7,032 matches
-
sub chipul de regină Ca să domniască lumea ca ziua cea senină, Ca rosa cea vergină ce doarme și visează, Pîn-n-o deșteaptă încă a zilei sântă rază. 205Nu știai că destinul cu vocea-i de aramă În fruntea unui popol, ca să domnești te chiamă, Ca să domnești pe tronu-i, o mamă bună, sântă, Cu mintea ta senină, cu inima ta blândă. Tu fii ideia sântă a Daciei unite - De unde sună marea prin stâncile cernite Pân unde Tissa mână undele reci și crețe, Peste
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Ca să domniască lumea ca ziua cea senină, Ca rosa cea vergină ce doarme și visează, Pîn-n-o deșteaptă încă a zilei sântă rază. 205Nu știai că destinul cu vocea-i de aramă În fruntea unui popol, ca să domnești te chiamă, Ca să domnești pe tronu-i, o mamă bună, sântă, Cu mintea ta senină, cu inima ta blândă. Tu fii ideia sântă a Daciei unite - De unde sună marea prin stâncile cernite Pân unde Tissa mână undele reci și crețe, Peste câmpii mănoase, pintre pustii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
risipește-n vînt! (Solemn): - Nainte de-a te plânge al clopotelor cânt, Nainte de-a-ți așterne în galbenul mormânt, Pe drumul care duce din leagăn la sicriu Moartea să te cuprindă în brațele-i de viu! În suflet să-ți domnească un seraf surd și mut Și-o secete cumplită în capul tău tăcut! De viața ta miseră moartea să nu se-atingă Dar mintea ta senină s-o-ntunece, s-o stingă, Să intre-o noapte vană cu aer amorțit
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu visuri de impresiune puternică. Fruntea sa e ostenită și fața în delir adânc. Musica melodramisă, încet, aria lui: Deșteaptă-te Române. - El o declamă încet și expresiv). l3. SUS ÎN CURTEA CEA DOMNEASCĂ (cca 187O ) Sus în curtea cea domnească, La domnia din Bârlad, Șade tânăr Domnul Vlad - Sub căciula-i țărănească Pe-a lui umeri plete cad. Astfel șade trist și rece La ospățul luminat Din domnescul lui palat, Cu priviri crunte și rece Cu-ochiul negru înfundat. Fața
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
moartea ei pustie Pământul greu cu a lui hemisfer, Care vuind se mișcă-n vecinicie În jur de soare, -n ocean d-eter - Și toate astea într-un cerc pe-o coală: Mărimea lumei și a firei fală. Pe ce domnim?... pe cifre și pe semne... 33. DE CE N-AFLĂM În ÎMPLINIREA... (cca 1873 ) De ce n-aflăm în împlinirea dorințelor din astă lume, Acea sublimă fericire ce înainte-i am visat, De ce în cruda voluptate, de ce într-un strălucit nume, N-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vei ști numai decât, Ci atunci numai, copile, Când de el te-i fi topit. Ce-mi scoți ochii cu mândria Și-mi vorbești că o să-mi treacă Fie omul cât de mândru Tot la dragoste se pleacă. Unde dragostea domnește Ia greșelele-n mimic, Căci prin certele omenimii E ca ramul de finic. Știu eu dacă ții la mine? Dacă tu nu mă înșeli? Căci pe buze-s scrise numai A iubirei învoieli. Oricât fii nenorocită Tot cu dragostea te iei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a-i cere stăpânul această schimbare de viteză. Victor și-a privit copilul, așa cum nu o mai făcuse de multă vreme, iar Va credea că tăticul său a și uitat să-l privească așa, pătrunse cu ochii săi albaștri pădurea domnească și Îi indică să privească foișorul de observație, aflat la câteva zeci de metri În stânga lor. Vezi ce Înalt este foișorul acesta, Îl știu de când eram așa ca tine, lemnul s-a uscat dar tot mai ține și oamenii pot
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Cine știe, poate era fertil. Doamna Hollinger Împarte patul cu secretarul, partenerul ei În niște jocuri bizare care implică o pereche de pantofi. Nepoata lor Își bagă-n venă, la baie. Gospodărie serioasă. Mai pe șleau, În casa Hollinger nu domnea decența ireproșabilă. — Nu domnește ea În toată Estrella de Mar, și nici altundeva. Eu n-aș suporta să Înceapă unii să răscolească prin rufele mele murdare. — Paula, eu nu făceam judecăți morale. Așa, nici nu-i greu să te gîndești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
fertil. Doamna Hollinger Împarte patul cu secretarul, partenerul ei În niște jocuri bizare care implică o pereche de pantofi. Nepoata lor Își bagă-n venă, la baie. Gospodărie serioasă. Mai pe șleau, În casa Hollinger nu domnea decența ireproșabilă. — Nu domnește ea În toată Estrella de Mar, și nici altundeva. Eu n-aș suporta să Înceapă unii să răscolească prin rufele mele murdare. — Paula, eu nu făceam judecăți morale. Așa, nici nu-i greu să te gîndești la o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
dictată de convingerea că nu există altă soluție, cu atât Inchiziția e mai puternică. De fapt, idealul ei e să proclame, mărinimoasă, încetarea terorii fizice, să renunțe la instrumentele de tortură, să se laude că a golit temnițele și să domnească numai prin zelul nostru de a ne dovedi înțelepți. Spre asta tinde. Să mute instrumentele de tortură din pivnițe în sufletele noastre. Atunci, opera ei va fi, cu adevărat, împlinită. Va înceta să fie odioasă, lăsîndu-ne să ne supraveghem singuri
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
prind! O să lucreze Didina, voi numai să țineți tira și să dați cu suriul dacă se-ntinde vreunul. Pentru asta trebuie să vă încliftați, să nu se cunoască. Vă duceți la Goldenberg să vă unprumute niște țoale mai ca lumea, domni să-mi fiți, să nu se ginească! Sidiliți-vă, treaba voastră ce faceți, altfel dă dracu-n voi! Și să v-alegeți niscai umblători mai ca lumea, nu scroabe ori șalupe, să vă râdă urâții ăia. Titi, să-i potrivești tu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu găsiseră decât o ladă plină de polițe. Banii, răposatul și-i ținea în altă parte, și toți bănuiau că fratele mortului știa unde și-i ascunsese, și-l priveau cu o ură neascunsă. Și aici, în încăperea fără lucruri, domnea o tăcere apăsătoare. Femeile se închinau din când în când și priveau spre podele. Bică-Jumate dormea netulburat în coșciug, cu fața acoperită de giulgiul cel alb. Era un bărbat trecut de 50 de ani, cu o față suptă, scund cât
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de asta u era foarte frică. Mulțimea ajunsese pe un dâmb în spatele cimitirului. De acolo de sus se auzea văicăreala cioclilor, care priveau dricul spart și fărâmat și caii deshămați care o luaseră razna pe câmpul înghețat din jur. Aici domnea o liniște încremenită. Bătea un vânt ascuțit și pașii se scufundau în zăpada moale ca într-un nămol. Strigătele se potoliseră. Patru bărbați cărau cu pași măsurați lada de lemn, privind când și când la chipul lui Bică-Jumate, abia văzut
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Cu toate evenimentele care Îi agită istoria (războiul Împotriva colonilor din America, lupta dintre simpatizanții Revoluției Franceze și adepții Contrarevoluției, campaniile antinapoleoniene, reformele parlamentare, tensiunile sociale, dar și religioase), Anglia lui George al III-lea (1738-1820) pare obosită. Cel ce domnește peste o jumătate de secol, sfârșind În nebunie, cedează locul fiului său, George al IV-lea (regent din 1811 până În 1820 și rege până la moarte, În 1830), intrat În istorie și datorită poveștii care Îl leagă de celebrul Brummell. Napoleon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
-i ceară audiență prințului, care nu era, după el, decât un dandy mult inferior sieși ș...ț. Ce s-ar fi Întâmplat dacă s-ar fi văzut? «Regele Calais-ului», cum i se spunea lui Brummell, s-ar fi Întors să domnească la Londra?”1 Cert este că Întâlnirea nu a avut loc, iar la scurtă vreme decăderea lui Brummell nu a mai putut fi oprită. O modestă (și doar temporară) slujbă de consul În orașul Caen, iar apoi foamea, mizeria, nebunia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Dar spirite Încă și mai libere, și totuși Încă aservite unor paradoxuri cam veștede, ce Încep să aducă a prejudecăți, nu-l Înțeleg mai bine, după modesta mea părere, iubindu-l ca pe un fel de Prinț al Decadenței, ce domnește ca un despot capricios peste toate corupțiile spiritului și peste toate rafinamentele Imaginației. Este un domeniu atrăgător, dar limitat și care, tot mai mult, pare a fi deschis tuturor. Eleganța și păcatul nu sunt lucruri profunde. Satanismul este un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
moraliștilor, care condamnă vanitatea În loc să o claseze și să o absolve. Dar de ce să te miri, când te gândești că sentimentul cu pricina a fost strivit de 1.800 de ani sub ideea creștină a disprețului lumii, idee ce mai domnește Încă până și În cele mai puțin creștine firi? De altfel, oamenii de spirit nu păstrează, oare, aproape toți, În gândire o anume prejudecată, la picioarele căreia fac penitență? Așa se explică, poate, cum de cei ce se cred serioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cu solzi de nepătruns, cu atât mai fermecătoare, ehei!, cu cât erau mai periculoase. Dar vanitatea lui nu pierdu nimic; dimpotrivă. Nu l-a lovit niciodată vreo altă pasiune care s-o contracareze și s-o echilibreze pe aceasta. A domnit singură, atât era de puternică 1. A iubi, chiar În cel mai Înalt sens al cuvântului, a dori Înseamnă Întotdeauna a depinde, adică a fi sclavul dorinței tale. Brațele care te cuprind cu cea mai mare tandrețe sunt de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Dandy mai abil decât prințul de Wales, Brummell n-a avut o doamnă Fitz-Herbert. A fost un sultan fără batistă. Nici o iluzie a inimii, nici o răscoală a simțurilor nu a influențat, spre a le ațâța sau nimici, cuceririle sale. Astfel domnea el. Elogiu sau blam, cuvântul lui George Bryan Brummell conta. El impunea Opinia. Să presupunem că În Italia ar fi fost cu putință un asemenea bărbat, o asemenea forță; ce femeie Îndrăgostită s-ar fi gândit la el? Dar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Brummell, regele a cerut să-i fie prezentat și a fixat ora Întâlnirii pentru a doua zi. Ce s-ar fi Întâmplat dacă s-ar fi văzut? „Regele Calais-ului”, cum i se spunea lui Brummell, s-ar fi Întors să domnească la Londra? Dar a doua zi, niște depeșe l-au silit pe George să devanseze ora plecării, astfel că Brummell fu cu totul uitat. Puțina curtenie a acestuia era pe măsura indiferenței prințului. Firește că era o greșeală acest indolent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
tot ce nu este vocație autentică, deget al lui Dumnezeu ațintit spre inteligență, trebuie lăsat de-o parte. XII Acum se știe prea bine care a fost acea vocație și cum i-a dat curs Brummell. Era născut pentru a domni prin Înzestrări dintre cele mai bune; chiar dacă odată, Montesquieu, Înciudat, le numise je ne sais quoi?* În loc să arate ce sunt. Prin aceste calități el a avut Întâietate În epocă. Cum ar fi spus prințul de Ligne: „A fost rege grație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
siguranța exilului. Liberalismul ideilor, care strălucise ca o rază a inteligenței celor mai iluștri bărbați din această țară deasupra fariseismului Înalt, a convenționalismului Înghețat și mincinos, nu a luminat decât fulgurant, căci mumia sentimentului religios și formalismul au continuat să domnească din străfundul mormântului lor Îmbătrânit. Totul s-a Încheiat, iar societatea aceea frumoasă, al cărei idol fusese Brummell, a murit, pentru că el Îi fusese doar expresia celor lumești, a relațiilor de pur divertisment. Nu vor mai apărea dandy precum Brummell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
dă vieții o amprentă poetică; cu toate acestea, aristocrația din fiecare țară are ceva deosebit atât În maniere, cât și În remarcabila Înțelegere a existenței! - Și care este acest privilegiu? Educația, deprinderea. Marcați Încă din leagăn de grația armonioasă ce domnește În jurul lor, crescuți de mame elegante, care au un limbaj și atitudini În linia celor mai bune tradiții, copiii marilor seniori au prilejul să se familiarizeze cu rudimentele științei noastre, astfel Încât ar trebui să aibă o fire teribil de aspră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
a se comporta În vizită. În felul acesta, vom fi reușit să cuprindem universalitatea celei mai vaste dintre toate științele: aceea care ocupă toate momentele vieții noastre, care ne conduce toate acțiunile zilei și ne asigură somnul; deoarece tot ea domnește până și În liniștea nopților. PARTEA A DOUAtc "PARTEA A DOUA" Principii generale. Monografia virtuții Și nu uitați, doamnă, că există perfecțiuni revoltătoare. Lucrare inedită a autorului CAPITOLUL IVtc "CAPITOLUL IV" Dogme Biserica recunoaște șapte păcate capitale, dar nu admite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
scântei În ochii bătrânilor care Își golesc punga din pricina ta!... Mâinile-ți sunt albe?... Vei fi strâns de gât În urletele mulțimii care va striga: „Trăiască Fitecine! Moarte seniorilor!”. Porți crucea Sfântului Andrei?... Intră fără nici o teamă În Paris: aici domnește Ionică Fără Frică. Porți cumva cocarda tricoloră?... Șterge-o!... Marsilia te-ar ucide, căci ultimele tunuri de la Waterloo ne-au adus moartea și pe vechii Bourboni! Din ce motiv ar fi toaleta Întotdeauna cel mai elocvent dintre stiluri, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]