6,332 matches
-
nitatea na? ional? �. A? a cum explică mai ț�rziu: �A face politic? �ntr? un astfel de moment p? rea s? nu fie nimic altceva dec�ț un act criminal, �ntruc�ț toate for? ele trebuiau s? fie folosite pentru un ultim efort disperat de ap? rare�22. Rela? iile lui Iorga cu A.�C. Cuza s? au deteriorat ? i mai mult dup? ce acesta din urm? l?a atacat pe Iorga �n cadrul Adun? rîi Partidului Na? ionalist Democrat. Cea mai mare parte a acestuia era de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
for? elor generalului Allenby �n Ierusalim. Generalul Allenby nu era deloc un Godefroy de Bouillon; el venea la Ierusalimul lui David ? i al lui Solomon. Iorga ? i?a explicat simpatia: �Că na? ionalist, nu poate proceda altfel�100. �n toamn? , situa? ia devenise disperat? �n Moldova. Armata rom�n? era indiferent? fă?? de anarhia din r�ndul ru? ilor, dar nu ? i fă?? de consecin? ele dezmembr? rîi for? elor armate ale principalului ei aliat. �n cele din urm? , unit?? ile ruse? ți r? mase au fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Centrale ? i germanii �naint�nd �n Ucraina, Rom�nia era �ncercuit?. Politică lui Lenin a for? at �n ultim? instan?? Rom�nia s? renun? e la lupt?. Nu putea oare Rom�nia s? urmeze exemplul Șerbiei ? i s? fac? un ultim efort disperat de �mpotrivire? Iorga era �ntotdeauna �nfl? c?raț c�nd era vorba de Șerbia ? i mai ales de Muntenegru! A?a c? s?a opus renun?? rîi la lupt?. Dar jusqu�au boutismul lui Iorga nu era ? i pozi? ia guvernului rom�n. S
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui K�rolyi, prin care �l anun? a c? liniile de demarca? ie care trasau �naintarea trupelor cehe, rom�ne ? i iugoslave (trasate �n multe cazuri peste zone locuite incontestabil de unguri) urmau s? fie considerate drept grani? e provizorii. �n acest moment disperat, singura posibilitate r? mas? era apelarea la solidaritatea internă? ional? a clasei muncitoare. K�rolyi i? a predat puterea unui agent bol? evic, B�la Kun, care a venit la putere la 21 martie 1919 ? i inten? iona s? restabileasc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a lui Br? tianu�55. Prin 1922, regele, regina ? i chiar ? i prin? îi Carol ? i Nicolae erau �mpotriva lui Iorga, propun�nd că �Iorga s? fie trimis �napoi la preocup? rile lui ? tiin? ifice�. Iorga le? a trimis scrisori disperate, dar f? r? nici un rezultat. Regele Ferdinand i? a spus lui Stelian Popescu c? �Iorga este un om at�ț de mare �nc�ț, datorit? acestui fapt, este imposibil s? cooperezi cu el din punct de vedere politic�. Cu alt? ocazie, regele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Rom�n o platform? care prevedea autodeterminarea pentru Transilvania, Basarabia, Dobrogea ? i Bucovina, adic? dezmembrarea Rom�niei Mari. Acest lucru le? a dovedit multor rom�ni faptul c? URSS? ul era tot Rusia ? i inamicul na? ional num? rul unu. �n ciuda disperatei situa? îi economice ? i sociale, comuni? ții nu puteau beneficia de popularitatea de care se bucurau �n Șerbia, Grecia ? i chiar ? i �n Bulgria. �n 1924, guvernul a scos �n afara legii Partidul Comunist. Nu prea mul? i etnici rom�ni au v? rsat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un evreu german, care, ajung�nd �n Anglia, consideră antisemitismul din Germania drept un fenomen trec? tor, declar�nd c? se considera tot german. Nu toat? lumea era at�ț de optimist?. Vechiul prieten al lui Iorga, profesorul Tiktin, i? a scris disperat, descriindu?? i suferin? ele ? i rug�ndu? l s?? i vin? �n ajutor. Avea peste 80 de ani ? i regretă c? tr? ise at�ț de mult. Iorga a reac? ionat prompt, �ncerc�nd s?? l mobilizeze pe regele Carol ? i s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cepea s??? i piard? r? bdarea. Dormitoarele studen? e?ți neaflate sub egida universit?? ilor au fost desfiin? ațe. La 2 martie 1937, universit?? ile au fost temporar �nchise, iar taberele de recreere legionare au fost interzise, �ntr? o �ncercare disperat? a birocra? iei de a reprima Legiunea. Care a replicat, ca de obicei: a fost organizat un atentat la via? a rectorului Universit?? îi de la Ia? i, urmat de alte �ac? iuni directe� brutale. Dup? alegerile din decembrie 1937, Iorga va adopta o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
amintim de ostilitatea inflexibil? a lui Iorga. Rom�nii (inclusiv Iorga) nu acceptau s? se angajeze de bun? voie �n �autocritic? � său s? stabileasc? �n ce m? sur? contribuia tratamentul aplicat evreilor la refuzul lor de a se asimilă ? i la c? utarea disperat? a unor solu? îi staliniste! Ei preferau s?? i considere pe evrei drept o minoritate demn? de dispre? , parazit? ? i neloial? de care trebuia s? se descotoroseasc? printr? un mijloc sau altul, cu c�ț mai repede, cu at�ț mai bine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vreun col? blestemat al Transilvaniei, prezentat? că o m? rturie imposibil? de inferioritate, �n stilul rece al unui raport de poli? ie, care �nregistreaz? diverse infamii la sec? ie�. �Unde este Transilvania nobil? a lui Slavici sau Ag�rbiceanu? �, �ntreab? Iorga disperat. Ion al lui Rebreanu �i amintea de duhoarea care se �n? l?a din P? m�ntul lui Zola. Nici m? car lupta ?? rinimii rom�ne �mpotriva ungurilor nu? l salveaz? pe Rebreanu �n ochii lui Iorga. Rebreanu �nc? lcase regulă �realist? na? ionalist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iativele acestuia. Mircea, ambi? ios, voia s? preia conducerea partidului tat? lui s? u ? i avea unele leg? turi cu legionarii, a c? ror importan?? o exagera. El ? i Coco? au inclus un articol �n �Neamul rom�nesc� �ntr? o �ncercare disperat? de a descrie istoria. Conform acestui articol (afirmă? ie sprijinit? chipurile pe m? rturii), Iorga a trimis o telegram? Tribunalului Militar �n care �? i retr? gea pl�ngerea �mpotriva lui Codreanu, cu cinci zile �naintea procesului. Al? îi depuneau m? rturie privind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trece cu vederea genocidul, dar ca istoric se apropie periculos de mult de ideea de a? l consideră drept un mijloc de creare a unui stat na? ional �ntr? o regiune multina? ional?. Oric�ț de condamnabile ar fi aceste na? ionalisme disperate, nu trebuie s? uit? m promisiunile nerespectate ale �Cartei Atlanticului� din timpul ultimului r? zboi mondial ? i realit?? ile crude de la Yalta ? i din timpul r? zboiului rece. ?i numai de atunci. A?a cum comenta recent tragedia din Balcani �Time Magazin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al XIX-lea, guvernul rus a ini? iat un program ambi? ios de modernizare, ceea ce a dus la r? zvr? tîrî �n zonele rurale. Tem�ndu? se c??? i va pierde privilegiile ? i puterea economic? , nobilimea a f? cut o �ncercare disperat? de a opri acest proces. Ceea ce a dus la stabilirea c? numai evreii erau ? apii isp?? itori, �ncerc�ndu? se s? se fac? din ace? tia autorii schimb? rîi ? i ai declinului. Astfel, �evreii au fost cei care au distrus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a for? ei na? ionalismului, numai c? el nu era un veritabil politician, urm�ndu?? i cu rigiditate visul, lipsa lui de flexibilitate sem? n�nd cu deviza lui De Gaulle: ��n ciuda a tot ? i a toate�. Era un efort disperat. V?leni, bastionul lui cultural, loc pe care Iorga �l consideră ca fiind cel mai aproape de un sat s? m?n? torist, num? ra pu? ini oameni s? m?n? tori? ți, transform�ndu? se �n schimb �ntr? o fort? rea?? legionar?. Dar Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lupta politic? p�n? unde se afl? ast? zi�. Notă era nesemnat? , dar scrisul lui Cuza era inconfundabil. BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 284, doc. 162 102�Iorga �? i amintea cu ironie sarcastic? cum: ��? i fr�ngea profesorul Cuza disperat m�inile� �n Adunare, �n timp ce se discuta problema drepturilor egale ale evreilor. O via?? de om... , vol. III, p. 36 103�Partidul Comunist aflat �n ilegalitate nu prezenta nici o atrac? ie pentru evrei ? i (�ntr-o m? sur? ? i mai mic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
realizasem spectacolul Tot ce avem mai sfânt după o piesă de Ion Druță, care devenise evenimentul teatral cel mai important din capitala rusească. În acest răstimp ministrul culturii din URSS Ecaterina Furțeva a venit în întâmpinarea cererii unor iluștri, dar disperați actori de la Teatrul MHAT de a-l numi în funcția de director artistic pe Oleg Efremov întemeietorul faimosului "Sovremennik". Situația la teatrul academic, înființat de C. S. Stanislavski și V. I. Nemirovici-Dancenco, era dramatică. Rutina pusese stăpânire pe cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
suferința de a nu putea cîștiga inima femeii pe care o iubește cu patimă și, totodată, e urmărit de o cumplită spaimă. Formidabila lui izbucnire din secvența în care izbește cu barda în pereții casei nu-i altceva decît încercarea disperată de a se apăra de această spaimă a omului vinovat. Apoi prezența celui ucis, a lui Dumitru care apare din cînd în cînd (dar nu ca o umbră incertă, hamletiană, ci ca un om real) este concretizarea puternicei spaime pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în PCDR (partidul celor dezamăgiți din România). Dacă n-ar fi perfect realiste doar vedem asta în fiecare zi am zice că Alexa Visarion a abordat aceste secvențe într-o cheie realist-absurdă... grotescă și hilară, tragică și violentă, ridicolă si disperată... oglindă a zile. Cel de al treilea palier le este rezervat celor trei personaje principale. Trăiesc aici și acum, sfârtecați de realitatea unor vremuri noi, pentru care nu sunt pregătiți... ei vin din plămăda mitului. Al arhetipului. Alexa Visarion are
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
capabile să intre într-o horă a semnificațiilor, lădița cu bani a hangiului și lada cu odoare și monede a preotului, o ulcică cu vin, un șirag de mărgele, recuperate apoi din noroi, un sac cu mălai sfâșiat de săracii disperați etc. Și, tot de aici alungarea muzicii din acest film, ca dintr-o lume care își ajunge sie însăși, care are propriile ei semne de recunoaștere: tropăitul calului, deslușit de departe de urechile atente ale Anei, viscolul amenințător, râsul batjocoritor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
talent masiv, cultivat, impetuos, regizorul unor aspre, severe sublimări estetice și filozofice. (Valentin Silvestru) 1981 ÎNGHIȚITORUL DE SĂBII Casa de Filme UNU [...] moartea, moartea artistului, asta cer... Moartea vie obol pentru artă... Una din cheile acestui film... [...] Strigătul din final, disperat și tragic, este, poate, un ultim semnal violent prin durere adresat optuzității, bestialității și indiferenței... Într-o lume stăpânită din ce în ce mai mult de imbecili, singura șansă a artei este să continuie. (Alexa Visarion, 24 octombrie 1981) Destinul eroului concentrează parcă grandoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de eliminarea oricărui loc comun. Întratât Alexa Visarion reușește să încarce cu semnificație fiecare scenă, să o trimită dincolo spre ceva cunoscut și necunoscut deopotrivă. Când înainte de a părăsi scena, Tuzenbach (Robert Linz) cade în genunchi, sărutând cu o frenezie disperată, mâinile Irinei (Margareta Avram), iar aceasta i le oferă fără rețineri, tându-i primele semne de autentică iubire, o adâncă tristețe pare să-l cuprindă, pentru că el simte că aceste semne vin nu ca o speranță de viață, ci ca împlinire
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
desăvârșirea este o implozie orbitoare și rece. După ultima fulgerare dintre actori, înconjurul rămâne vid, purificat prin iradiere, și intangibil. După spectacol pare de-a dreptul incredibil că aceeași scenă ar mai suporta să fie populată cu hățișul încâlcitelor nimicuri disperate și omenești. Scena finală a spectacolului Personajele sunt transe... se slujesc de actori, istovindu-i ca pe niște hipnotizați. Asemeni unor astre, ele nu au umbră, diferența dintre ele fiind de luminiscență; strălucesc întunecos ori resemnat, jucăuș sau epuizant, pâlpâind
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
regie în fosta noastră Școală de Teatru, de cum a aflat că sînt pentru cîteva zile la București, m-a invitat în clasa lui, la o matinală întîlnire cu studenții ce-i avea. În 2014, mi-a parvenit apelul unui om disperat: Visarion decisese că doar eu îi pot traduce dialogurile unui film făcut fără sumedenie de mijloace ori mai curînd fără nimic, în afară de adeziunea și talentul unor artiști ce cred în calitățile prietenului meu. Ca de obicei, mai ales în Ținutul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care o întreprind poate semnifica acel ceva. Ca toată lumea, sunt marcat de acest sfârșit de mileniu confuz, în care o bună parte a omenirii pășește pe un făgaș necunoscut. Neliniștea care mi-a guvernat existența s-a amplificat. O luptă disperată se dă în mine, între ceea ce trebuie și ceea ce simt. Trebuie să trăiesc, să onorez acel sâmbure de viață care a rodit și pentru care s-au sacrificat atâția părinți, nevastă, copii, prieteni. Simt că picioarele îmi sunt legate de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tranziție va naște un teatru a cărui expresie va fi mult mai simplă, înlesnind o comunicare scenă-sală, sală-scenă, profundă, netrucată... Teatrul nu va mai fi un refugiu, ci un spațiu magic obligat să foreze în interiorul fiecăruia dintre noi. Un dialog disperat înăuntrul ființei umane acesta poate fi teatrul următoarei perioade. Totul e să nu cedăm în fața facilului, comercialului, vulgarului... Mediocritatea poate fi avantajată în climatul ce ne trăiește acum și în care trebuie să rezistăm cu demnitate și să naștem trasee
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]