități morale îl face pe copil capabil de a trăi, la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Probleme de psihologie judiciară, 1973, Editura științifică, București. Acest progres este inevitabil, deoarece copilul, devenit adolescent, se consideră în forul său interior egalul adultului, fapt care-l face să ceară respect celor din jur, dar și să înțeleagă că este dator să acorde, la rândul său, respect altora. . Copilul nu nutrește pentru părinți numai sentimente de frică sau de neîncredere, așa cum se întâmplă în cazuri extreme; de obicei, el își iubește părinții și manifestă față de conduita lor un respect profund. . Examenul
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lirică a Irinei Andone, în care se figurează aceleași neliniști, aceleași tensiuni ale inadecvării la un real desprins din matca esențialului. La fel ca în cazul marelui său model, poetica acestui suav-întunecat Mângâios (Iași, Editura Institutul European, 1996) este apoi datoare unei porniri (controlate) de conjugare a contrariilor. Textele din carte se refuză din acest motiv interpretării univoce, apelând adesea la formele discursive cele mai diverse ca melos și construcție. Ele polarizează sensurile experienței, figurează "lucrurile și întâmplările lumii" interioare în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]