6,379 matches
-
a realizat câteva scenarii de film și a publicat antologia L-am cunoscut pe Tudor Arghezi (1981). D. scrie o poezie de factură tradițională atât prin tematică, cât și prin modalități de expresie, fiind preocupat de conceptul figurat sau de fiorul liric implicat, nu de inovații sau încifrări stilistice. Volumul Moartea calului troian cuprinde, alături de câteva frumoase pasteluri (De primăvară, Pastel comemorativ), și lirică de dragoste (ciclul Zăpezi interzise), versuri meditând asupra creatorului de artă, condamnat veșnic să caute perfecțiunea și
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
triviale sunt adesea, ca și la Tudor Arghezi, înnobilate artistic. Dacă prima carte conținea in nuce toate posibilitățile lirice ale lui G., poemele din La poarta din urmă atestă o maturitate remarcată de multe voci ale criticii literare a vremii. Fiorul metafizic predomină aici, puterea implacabilă a autorității divine este deopotrivă contestată și acceptată, atracția și opoziția contrariilor există atât la nivelul umanului, cât și în celesta entitate definită generic cu numele divinității: „Sunt doi, cei doi/ Din visul și bătrânul
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
Peste un veac sau zece). Versurile din volumele Țării mele, Săracă țară bogată și Două fete dintr-un neam sunt compuse pe o canava patriotică. Se dă glas, cu un retorism viguros, protestului social, dar apar și incitări naționaliste, șovine, fiorul liric se pierde, făcând loc unor adevărate pagini-manifest, aglomerate de imprecații lipsite de suport estetic. SCRIERI: Poezii, București, 1921; Țării mele, București, 1925; La poarta din urmă, București, 1934; Săracă țară bogată, București, 1936; Lumini de seară, București, 1936; Două
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
pe tradiționaliștii școlii “de la Brives”, provincialistă, pe cei șapte “imagiști” și “mitologizanți” eleganți grupați acum mai bine de zece ani (deși avînd volume publicate din anii ‘70) În jurul sintagmei “noua ficțiune”, preocupați de revenirea la literatura mată dar plină de fior de dinaintea Noului Roman, reprezentată odinioară cu strălucire (de la Nerval la Vian și Romain Gary). Lăsăm În urmă, deși poate vom reveni vreodată asupra ei, și literatura francofonă din Magreb (Tahar Ben Jelloun este cunoscut la noi printr-o traducere aflată
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Ghermănuță face dreaptă măsură bucuriei simțurilor și reveriei intelectuale. În prima perioadă (Amintiri dintr-o călătorie), mai evidentă e latura vitalistă, juvenilitatea călătorului izbucnind în apostrofe, interjecții și exclamații. Metafore și comparații în serie traduc expansiv o neobișnuită acuitate senzorială. Fiorii singurătății „îți răcesc inima”; la Agapia, „natura îți pune sub ochi o salbă de mărgăritare pe o tavă de smaragd”; de pe Hălăuca se revarsă o „cascadă de aer subțire și rece”; la o stână „mirosul caracteristic de oaie, amestecat cu
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
moment dat în carte drept fiu al fratelui domnului Mircea, „născut dintr-o dragoste tăinuită”), romanele au și un anume farmec exotic, când e vorba de eroi ce știu a mânui la fel de bine și arma și pana, și degajă un fior adolescentin deloc desuet. SCRIERI: Locatarii din Strada Fecioarei, București, 1970; Curierul secret, București, 1974; Cavalerii, București, 1975; Taina cavalerilor, București, 1976; Cavalerii Ordinului Basarab, București, 1977; ed. 2, I-II, München, 1985-1987; Stăpânii golfului, București, 1981; Cavalerii râsului (în colaborare
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
religioasă la Festivalul Internațional de Poezie (Deva, 2001). Poezia lui D. e un dialog smerit cu Logosul și mărturisirea, prin cuvinte, a Cuvântului neprimit în lume. Tensiunea ei stă în multiplicarea nostalgică a unei stări de adorație, însoțită oniric de fiorul comuniunii mistice și de sugestia deschiderii extatice spre divinitatea uitată a ființei. În volumul de debut, The Liturgy of the Word - Liturghia Cuvântului (1989), relația cu transcendentul e literaturizată, construită livresc din paradigmele sacrului (citatul evanghelic, folosit pentru valorile lui
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
a formulelor de rimă), uneori prin recursul la versul liber, temele predilecte. Conformismul social-politic e mult atenuat. Convingătoare sunt, și aici, tentele de prospețime, viziunea contemplativ-baladescă, crochiurile elementelor de faună și floră, peisajele animate de foșnetul sălbăticiunilor sau vibrând de fiorul legendei. Condiție emoțională a feminității, iubirea - senină sau umbrită de vagi angoase - oferă materie unor poeme în care sentimentele de dragoste sunt iscodite cu discreție și oarecare complicație. În general, observația peisagistică e încărcată de lirism, iar introspecția e susținută
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
absolvit, la Chișinău, Universitatea de Stat (1962) și a fost redactor la „Moldova” și „Glasul națiunii”. A debutat editorial cu placheta de versuri Sărutul soarelui (1965), anunțându-se ca un romantic ce scrie o poezie a stărilor sufletului cutreierat de fiorii adolescentini ai dragostei, a setei de viață și de afirmare. Dorul și nostalgia, visarea și resemnarea sunt motivele predilecte ale poetului și în cărțile de mai târziu: An neobișnuit (1967), Firul Ariadnei (1970), Vârsta teiului (1984) ș.a. Poet solar și
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
ca Iisus peste ape vei fi / întâmpinat cu ave doctorii avocații vor / da un dineu în cinstea noului lor / prizonier ... / [...] vino profesore la căsuța ta albă / cu moartea în ferești.” Nu lipsește protestul împotriva societății de consum, cea care îngroapă fiorul liric sub munți de gunoaie: „Acești munți de ambalaje menajere / și reclamele consumați surogate / [...] prin care hămesit de foame scormonește / cobaiul alb și înfricoșat al poeziei.” În versurile din Am mai vorbit despre asta (1986), glosând pe marginea repetării monotone
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
În proză (Memorial de călătorie), deși tonalitatea este naturală, dezinvoltă, autorul nu se ridică dincolo de observația directă și însemnarea topografică, excepție făcând paginile ce descriu un răsărit de lună la Tismana. Impregnat de melancolie și de culoarea fantastică dată de fiorul magiei lunare, peisajul devine stare de suflet și intră în literatură. Pentru întâia oară un veritabil poet român pătrundea cu fantezia în spațiul cosmic, îmbrățișa cu gândul toate regnurile, punând întrebări asupra cauzelor, având fiorul imensității și raționalității universului. G.
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
de culoarea fantastică dată de fiorul magiei lunare, peisajul devine stare de suflet și intră în literatură. Pentru întâia oară un veritabil poet român pătrundea cu fantezia în spațiul cosmic, îmbrățișa cu gândul toate regnurile, punând întrebări asupra cauzelor, având fiorul imensității și raționalității universului. G. CĂLINESCU SCRIERI: [Poezii], în Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Poezii, București, 1838; Poezii, Iași, 1842; Suvenire și impresii, epistole și fabule, București, 1847; ed. îngr. I. Fischer, București, 1969; Meditații, elegii, epistole, satire și
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
pe locatari că se baricadează împotriva intruziunii sale, el care este poate un patriot, un spion, un trădător, un individ rău intenționat 433. Când bate la ușă, "din măruntaiele casei se ridică un zgomot adânc și surd care îmi dădu fiori". Ceea ce o caracterizează este totodată o antică noblețe și o stare de derăpănare; mobilele sunt disparate, marile fresce "de înaltă clasă"434 sunt pe jumătate șterse. "Fastuoasa părăsire" dă o impresie de nuditate 435. Locuința învăluie subiectul în atmosfera sa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acesta pare să-i deconcerteze, blocând sau estompând orice întrebare adiacentă. Depășind această stare de uimire sau amnezie aparentă, urmată de o apatie obișnuită, întrebările încep să se prefigureze, dar nu însoțite numaidecât de un efort mental, ci de un fior emoțional. Pentru a depăși confuziile, se cuvine acceptat adevărul că românii americani sunt americani, și încă autentici, din toate punctele de vedere, că „americanizarea” și „americanismul” lor se raportează la o scală complicată și de mari dimensiuni, delimitată de argumente
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trebuie să le învingă, cu cât își asumă riscuri mai grave, cu atât victoria este mai prețioasă. Recunosc că genul acesta de aventură îmi place și acum. "Una din căderile noastre este că nu mai credem, nu mai avem același fior când e vorba de cineva în vârstă*. Una dintre valorile pe care le-am pierdut este că nu mai tremurăm, nu de frică... Cineva din colegii mei mai mari, care a studiat, ca și mine, cu domnișoara Florica Musicescu, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
scenă. Jur pe cinstea mea de om! Am cântat cu două-trei artiste, Raina Kabaivanska era o artistă extraordinară. Marie Collier imposibil să o descrii în cuvinte... Domingo, era o încântare să cânți cu el...Dar, băgați de seamă, acesta este fiorul din scenă, unde tu ești meseriașul. Pui la bătaie toate forțele ca să nu te lași copleșit, și totuși te copleșește. Dar asta ridică foarte mult calitatea spectacolului. A.V. S-a spus mai înainte că dirijorul poate "ridica" sau poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nu au existat. Dar au existat, și rămân fixate în memoria iubitorilor de operă, în memoria audio-video, în cronicile publicate acasă și pe cele cinci continente cuvintele admirative despre vocea mlădioasă, catifelată a sopranei Maria Slătinaru Nistor. O voce oglindind fiorul iubirii, delicatețea, neliniștea, disperarea, culmile deznădejdii. O voce care nu a atins niciodată nuanțele stridenței. Jocul scenic al Mariei Slătinaru Nistor a fost supus mereu ideilor, dramaturgiei muzicale, a devoalat profilul pshihologic, universul interior al personajelor, justificând astfel economia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
romanului începe cu o reuniune de familie, într-o casă din Anglia, de tipul celor din filmele lui James Ivory. Micuța Briony, o adolescentă pasionată de literatură, scrie o piesă de teatru în întâmpinarea fratelui său, Leon: „Ici dătătoare de fiori, colo disperat de tristă, piesa depăna o poveste de suflet, al cărei mesaj, expus într-un prolog rimat, era că iubirea neconstruită pe o temelie de bun-simț este sortită pieirii. Pasiunea nesăbuită a eroinei, Arabella, pentru un conte străin depravat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
o artă în mare măsură neîmblânzită, o artă experimentală neasimilată“. Dacă picturile abstracte ale unui Jackson Pollock sau cele experimentale ale unui David Lynch au căpătat notorietate publică, sunt obiect de studiu în liceu, „echivalentul lor în muzică trimite încă fiori de neliniște printre obișnuiții sălilor de concert și are puțin impact perceptibil în lumea exterioară“. Muzica clasică este ca stereotip aceea a unei lumi moarte, un repertoriu ce începe cu Bach și se termină cu Mahler și Puccini. Dar, spune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
o faci tu. Toamna Cu aripile-ntinse Vinovat și îngrozit Pescărușul se înalță În fibre de infinit. Apus de soare. Feerica lumină adoarme stelele în nori. Fulgere vin înspre colină Corbii se-avânt tremuratori. Scânteie bat în stâlpi de gheață Fiori de teamă mă cuprind, Înfiorat și plin de ceață Vântul se-nfruptă mai flămând. Și ne-ntrerupt în graba-i mare Întoarce filele din carte, Neobservând c-afară E doar sfârșit de toamnă.
A doua oară unu by Cernuşcă Lavinia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92952]
-
tristețe, liniște...nori fumurii ce își aștern pașii pe podeaua nesfârșită a cerului pustiit de strălucirea soarelui. Un întuneric necruțător își aruncă ușor vraja peste lumea lipsită de culoare, o lume supusă ce își așteaptă pedeapsa. Vântul aspru trezește un fior rece care va răscoli natura, purtând-o spre pieire. Copacii devin marionete în joaca crudă a furtunii, fiindu-le rupte crengile, smulse rădăcinile, rămânând doar niște epave cu suflet, de unde păsări singuratice străpung văzduhul, luptând pentru speranța la viață. Deodată
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92951]
-
aparte în Noul Testament, fiind considerat un rătăcit care, asemenea celorlalți păcătoși ar trebui ajutat 251. Egalitatea între oameni în viziune creștină presupune a-i privi pe aceștia ca fiind toți creații ale lui Dumnezeu și posesori de suflet, adică de fior divin. Omul nu poate fi deasupra omului, ci doar Creatorul poate fi deasupra omului. Mai târziu, în organizarea socială modernă, oamenii vor prelua acest principiu și-l vor transpune în acela conform căruia nimeni nu este mai presus de lege
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
apartenență, în felul acesta eclipsând problemele trecutului. Nu pesimismul a construit Europa, așa că, cel puțin ca „superstiție politică”, nu voi fi eu cel care va aduce spiritul său printre noi, chiar dacă, trebuie să recunosc, evoluțiile din Europa au provocat un fior rece pe șina spinării statelor membre, precum și a celor candidate. Europa este în schimbare Îl citez pe vicepreședintele Comisiei Europene, Günter Verheugen, care a spus că s-a întâmplat ceva fundamental. Schimbarea nu este rea în sine; ea ar putea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de cultură din România pentru anul 1994. Ministrul agriculturii și alimentației, Ioan Oancea București, 24 noiembrie 1993. Nr. 48. LISTA OFICIALĂ a soiurilor (hibrizilor) de plante de cultură din România pentru anul 1994 I. CEREALE GRÂU - Triticum aestivum L., emend. Fiori et Paol Anexă UNITĂȚILE DE CERCETARE responsabile cu menținerea purității biologice a soiurilor înregistrate în lista oficială a soiurilor
ORDIN nr. 48 din 24 noiembrie 1993 privind Lista oficială a soiurilor (hibrizilor) de plante de cultură din România pentru anul 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109226_a_110555]
-
biologice a soiurilor șunt înscrise în anexa. MINISTERUL AGRICULTURII ȘI ALIMENTAȚIEI COMISIA DE STAT PENTRU ÎNCERCAREA ȘI OMOLOGAREA SOIURILOR LISTA OFICIALĂ a soiurilor (hibrizilor) de plante de cultură din România pentru anul 1996 I. CEREALE GRAU - Triticum aestivum L., emend. Fiori et Paol. Anexă UNITĂȚILE DE CERCETARE responsabile cu menținerea purității biologice a soiurilor înregistrate în lista oficială
ORDIN Nr. 92 din 29 noiembrie 1995 privind Lista oficială a soiurilor (hibrizilor) de plante de cultura din România pentru anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112260_a_113589]